Samson în Gaza
1Samson a plecat la Gaza. Acolo a văzut o prostituată și a intrat la ea1 Eufemism ebraic cu sensul de a avea relații sexuale..
2Celor din Gaza li s‑a spus: „Samson a intrat aici“. Atunci ei au înconjurat locul unde era și l‑au pândit toată noaptea la poarta cetății. Toată noaptea au stat liniștiți, zicând: „Când se va lumina de ziuă îl vom ucide“.
3Samson a rămas culcat până la miezul nopții. Pe la miezul nopții s‑a trezit, a apucat porțile de la intrarea în cetate, cu amândoi stâlpii, le‑a smuls cu tot cu zăvor, le‑a pus pe umeri și le‑a dus pe vârful muntelui din fața Hebronului.
Samson și Dalila
4După aceea, el a iubit o femeie din valea Sorek, care se numea Dalila. 5Domnitorii filistenilor s‑au suit la ea și i‑au zis: „Amăgește‑l și află de unde vine puterea lui cea mare și cum l‑am putea învinge, ca să‑l putem lega și să‑l umilim! Apoi îți vom da fiecare câte o mie o sută de șecheli5 Aproximativ 12 kg. de argint!“
6Dalila i‑a zis lui Samson:
– Spune‑mi, te rog, de unde‑ți vine puterea ta cea mare și cum ar trebui să fii legat pentru a fi învins?
7Samson i‑a răspuns:
– Dacă m‑ar lega cu șapte coarde de arc noi, care să nu fi fost încă uscate, atunci m‑ar lăsa puterile și aș deveni ca oricare alt om.
8Domnitorii filistenilor i‑au adus șapte coarde de arc noi, care încă nu fuseseră uscate și ea l‑a legat cu ele. 9Cei ce pândeau stăteau la ea în odaie. Ea i‑a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!“ Dar el a rupt coardele de arc așa cum se rupe un fir de fuior când este atins de foc. Astfel că ei nu au aflat de unde‑i vine puterea.
10Dalila i‑a zis lui Samson:
– M‑ai înșelat și mi‑ai spus minciuni. Acum, arată‑mi, te rog, cu ce poți fi legat!
11El i‑a răspuns:
– Dacă m‑ar lega cu funii noi, cu care să nu se fi făcut nicio lucrare, atunci m‑ar lăsa puterile și aș deveni ca oricare alt om.
12Dalila a luat niște funii noi și l‑a legat cu ele. Apoi i‑a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!“ Cei ce pândeau stăteau în odaie. El însă a rupt funiile de la brațe ca pe o ață.
13Dalila i‑a zis lui Samson:
– Până acum m‑ai înșelat și mi‑ai spus minciuni. Arată‑mi cu ce poți fi legat!
El i‑a răspuns:
– Dacă vei împleti într‑o țesătură cele șapte șuvițe de pe capul meu și le vei țintui cu ajutorul unui țăruș, atunci m‑ar lăsa puterile și aș deveni ca oricare alt om.
În timp ce Samson dormea, Dalila a luat cele șapte șuvițe de pe capul lui și le‑a împletit în țesătură. 14Le‑a țintuit cu ajutorul unui țăruș și apoi i‑a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!“ El însă s‑a trezit din somn și a smuls țărușul gherghefului cu tot cu țesătura.
15Atunci ea i‑a zis: „Cum poți să spui că mă iubești când inima ta nu este cu mine? M‑ai înșelat de trei ori și nu mi‑ai dezvăluit de unde‑ți vine puterea ta cea mare.“ 16Fiindcă ea îl necăjea în fiecare zi prin cuvintele ei și îl cicălea, sufletul lui s‑a plictisit de moarte. 17I‑a istorisit tot ce era în inima lui și i‑a zis: „Briciul n‑a trecut peste capul meu, fiindcă sunt un nazireu al Domnului încă din pântecul mamei mele. Dacă aș fi ras, atunci puterea mea s‑ar depărta de la mine, aș slăbi și aș deveni ca oricare alt om!“
18Când a văzut Dalila că i‑a dezvăluit tot ce avea în inimă, a trimis să cheme pe domnitorii filistenilor, zicând: „Suiți‑vă, pentru că de data aceasta mi‑a dezvăluit tot ce avea în inimă!“ Domnitorii filistenilor s‑au suit la ea și i‑au adus argint. 19Ea l‑a adormit pe genunchii ei. Apoi a chemat un om care i‑a ras cele șapte șuvițe de pe capul lui și a început astfel să‑l umilească. Și puterea lui l‑a părăsit. 20Ea i‑a zis: „Filistenii sunt asupra ta, Samson!“ El s‑a trezit din somn și și‑a zis: „Mă voi ridica la fel ca în celelalte ocazii și mă voi scutura.“ Nu știa că Domnul Se depărtase de el. 21Filistenii l‑au înșfăcat și i‑au scos ochii. Apoi l‑au coborât la Gaza și l‑au legat cu lanțuri de aramă. Acolo, în temniță, învârtea la moară. 22După ce a fost ras, părul capului său a început din nou să crească.
Moartea lui Samson
23Domnitorii filistenilor s‑au adunat ca să aducă o mare jertfă zeului lor, Dagon, și să se veselească. Ei ziceau: „Zeul nostru l‑a dat în mâinile noastre pe Samson, dușmanul nostru.“
24Când l‑a văzut poporul, a început să‑și laude zeul, căci își zicea:
„Zeul nostru l‑a dat în mâinile noastre
pe dușmanul nostru,
pe cel care ne pustia țara
și ne înmulțea morții.“
25În bucuria inimii lor au zis: „Chemați‑l pe Samson ca să ne distreze!“ L‑au luat pe Samson din temniță, și el a jucat înaintea lor.
L‑au așezat între stâlpi. 26Samson i‑a zis slujitorului care‑l ținea de mână: „Dă‑mi voie să ating și să mă sprijin de stâlpii care susțin templul, ca să mă reazem de ei!“ 27Templul era plin de bărbați și de femei. Toți domnitorii filistenilor erau acolo, iar pe acoperiș erau aproape trei mii de bărbați și de femei care‑l priveau pe Samson jucând. 28Atunci Samson a strigat către Domnul și a zis: „Stăpâne Doamne, Te rog, adu‑Ți aminte de mine și mai dă‑mi putere doar de data aceasta, Dumnezeule, ca să mă răzbun pe filisteni, să mă răzbun pentru cei doi ochi ai mei!“ 29Samson a cuprins cei doi stâlpi care susțineau templul și s‑a aplecat spre ei. Unul era la dreapta lui, și celălalt la stânga. 30Samson a zis: „Să mor împreună cu filistenii!“ Apoi s‑a întins cu putere, iar templul a căzut peste domnitori și peste tot poporul care era în el. Astfel, cei pe care i‑a omorât la moartea lui au fost mai mulți decât cei pe care‑i omorâse în timpul vieții.
31Frații lui și rudele sale au coborât și l‑au luat. Apoi l‑au dus și l‑au îngropat între Țora și Eștaol, în mormântul tatălui său, Manoah. El judecase31 Cu sensul de a conduce. pe Israel timp de douăzeci de ani.
Samsoni àti Dẹlila
1Ní ọjọ́ kan Samsoni lọ sí Gasa níbi tí ó ti rí obìnrin panṣágà kan. Ó wọlé tọ̀ ọ́ láti sun ọ̀dọ̀ rẹ̀ ní òru ọjọ́ náà. 2Àwọn ará Gasa sì gbọ́ wí pé, “Samsoni wà níbí.” Wọ́n sì yí agbègbè náà ká, wọ́n ń ṣọ́ ọ ní gbogbo òru náà ní ẹnu-bodè ìlú náà. Wọn kò mira ní gbogbo òru náà pé ní “àfẹ̀mọ́júmọ́ àwa yóò pa á.”
3Ṣùgbọ́n Samsoni sùn níbẹ̀ di àárín ọ̀gànjọ́. Òun sì dìde ní ọ̀gànjọ́, ó fi ọwọ́ di àwọn ìlẹ̀kùn odi ìlú náà mú, pẹ̀lú òpó méjèèjì, ó sì fà wọ́n tu, pẹ̀lú ìdábùú àti ohun gbogbo tí ó wà lára rẹ̀. Ó gbé wọn lé èjìká rẹ̀ òun sì gbé wọn lọ sí orí òkè tí ó kọjú sí Hebroni.
4Lẹ́yìn ìgbà díẹ̀, ó sì ní ìfẹ́ obìnrin kan ní Àfonífojì Soreki, orúkọ ẹni tí í ṣe Dẹlila. 5Àwọn ìjòyè Filistini sì lọ bá obìnrin náà, wọ́n sọ fún un wí pé, “Bí ìwọ bá le tàn án kí òun sì fi àṣírí agbára rẹ̀ hàn ọ́, àti bí àwa ó ti lè borí rẹ̀, kí àwa sì dè é kí àwa sì ṣẹ́gun rẹ̀. Ẹnìkọ̀ọ̀kan nínú wa yóò sì fún ọ ní ẹ̀ẹ́dẹ́gbẹ̀fà fàdákà.”
6Torí náà Dẹlila sọ fún Samsoni pé, “Sọ àṣírí agbára ńlá rẹ fún mi àti bí wọ́n ti le dè ọ́, àti bí wọ́n ṣe lè borí rẹ.”
7Samsoni dá a lóhùn wí pé, “Bí ẹnikẹ́ni bá fi okùn tútù méje tí ẹnìkan kò sá gbẹ dè mí, èmi yóò di aláìlágbára bí i gbogbo àwọn ọkùnrin yòókù.”
8Àwọn olóyè Filistini sì mú okùn tútù méje tí ẹnikẹ́ni kò sá gbẹ wá fún Dẹlila òun sì fi wọ́n dè é. 9Nígbà tí àwọn ènìyàn tí sápamọ́ sínú yàrá, òun pè pé, “Samsoni àwọn Filistini ti dé láti mú ọ.” Ṣùgbọ́n òun já àwọn okùn náà bí òwú ti í já nígbà tí ó bá wà lẹ́bàá iná. Torí náà wọn kò mọ àṣírí agbára rẹ̀.
10Dẹlila sì sọ fún Samsoni pé, ìwọ ti tàn mí; o sì purọ́ fún mi. Wá báyìí kí o sì sọ bí a ti ṣe le dè ọ́.
11Òun dáhùn pé, “Bí wọ́n bá lè fi okùn tuntun tí ẹnikẹ́ni kò tí ì lò rí dì mí dáradára, èmi yóò di aláìlágbára, èmi yóò sì dàbí àwọn ọkùnrin yòókù.”
12Dẹlila sì mú àwọn okùn tuntun, ó fi wọ́n dì í. Nígbà tí àwọn ọkùnrin Filistini ti fi ara pamọ́ sínú yàrá, òun kígbe sí i pé, “Samsoni àwọn Filistini dé láti mú ọ,” òun sì já okùn náà kúrò ní ọwọ́ rẹ̀ bí òwú.
13Dẹlila sì tún sọ fún Samsoni pé, “Títí di ìsinsin yìí ìwọ sì ń tún tàn mí, o sì tún purọ́ fún mi. Sọ fún mi ọ̀nà tí wọ́n fi le dè ọ́.”
Samsoni dá a lóhùn pé, “Bí ìwọ bá hun ìdí irun méjèèje tí ó wà ní orí mi pẹ̀lú okùn, tí ó sì le dáradára kí o sì fi ẹ̀mú mú un mọ́lẹ̀, èmi yóò di aláìlágbára bí àwọn ọkùnrin yòókù.” Nígbà tí òun ti sùn, Dẹlila hun àwọn ìdí irun méjèèje tí ó wà ní orí rẹ̀, 14ó sì fi ìhunṣọ dè wọ́n.
Ó sì tún pè é pé, “Samsoni àwọn Filistini dé láti mú ọ.” Òun sì jí ní ojú oorun, ó sì fa ìdè ìhunṣọ náà tu pẹ̀lú ohun gbogbo tí wọ́n fi kàn án mọ́lẹ̀.
15Dẹlila sì sọ fún un pé, “Èéṣe tí ìwọ fi wí pé, ‘Èmi fẹ́ràn rẹ,’ nígbà tí ìwọ kò fi ọkàn tán mi. Èyí ni ìgbà kẹta tí ìwọ ti tàn mí jẹ, tí ìwọ kò sì sọ àṣírí ibi tí agbára ńlá rẹ gbé wà fún mi.” 16Ó sì ṣe nígbà tí ó fi ọ̀rọ̀ rẹ̀ rọ̀ ọ́ ní ojoojúmọ́ pẹ̀lú ọ̀rọ̀ rẹ̀ títí dé bi pé ó sú dé òpin ẹ̀mí rẹ̀.
17Òun sì sọ ohun gbogbo tí ó wà ní ọkàn rẹ̀ fún un. Ó ní, “Abẹ kò tí ì kan orí mi rí, nítorí pé Nasiri, ẹni ìyàsọ́tọ̀ fún Ọlọ́run ni mo jẹ́ láti ìgbà ìbí mi wá. Bí a bá fá irun orí mi, agbára mi yóò fi mí sílẹ̀, èmi yóò sì di aláìlágbára bí àwọn ọkùnrin yòókù.”
18Nígbà tí Dẹlila rí i pé ó ti sọ ohun gbogbo fún òun tan, Dẹlila ránṣẹ́ sí àwọn ìjòyè Filistini pé, “Ẹ wá lẹ́ẹ̀kan sí i, ó ti sọ ohun gbogbo fún mi.” Torí náà àwọn olóyè Filistini padà, wọ́n sì mú owó ìpinnu náà lọ́wọ́. 19Òun sì mú kí Samsoni sùn lórí itan rẹ̀, òun sì pe ọkùnrin kan láti fá àwọn ìdì irun orí rẹ̀ méjèèje, òun sì bẹ̀rẹ̀ sí ṣẹ́gun rẹ̀. Agbára rẹ̀ sì fi í sílẹ̀ lọ.
20Òun pè é wí pé, “Samsoni àwọn Filistini dé láti mú ọ.”
Òun jí ní ojú oorun rẹ̀, ó sì sọ pé, “Èmi yóò jáde lọ bí í ti àtẹ̀yìnwá, kí èmi sì gba ara mi, kí n di òmìnira” Ṣùgbọ́n òun kò mọ̀ pé Olúwa ti fi òun sílẹ̀.
21Nígbà náà ni àwọn Filistini mú un, wọ́n yọ ojú rẹ̀ méjèèjì wọ́n sì mú un lọ sí Gasa. Wọ́n fi ṣẹkẹ́ṣẹkẹ̀ idẹ dè é, wọ́n sì fi sí ibi iṣẹ́ ọlọ lílọ̀ nínú ilé túbú. 22Ṣùgbọ́n irun orí rẹ̀ bẹ̀rẹ̀ sí í tún hù lẹ́yìn ìgbà tí wọ́n ti fá a.
Ikú Samsoni
23Àwọn ìjòyè, àwọn ará Filistini sì péjọpọ̀ láti ṣe ìrúbọ ńlá sí Dagoni ọlọ́run wọn àti láti ṣe ayẹyẹ wọ́n wí pé, ọlọ́run wa ti fi Samsoni ọ̀tá wa lé wa lọ́wọ́.
24Nígbà tí àwọn ènìyàn rí Samsoni wọ́n yin ọlọ́run wọn wí pé,
“Ọlọ́run wa ti fi ọ̀tá wa
lé wa lọ́wọ́.
Àní ẹni tí ó ti run ilẹ̀ wa
ẹni tí ó ti pa ọ̀pọ̀lọpọ̀ nínú wa.”
25Nígbà tí inú wọn dùn gidigidi tí wọ́n ń yọ ayọ̀ ńlá, wọ́n pariwo pé, ẹ mú Samsoni wá kí ó wá dá wa lára yá. Wọ́n sì pe Samsoni jáde láti ọgbà ẹ̀wọ̀n náà, òun sì ń ṣeré fún wọn.
Nígbà tí wọ́n mú un dúró láàrín àwọn òpó. 26Samsoni sọ fún àwọn ìránṣẹ́ tí ó di ọwọ́ rẹ̀ mú pé, “Ẹ fi mí si ibi tí ọwọ́ mi yóò ti le tó àwọn òpó tí ó gbé tẹmpili dúró mú, kí èmi lè fẹ̀yìn tì wọ́n.” 27Ní àsìkò náà, tẹmpili yìí kún fún àwọn ọkùnrin àti obìnrin; gbogbo àwọn ìjòyè Filistini wà níbẹ̀, ní òkè ilé náà, níbi tí ẹgbẹ̀ẹ́dógún (3,000) àwọn ọkùnrin àti obìnrin tí ń wòran Samsoni bí òun ti ń ṣeré. 28Nígbà náà ni Samsoni ké pe Olúwa wí pé, “Olúwa Olódùmarè, rántí mi. Háà Ọlọ́run jọ̀wọ́ fi agbára fún mi lẹ́ẹ̀kan yìí sí i, kí èmi lè gbẹ̀san lára àwọn Filistini nítorí àwọn ojú mi méjèèjì.” 29Samsoni sì na ọwọ́ mú àwọn òpó méjèèjì tí ó wà láàrín gbùngbùn, orí àwọn tí tẹmpili náà dúró lé, ó fi ọwọ́ ọ̀tún mú ọ̀kan àti ọwọ́ òsì mú èkejì, ó fi ara tì wọ́n, 30Samsoni sì wí pé, “Jẹ́ kí èmi kú pẹ̀lú àwọn Filistini!” Òun sì fi agbára ńlá tì wọ́n, bẹ́ẹ̀ ni ilé náà wó lu àwọn ìjòyè àti gbogbo àwọn tí ó wà nínú rẹ̀. Báyìí ni ó pa ọ̀pọ̀lọpọ̀ nígbà ikú rẹ̀ ju ìgbà ayé rẹ̀ lọ.
31Nígbà náà ni àwọn arákùnrin rẹ̀ àti gbogbo ìdílé baba rẹ̀ ní àpapọ̀ gòkè lọ wọ́n sì gbé e, wọ́n gbé e padà wá, wọ́n sì sin ín sí agbede-méjì Sora àti Eṣtaoli, sínú ibojì Manoa baba rẹ̀. Òun ti ṣe àkóso Israẹli ní ogún (20) ọdún.
