Păcat, căință și mântuire
1Iată, mâna Domnului nu este prea scurtă să izbăvească,
nici urechea Lui prea surdă ca să audă,
2ci nelegiuirile voastre v‑au separat
de Dumnezeul vostru
și păcatele voastre I‑au ascuns fața de voi,
astfel că nu vă aude.
3Căci mâinile vă sunt mânjite cu sânge
și degetele cu nelegiuire;
buzele voastre spun minciuni
iar limba voastră murmură nedreptate.
4Nimeni nu cheamă la dreptate,
niciunul nu judecă cu credincioșie,
ci se încred în deșertăciune și spun minciuni,
zămislesc necaz și dau naștere la nelegiuire.
5Clocesc ouă de vipere
și țes pânză de păianjen.
Oricine le mănâncă ouăle moare,
iar dacă vreunul este spart, iese o viperă.
6Pânzele lor nu pot sluji ca îmbrăcăminte
și ei nu se pot acoperi cu ceea ce au făcut.
Faptele lor sunt niște fapte nelegiuite
și numai acte de violență se află în mâinile lor.
7Picioarele lor aleargă spre rău
și se grăbesc să verse sânge nevinovat;
gândurile lor sunt gânduri ale nelegiuirii,
iar pe căile lor se află prăpădul și distrugerea.
8N‑au cunoscut calea păcii
și dreptatea nu se află pe potecile lor.
Au strâmbat cărările pe care pășesc,
astfel că nimeni care umblă pe ele nu cunoaște pacea.
9De aceea judecata dreaptă se află departe de noi
și dreptatea nu ajunge până la noi.
Așteptăm lumina, dar iată că nu este decât întuneric;
așteptăm strălucirea, dar umblăm în beznă.
10Bâjbâim ca niște orbi de‑a lungul unui zid,
bâjbâim ca niște oameni fără vedere;
ne împiedicăm la amiază ca pe‑nserate
și între cei puternici suntem ca niște morți.
11Mormăim cu toții ca niște urși
și ne jelim ca niște porumbei.
Așteptăm justiția, dar aceasta nu există;
așteptăm izbăvirea, dar ea este departe de noi.
12Căci fărădelegile noastre sunt multe înaintea Ta
și păcatele noastre mărturisesc împotriva noastră.
Ne purtăm fărădelegile cu noi
și ne cunoaștem nelegiuirile.
13Ne‑am răzvrătit și am înșelat împotriva Domnului,
ne‑am întors de la a‑L urma pe Dumnezeul nostru,
am vorbit de asuprire și de apostazie,
am plănuit și am rostit din inimă
cuvinte mincinoase.
14Astfel, justiția este îndepărtată
și dreptatea stă la distanță,
căci adevărul se împiedică în piață
și onestitatea nu poate intra.
15Adevărul nu este de găsit
și cel ce se îndepărtează de rău devine o pradă.
Domnul a văzut și nu I‑a plăcut
că nu mai era justiție.
16El a văzut că nu era nimeni,
a fost uimit că nu era nimeni care să mijlocească,
așa că brațul Său I‑a adus izbăvire
și dreptatea Sa L‑a sprijinit.
17S‑a îmbrăcat cu dreptatea precum cu o platoșă
și Și‑a pus pe cap coiful mântuirii;
S‑a îmbrăcat cu hainele răzbunării
și S‑a înfășurat cu râvna precum cu o mantie.
18Va răsplăti fiecăruia după faptele lui:
vrăjmașilor Săi le va da mânie
și dușmanilor Săi – răsplata cuvenită.
Le va da insulelor răsplata cuvenită.
19Așa că, cei din apus se vor teme de Numele Domnului,
iar cei de la răsăritul soarelui se vor teme de slava Lui.
Căci El va veni ca un râu puternic,
condus de Duhul19 Sau: vântul. Domnului.19 Sau: Lui. / Când vrăjmașul va veni ca un potop, / Duhul Domnului îl va pune pe fugă.
20„Răscumpărătorul va veni în Sion,
la cei din Iacov, care se întorc de la fărădelege, zice Domnul.
21Cât despre Mine, acesta este legământul Meu cu ei, zice Domnul: «Duhul Meu, Care este peste tine și cuvintele Mele, pe care le‑am pus în gura ta, nu se vor mai îndepărta din gura ta, din gura seminței tale sau din gura urmașilor seminței tale, zice Domnul, de acum și pentru totdeauna.»
Pecado, confesión y redención
1La mano del Señor no es corta para salvar
ni es sordo su oído para oír.
2Son las iniquidades de ustedes
las que los separan de su Dios.
Son estos pecados los que lo llevan
a ocultar su rostro para no escuchar.
3Ustedes tienen las manos manchadas de sangre
y los dedos manchados de iniquidad.
Sus labios dicen mentiras;
su lengua murmura maldades.
4Nadie clama por la justicia;
nadie va a juicio con integridad.
Se confía en argumentos sin sentido y se mienten unos a otros.
Conciben malicia y dan a luz perversidad.
5Incuban huevos de víboras
y tejen telarañas.
El que coma de estos huevos morirá;
si uno de ellos se rompe, saldrá una culebra.
6Sus tejidos no sirven para vestido;
no podrán cubrirse con lo que fabrican.
Sus obras son obras de iniquidad
y sus manos generan violencia.
7Sus pies corren hacia el mal;
se apresuran a derramar sangre inocente.
Sus pensamientos son perversos;
dejan ruina y destrucción en sus caminos.
8No conocen la senda de la paz;
no hay justicia alguna en su camino.
Abren senderos tortuosos
y el que anda por ellos no conoce la paz.
9Por eso el derecho está lejos de nosotros,
y la justicia queda fuera de nuestro alcance.
Esperábamos luz, pero todo es tinieblas;
claridad, pero andamos en densa oscuridad.
10Vamos palpando la pared como los ciegos,
andamos a tientas como los que no tienen ojos.
En pleno mediodía tropezamos como si fuera de noche;
andamos entre los fuertes como si estuviéramos muertos.
11Todos nosotros gruñimos como osos,
gemimos como palomas.
Esperábamos la justicia y no llegó;
la liberación sigue lejos de nosotros.
12Tú sabes que son muchas nuestras rebeliones;
nuestros pecados nos acusan.
Nuestras rebeliones no nos dejan;
conocemos nuestras iniquidades.
13Hemos sido rebeldes; hemos negado al Señor.
Le hemos vuelto la espalda a nuestro Dios.
Fomentamos la opresión y la traición;
proferimos las mentiras concebidas en nuestro corazón.
14Así se vuelve la espalda al derecho
y se mantiene alejada la justicia;
a la verdad se le hace tropezar en la plaza
y no damos lugar a la honradez.
15No se ve la verdad por ninguna parte;
al que se aparta del mal lo despojan de todo.
El Señor lo ha visto y le ha disgustado
ver que no hay justicia alguna.
16Lo ha visto y le ha asombrado
ver que no hay nadie que intervenga.
Por eso su propio brazo vendrá a salvarlos;
su propia justicia lo sostendrá.
17Se puso la justicia como coraza
y se cubrió la cabeza con el casco de la salvación;
se vistió con ropas de venganza
y se envolvió en el manto de sus celos.
18Les pagará según sus obras;
a las costas lejanas les dará su merecido:
furor para sus adversarios
y retribución para sus enemigos.
19Desde el occidente temerán al nombre del Señor,
y desde el oriente respetarán su gloria.
Porque vendrá como un torrente caudaloso,
impulsado por el soplo del Señor.
20«El Redentor vendrá a Sión;
¡vendrá a todos los de Jacob que se arrepientan de su rebeldía!»,
afirma el Señor.
21«En cuanto a mí —dice el Señor—, este es mi pacto con ellos: Mi Espíritu que está sobre ti y mis palabras que he puesto en tus labios, no se apartarán más de ti, ni de tus hijos ni de sus descendientes, desde ahora y para siempre», dice el Señor.
