1Iuda, rob al lui Isus Cristos și frate al lui Iacov, către cei chemați, care sunt iubiți de Dumnezeu Tatăl și păstrați pentru1 Sau: păziți de. Isus Cristos: 2mila, pacea și dragostea să vă fie înmulțite!
Condamnarea învățătorilor falși
3Preaiubiților, în timp ce căutam cu toată nerăbdarea să vă scriu despre mântuirea de care avem parte împreună, m‑am simțit nevoit să vă scriu și să vă încurajez să luptați pentru credința care le‑a fost încredințată sfinților o dată pentru totdeauna. 4Căci s‑au strecurat între voi unii oameni, scriși demult pentru condamnarea aceasta, oameni neevlavioși, care schimbă harul Dumnezeului nostru în depravare și‑L neagă pe singurul nostru Stăpân și Domn, Isus Cristos.
5Doresc să vă aduc aminte, deși voi știți toate acestea o dată pentru totdeauna, că Domnul a salvat poporul din țara Egiptului,5 Unele mss. conțin: Doresc să vă aduc aminte, deși voi știți toate acestea, că Domnul a salvat poporul din țara Egiptului o dată pentru totdeauna. dar la urmă i‑a nimicit pe cei care n‑au crezut. 6Iar pe îngerii care nu și‑au păstrat poziția de autoritate, ci și‑au părăsit propria locuință, El i‑a păstrat în lanțuri veșnice, în beznă, pentru ziua cea mare a judecății. 7Tot astfel, Sodoma și Gomora și cetățile dimprejur, care s‑au dedat la preacurvii7 Gr.: ekporneo, un verb aflat la un aspect intensiv, obținut prin prefixul ek plasat înaintea verbului porneo. El se referă la perversiuni sexuale extreme. în același fel ca aceștia și s‑au dus după un alt fel de trup7 După toate probabilitățile, autorul face referire la practicile homosexuale., sunt arătate acum ca exemplu, suferind pedeapsa unui foc veșnic.
8Tot așa și acești visători pângăresc trupul, resping autoritatea și batjocoresc cele slăvite. 9Nici chiar arhanghelul Mihail, când îl înfrunta pe diavol9 Gr.: diabolos, care înseamnă bârfitor, defăimător, calomniator. și discuta aprins cu el pentru trupul lui Moise, n‑a îndrăznit să aducă împotriva lui vreo acuzație defăimătoare, ci a zis doar: „Domnul să te mustre!“9 Incidentul descris de Iuda nu se regăsește nicăieri în Biblie, iar părerile privind proveniența acestui citat sunt împărțite. Unii exegeți sunt de părere că Iuda citează dintr‑o carte apocrifă numită Înălțarea lui Moise. Ei consideră că referirea la această carte neinclusă în canonul biblic nu afectează cu nimic credibilitatea epistolei lui Iuda, deoarece și Pavel citează din poeții greci pentru a‑și susține argumentele (vezi F.A. 17:28). Potrivit acestor exegeți, faptul că Iuda citează dintr‑o scriere apocrifă nu înseamnă neapărat că aceasta trebuie considerată a fi în totalitate inspirată divin. Alți exegeți susțin că Iuda preia o informație care s‑a transmis prin tradiția orală sau prin cea scrisă. O ultimă categorie de exegeți afirmă că această informație i‑a fost revelată lui Iuda pe cale supranaturală, de către Același Duh Sfânt Care l‑a inspirat să scrie întreaga scrisoare. 10Aceștia însă batjocoresc lucrurile pe care nu le înțeleg și sunt nimiciți tocmai prin lucrurile pe care le știu din instinct, ca viețuitoarele fără rațiune. 11Vai de ei! Căci au urmat calea lui Cain. S‑au aruncat în rătăcirea lui Balaam pentru o răsplată și au pierit ca în răzvrătirea lui Core. 12Ei sunt niște pete de murdărie la mesele voastre de dragoste, ospătându‑se fără rușine împreună cu voi, hrănindu‑se doar pe ei înșiși; sunt niște nori fără apă, purtați de vânt, niște pomi tomnatici neroditori, de două ori morți, dezrădăcinați, 13niște valuri sălbatice ale mării, spumegându‑și rușinile, niște stele rătăcitoare, cărora le este păstrată pe vecie bezna întunericului.
14Și despre aceștia a profețit Enoh, al șaptelea de la Adam, zicând: „Iată, Domnul vine cu zeci de mii de sfinți ai Săi, 15ca să facă judecată împotriva tuturor și să dovedească vinovat15 Verbul grecesc poate fi tradus și cu a mustra, a expune, a da în vileag, a aduce la lumină. orice suflet pentru toate lucrările lor neevlavioase pe care le‑au înfăptuit în neevlavia lor și pentru toate cuvintele grele pe care acei păcătoși neevlavioși le‑au rostit împotriva Lui.“15 Iuda citează din Cartea lui Enoh, o scriere care, deși nu a fost inclusă în canon, se bucura de o largă acceptare atât în contextul iudaic, cât și în cel creștin (mulți dintre Părinții Bisericii o citează în scrierile lor). Unii erudiți sunt de părere că această carte a fost scrisă în sec. al IV‑lea î.Cr. 16Ei sunt cârtitori, critici, umblă după poftele lor; gura lor rostește lăudăroșenii16 Sau: lucruri „extraordinare“ (vezi nota următoare). și admiră16 Cu referire la faptul că aceștia se dedau la lingușiri față de cei preocupați de cosmetică. În lumea antică exista o mare preocupare pentru înfățișare atât la bărbați cât și la femei, în special între aristocrați și cei bogați. Cei care își manifestau admirația pentru înfățișarea acestora se puteau bucura de diverse favoruri sociale sau materiale. fețele oamenilor16 Sau: îi uimesc pe oameni (probabil cu referire la puternica impresie pe care învățăturile lor o lăsau asupra celor ce‑i ascultau – vezi nota precedentă). pentru propriile foloase.
Îndemnuri pentru cei credincioși
17Însă voi, preaiubiților, amintiți‑vă cuvintele spuse mai dinainte de apostolii Domnului nostru Isus Cristos. 18Ei vă spuneau că în vremea din urmă vor fi batjocoritori care vor umbla potrivit cu propriile lor pofte neevlavioase. 19Ei sunt aceia care produc dezbinări, sunt firești și nu au Duhul. 20Însă voi, preaiubiților, să vă zidiți pe credința voastră preasfântă și să vă rugați prin Duhul Sfânt. 21Păziți‑vă21 Sau: Mențineți‑vă. pe voi înșivă în dragostea lui Dumnezeu, așteptând mila Domnului nostru Isus Cristos, spre viață veșnică! 22Aveți milă de cei ce se îndoiesc; 23pe alții salvați‑i smulgându‑i din foc; de alții aveți milă, dar cu teamă, urând până și cămașa mânjită de carne23 Cu referire la natura păcătoasă.!
24Iar a Celui Ce poate să vă păzească de cădere și să vă facă să stați fără cusur și cu bucurie înaintea slavei Lui, 25a singurului Dumnezeu, Mântuitorul nostru prin Isus Cristos, Domnul nostru, a Lui să fie slava, măreția, puterea și autoritatea, înaintea oricărui veac, acum și pentru toți vecii! Amin.
1Yesu Kristo somfo Yuda a ɔyɛ Yakobo nua na ɔkyerɛw krataa yi,
Ɔde kɔmaa wɔn a Onyankopɔn afrɛ wɔn na wɔte Agya Onyankopɔn dɔ ne Yesu Kristo bammɔ mu:
2Mmɔborɔhunu ne ɔdɔ a ɛdɔɔso nka mo.
Atoro Adiyifo
3Me nnamfonom, anka merebɔ mmɔden akyerɛw mo afa nkwagye a yɛn nyinaa te mu no ho. Nanso ɛsɛ sɛ mekyerɛw mo wɔ asɛm foforo ho na moyere mo ho gyina nokware a Onyankopɔn de ama ne nkurɔfo afebɔɔ, a ɛnsɛ sɛ wɔsesa mu da biara da no mu. 4Nnipa bi awiawia wɔn ho abɛfra yɛn mu a wɔkyea asɛm a ɛfa yɛn Nyankopɔn adom no ho ka se adom no nti ɔbra bɔne nsɛe hwee. Wonnye Yesu Kristo a ɔno nko ara ne yɛn Wura ne yɛn Awurade no nto mu. Kyerɛwsɛm no aka wɔn afɔbu a aba wɔn so no ho asɛm dedaw.
5Ɛwɔ mu sɛ munim eyinom dedaw, nanso mepɛ sɛ mekae mo adwene wɔ gye a Awurade gyee Israelfo fii Misraim asase so na akyiri no, ɔsɛee wɔn a na wonnye asɛm no nni no ho. 6Monkae abɔfo a wodii tumi traa so ma wogyaw wɔn atenae no. Wɔagu wɔn nkɔnsɔnkɔnsɔn wɔ sum kabii mu, na Onyankopɔn de wɔn asie retwɛn da kɛse no na wabu wɔn atɛn. 7Monkae Sodom ne Gomora ne nkurow a na atwa wɔn ho ahyia no sɛ, na mu nnipa no yɛ nguamanfo. Onyankopɔn twee wɔn aso de yɛɛ nhwɛso maa wɔn a wobenya asotwe a ɛde wɔn bɛkɔ ogya a ennum da no mu.
8Saa ɔkwan koro no ara so na adaesofo yi nam. Wugu wɔn ankasa nipadua ho fi. Wɔpo tumidi, na wɔka nsɛmmɔne fa anuonyamfo a wɔwɔ ɔsoro no ho. 9Ɔbɔfopanyin Mikael mpo nyɛɛ saa da. Bere a Mikael ne ɔbonsam repere Mose amu so a akasakasa sii wɔn ntam no mpo, wantew ɔbonsam atua, na mmom asɛm a ɔkae ara ne sɛ, “Awurade nka wʼanim.” 10Nanso saa nnipa yi tew nneɛma a wɔnte ase ho atua. Na nneɛma a wɔn abɔsu mu wɔnte ase no, sɛnea nkekaboa yɛ no, saa nneɛma koro no ara na ɛbɛsɛe wɔn.
11Wonnue! Ɔkwan a Kain faa so no ara so na wɔnam. Sikanibere nti, wɔde wɔn ho akɔhyɛ Bileam nnaadaasɛm ase. Wɔatew Onyankopɔn so atua sɛnea Kora yɛe pɛpɛɛpɛ, eyi nti wɔbɛsɛe wɔn.
12Wɔte sɛ nkekae fi a ɛwɔ onua aduan a ɔne wo di mu a wɔmfɛre ho. Wɔn ani ku wɔn ara wɔn ho. Na wɔte sɛ omununkum a esi na mframa bɔ no, nanso osu ntɔ. Wɔte sɛ nnua a ɛnsow aba asusowbere mu. Wɔte sɛ nnua a wɔatutu ne ntin ama awu koraa. 13Wɔte sɛ po asorɔkye a ano yɛ den a ehuru sɛ ahuru da wɔn aniwude adi. Wɔte sɛ nsoromma a ekyinkyin a Onyankopɔn de wɔn asie ɔsɛe sum kabii mu afebɔɔ.
14Henok, Adam aseni a ɔto no so asia na ɔhyɛɛ saa nnipa yi ho nkɔm teteete sɛ, “Hwɛ, Awurade ne nʼabɔfo Kronkron mpempem reba, 15na wɔabebu mo nyinaa atɛn na wɔabu nnebɔneyɛfo nyinaa atɛn wɔ wɔn bɔne a wɔayɛ ne nsɛm a wɔaka atia Onyankopɔn no ho.” 16Bere biara, saa nnipa yi nwiinwii na wɔde mfomso to afoforo so. Wodi wɔn akɔnnɔ akyi. Wɔhoahoa wɔn ho na wɔdaadaa afoforo sɛnea ɛbɛyɛ a wɔbɛba abedi wɔn akyi.
Kɔkɔbɔ
17Me nnamfonom, monkae nsɛm a yɛn Awurade Yesu Kristo asomafo no kae. 18Wɔkae se, “Sɛ awiei no du a nnipa a wodi mo ho fɛw na wodi wɔn akɔnnɔ akyi bɛba.” 19Eyinom ne nnipa a wɔnam wɔn akɔnnɔ so de mpaapaemu ba no. Na wonni Honhom no wɔ wɔn mu.
20Enti, mo a moyɛ me nnamfonom, mitu mo fo sɛ, monkɔ so mmia mo gyidi mu. Mommɔ mpae wɔ Honhom Kronkron no tumi mu, 21na montena Onyankopɔn dɔ mu bere a moretwɛn yɛn Awurade Yesu Kristo wɔ nʼahummɔbɔ mu ama wama mo nkwa a enni awiei no.
22Munhu wɔn a wɔn gyidi sua no mmɔbɔ. 23Montwe wɔn mfi ogya mu nnye wɔn nkwa. Momfa osuro nhu wɔn mmɔbɔ, na munkyi ntade a wɔn bɔne nkekae akeka mu no.
24Na nea obetumi aso mo mu na moanhintiw, na ɔde mo asi nʼanuonyam anim sɛ nnipa a wonni dɛm wɔ ahosan mu no, 25Onyankopɔn koro a ɔnam yɛn Awurade Yesu Kristo so yɛ yɛn Agyenkwa no, ɔno na anuonyam ne kɛseyɛ ne ahoɔden ne tumi nka no mmere a atwam, ne nnɛ ne daa nyinaa. Amen.
