Un levit și țiitoarea lui
1În zilele acela, când nu era rege în Israel, un levit care locuia la marginea muntelui lui Efraim își luase o țiitoare din Betleemul lui Iuda. 2Dar țiitoarea s‑a mâniat pe el și s‑a întors la familia ei, în Betleemul lui Iuda, unde a rămas timp de patru luni. 3Soțul ei s‑a ridicat și s‑a dus la ea ca să‑i vorbească pe placul inimii ei și s‑o aducă înapoi. Era însoțit de slujitorul său și de o pereche de măgari. Ea l‑a adus în locuința tatălui ei, iar tatăl fetei l‑a primit cu bucurie când l‑a văzut. 4Socrul său, tatăl fetei, l‑a reținut și astfel ei au rămas la el trei zile. Au mâncat, au băut și au înnoptat acolo.
5În a patra zi, s‑au sculat dis‑de‑dimineață și s‑au pregătit să plece. Dar tatăl fetei i‑a zis ginerelui său: „Ia o bucată de pâine ca să prinzi putere, apoi veți pleca!“ 6Astfel, ei au rămas, au mâncat și au băut din nou împreună. Tatăl fetei i‑a zis ginerelui său: „Te rog, binevoiește să înnoptezi aici și înveselește‑ți inima!“ 7Bărbatul se sculase să plece, dar socrul său l‑a convins să rămână. Astfel, el s‑a întors și a înnoptat din nou acolo. 8În a cincea zi, s‑a sculat dis‑de‑dimineață ca să plece, dar tatăl fetei a zis: „Te rog, întărește‑ți inima și mai rămâneți la mine până la miezul zilei!“ Și au mâncat amândoi.
9După aceea bărbatul s‑a ridicat ca să plece împreună cu slujitorul și cu țiitoarea sa, dar socrul lui, tatăl fetei, i‑a zis: „Iată, ziua aproape a trecut; se apropie seara! Te rog, înnoptează aici! Iată, ziua este pe sfârșite! Înnoptează aici, te rog, și înveselește‑ți inima! Mâine te vei scula dis‑de‑dimineață ca să pornești la drum și te vei duce acasă.“ 10Dar bărbatul n‑a vrut să mai înnopteze acolo, ci s‑a ridicat și a plecat. El a ajuns până în dreptul Iebusului, adică Ierusalim, cu cei doi măgari înșeuați și cu țiitoarea sa. 11Când erau aproape de Iebus, nu mai era mult din ziuă.
Slujitorul i‑a zis stăpânului său:
– Vino, te rog, să ne abatem spre cetatea acestor iebusiți ca să înnoptăm acolo.
12Dar stăpânul lui i‑a răspuns:
– Nu ne vom abate spre o cetate străină, ai cărei locuitori nu sunt dintre fiii lui Israel, ci vom merge până la Ghiva.
Apoi i‑a zis slujitorului său:
13– Vino să ne apropiem de unul din aceste locuri și să înnoptăm în Ghiva sau în Rama.
14Și au plecat mai departe. Când erau aproape de Ghiva, care aparține de Beniamin, soarele apunea. 15Ei s‑au îndreptat într-acolo, ca să intre și să înnopteze în Ghiva. Au intrat și s‑au oprit în piața cetății, dar nimeni nu i‑a invitat acasă ca să rămână peste noapte. 16Iată totuși că un bătrân se întorcea seara de la lucrul câmpului. Bărbatul era din muntele lui Efraim, dar locuia ca străin în Ghiva. Oamenii din acel loc erau beniamiți.
17Când și‑a ridicat ochii și l‑a văzut pe călător în piața cetății, bătrânul i‑a zis:
– Încotro mergi și de unde vii?
18El i‑a răspuns:
– Călătoresc din Betleemul lui Iuda spre marginea muntelui lui Efraim, de unde sunt. Mă dusesem până în Betleemul lui Iuda, iar acum mă duc la Casa Domnului18 Vezi 18:31.. Nu este nimeni care să mă primească în casa lui, 19deși avem paie și nutreț pentru măgarii noștri, avem pâine și vin pentru mine însumi, pentru slujitoarea ta și pentru tânărul care este cu robii tăi, așa că nu ne lipsește nimic.
20Bătrânul i‑a zis:
– Fii liniștit! Mă voi îngriji eu de toate nevoile tale, numai să nu rămâi peste noapte în piață.
21I‑a dus în casa lui și a dat nutreț măgarilor. Apoi și‑au spălat picioarele, au mâncat și au băut. 22În timp ce‑și înveseleau ei inimile, iată că niște oameni din cetate, niște bărbați, fii ai lui Belial22 Sensul literal al termenului Belial este fără folos(ință), fără utilitate (bun de nimic). În sens lărgit, termenul se poate traduce cu ticălos, netrebnic. Vezi și nota din 2 Cor. 6:15., au înconjurat casa și au bătut la ușă.
Ei l‑au strigat pe bătrân, stăpânul casei, zicând:
– Scoate‑l afară pe bărbatul care a intrat în casa ta, ca să‑l cunoaștem22 Eufemism ebraic cu sensul de a avea relații sexuale.!
23Bătrânul, stăpânul casei, a ieșit la ei și le‑a răspuns:
– Fraților, vă rog, nu fiți răi. Omul acesta a venit în casa mea. Nu săvârșiți spurcăciunea aceasta! 24Iată, am o fiică fecioară, iar el are o țiitoare. Vi le voi aduce afară pe ele. Înjosiți‑le și faceți‑le ce credeți că este bine24 Lit.: faceți‑le ce este bine în ochii voștri., dar nu săvârșiți un lucru atât de spurcat cu acest om!
25Oamenii însă n‑au vrut să‑l asculte. Atunci călătorul și‑a înșfăcat țiitoarea și le‑a scos‑o afară. Ei au necinstit‑o25 Lit.: au cunoscut‑o, eufemism ebraic cu sensul de a avea relații sexuale. și au abuzat de ea toată noaptea, până dimineața. Apoi, când s‑au ivit zorii, au lăsat‑o să plece.
26La ivirea zorilor, femeia a venit și a căzut la ușa casei bătrânului, unde se afla și stăpânul ei, rămânând acolo până când s‑a luminat bine de ziuă. 27Dimineața, stăpânul ei s‑a trezit, a deschis ușile casei și a ieșit să‑și continue drumul. Și iată că femeia, țiitoarea sa, era întinsă lângă ușa casei, având mâinile pe prag. 28El i‑a zis: „Ridică‑te și hai să mergem!“ Dar ea nu a răspuns nimic. Atunci bărbatul a pus‑o pe măgar și a plecat către casă.
29Când a ajuns acasă, a luat un cuțit, și‑a apucat țiitoarea și a tăiat‑o mădular cu mădular în douăsprezece bucăți pe care le‑a trimis în tot teritoriul lui Israel. 30Toți cei ce au văzut lucrul acesta, au zis: „Niciodată nu s‑a întâmplat și nu s‑a văzut așa ceva, de când s‑au suit fiii lui Israel din țara Egiptului și până în ziua aceasta. Luați aminte asupra acestei fapte, sfătuiți‑vă și spuneți ce‑i de făcut!“
Ang Levita kag ang Iya Asawa nga Suluguon
1Sang sadto nga panahon nga wala pa sing hari ang Israel, may isa ka Levita19:1 Levita: ukon, kaliwat ni Levi. nga nagaestar sa malayo nga bahin sang kabukiran sang Efraim. Ini nga Levita nakapangasawa sang suluguon nga taga-Betlehem sa Juda. 2Pero nagluib sa iya ang iya asawa, kag nagpauli ini sa balay sang iya mga ginikanan sa Betlehem. Pagkaligad sang apat ka bulan, 3nagdesisyon ang Levita nga apason niya ang iya asawa kag kombinsihon nga mag-upod liwat sila. Gani naglakat siya upod ang isa niya ka suluguon kag duha ka asno. Pag-abot niya didto, ginpadayon siya sang babayi. Sang makita siya sang amay sang babayi, gin-abiabi gid siya. 4Ginpilit siya sang iya ugangan nga magpabilin didto. Gani nagpabilin siya sa sulod sang tatlo ka adlaw nga didto man nagakaon, nagainom, kag nagatulog.
5Sang ikaapat na nga adlaw, aga pa gid nagbangon ang Levita kag ang iya suluguon, kag naghimos sila nga magpauli. Pero nagsiling sa iya ang iya ugangan nga lalaki, “Kaon anay kamo antes maglakat.” 6Gani nagkaon kag nag-inom sila nga duha. Sang ulihi, nagsiling ang iya ugangan, “Diri lang anay kamo sa gab-i kay magkinalipay kita.” 7Indi kuntani siya magsugot pero ginpilit gid siya sang iya ugangan, gani nagpabilin na lang sila. 8Pagkaaga, naghimos sila nga maglakat, pero nagsiling naman ang iya ugangan, “Kaon anay kamo kag karon na lang kamo sa hapon maglakat.” Gani nagkaon anay sila nga duha. 9Sang malakat na ang Levita, ang iya asawa, kag ang iya suluguon, nagsiling ang iya ugangan, “Hapon na kag dugay-dugay dulom na. Maayo pa diri na lang kamo liwat matulog. Magkinalipay anay kamo diri, kag buwas aga pa kamo magpauli.”
10-11Pero wala na gid nagpasugot ang Levita, kundi naglakat siya kag ang iya asawa, upod ang duha ka asno. Hapon na gid sang mag-abot sila malapit sa Jebus (nga amo ang Jerusalem). Gani nagsiling ang suluguon sang Levita, “Maayo pa siguro nga diri na lang kita matulog sa sining siyudad sang mga Jebusnon.” 12Nagsabat ang Levita, “Indi puwede nga diri kita matulog sa lugar nga indi sakop sang mga Israelinhon. Maderetso kita sa Gibea. 13Dali na, tinguhaan naton nga makaabot kita sa Gibea ukon sa Rama, kag didto kita matulog.” 14Gani nagpadayon sila sa paglakat. Nagasalop na ang adlaw sang mag-abot sila sa Gibea nga sakop sang tribo ni Benjamin. 15Nagsulod sila sa banwa kag nagpungko sa plasa, pero wala gid sing may nag-agda sa ila nga magdayon.
16Sang sirom na, may isa ka tigulang nga lalaki nga nagapauli na halin sa iya obra sa uma. Ini nga tigulang didto anay nagaestar sa kabukiran sang Efraim, pero sang ulihi sa Gibea na siya nag-estar. Ining Gibea sakop sang teritoryo sang tribo ni Benjamin.
17Sang makita sang tigulang ang nagpanglakaton nga Levita sa may plasa sang siyudad, ginpalapitan niya kag ginpamangkot, “Taga-diin ka? Kag diin ka makadto?” 18Nagsabat ang Levita, “Halin kami sa Betlehem nga sakop sang Juda kag mapauli kami sa amon balay19:18 amon balay: Amo ini sa Septuagint. Sa Hebreo, balay sang Ginoo. sa kabukiran sang Efraim. Wala sing may nag-agda sa amon nga magdayon sa iya balay. 19May pagkaon kag ilimnon kami sang akon asawa kag sang akon suluguon, kag may inugpahalab kami sa amon mga asno. Gani wala na kami sing iban pa nga kinahanglan.” 20Nagsiling ang tigulang, “Indi kamo magtulog diri sa plasa. Didto na lang kamo sa akon balay. Ako ang bahala sa tanan ninyo nga kinahanglanon.” 21Gani nag-upod sila sa tigulang. Pag-abot nila, ginpakaon sang tigulang ang ila mga asno. Kag pagkatapos nila panghinaw sang ila mga tiil, nagkaon sila kag nag-inom.
22Sang nagakinalipay sila, gulpi lang nga ginlibutan sang mga malaot nga mga tawo ang balay kag ginpukpok ang puwertahan. Nagasinggit sila sa tigulang nga tag-iya sang balay, “Paguwaa ang bisita mo nga lalaki kay magpakighilawas kami sa iya.” 23Nagsabat ang tigulang, “Mga abyan, bisita ko ini nga tawo, gani indi ninyo paghimua inang mahigko kag makahuluya nga butang. 24Ihatag ko sa inyo ang akon anak nga dalaga kag ang asawa sang sini nga tawo, kag pagusto kamo kon ano ang inyo nga himuon sa ila. Basta indi lang ninyo paghimua inang makahuluya nga butang sa akon bisita.”
25Wala namati ang mga tawo sa iya, gani ginbutong sang Levita ang iya asawa kag ginpaguwa. Ginhimuslan nila siya kag gin-abusuhan sa bilog nga gab-i hasta mag-aga. Kag sang nagapamanagbanag na, ginpalakat nila ang babayi. 26Nagbalik ang babayi sa balay nga ginadayunan sang iya bana. Natumba siya sa may puwertahan, kag didto siya hasta sa pagbutlak sang adlaw.
27Sang sina nga aga nagbugtaw ang iya bana. Ginbuksan niya ang puwertahan agod maglakat na, kag nakita niya ang iya asawa nga nagahamyang kag ang mga kamot sini nagauntay pa sa puwertahan. 28Nagsiling ang Levita, “Bangon na kay mapauli na kita.” Pero patay na gali ang babayi, gani ginkarga niya ang bangkay sa iya asno kag naglakat.
29Pag-abot niya sa ila, ginpang-utod-utod niya sa dose ka parte ang bangkay sang iya asawa kag ginpadala sa dose ka tribo sang Israel. 30Nagsiling ang tanan nga nakakita sini, “Wala pa gid sing may natabo nga pareho sini halin sang paghalin sang mga Israelinhon sa Egipto. Ano ayhan ang maayo naton nga himuon?”
