Isaia 59 – NTLR & APSD-CEB

Nouă Traducere În Limba Română

Isaia 59:1-21

Păcat, căință și mântuire

1Iată, mâna Domnului nu este prea scurtă să izbăvească,

nici urechea Lui prea surdă ca să audă,

2ci nelegiuirile voastre v‑au separat

de Dumnezeul vostru

și păcatele voastre I‑au ascuns fața de voi,

astfel că nu vă aude.

3Căci mâinile vă sunt mânjite cu sânge

și degetele cu nelegiuire;

buzele voastre spun minciuni

iar limba voastră murmură nedreptate.

4Nimeni nu cheamă la dreptate,

niciunul nu judecă cu credincioșie,

ci se încred în deșertăciune și spun minciuni,

zămislesc necaz și dau naștere la nelegiuire.

5Clocesc ouă de vipere

și țes pânză de păianjen.

Oricine le mănâncă ouăle moare,

iar dacă vreunul este spart, iese o viperă.

6Pânzele lor nu pot sluji ca îmbrăcăminte

și ei nu se pot acoperi cu ceea ce au făcut.

Faptele lor sunt niște fapte nelegiuite

și numai acte de violență se află în mâinile lor.

7Picioarele lor aleargă spre rău

și se grăbesc să verse sânge nevinovat;

gândurile lor sunt gânduri ale nelegiuirii,

iar pe căile lor se află prăpădul și distrugerea.

8N‑au cunoscut calea păcii

și dreptatea nu se află pe potecile lor.

Au strâmbat cărările pe care pășesc,

astfel că nimeni care umblă pe ele nu cunoaște pacea.

9De aceea judecata dreaptă se află departe de noi

și dreptatea nu ajunge până la noi.

Așteptăm lumina, dar iată că nu este decât întuneric;

așteptăm strălucirea, dar umblăm în beznă.

10Bâjbâim ca niște orbi de‑a lungul unui zid,

bâjbâim ca niște oameni fără vedere;

ne împiedicăm la amiază ca pe‑nserate

și între cei puternici suntem ca niște morți.

11Mormăim cu toții ca niște urși

și ne jelim ca niște porumbei.

Așteptăm justiția, dar aceasta nu există;

așteptăm izbăvirea, dar ea este departe de noi.

12Căci fărădelegile noastre sunt multe înaintea Ta

și păcatele noastre mărturisesc împotriva noastră.

Ne purtăm fărădelegile cu noi

și ne cunoaștem nelegiuirile.

13Ne‑am răzvrătit și am înșelat împotriva Domnului,

ne‑am întors de la a‑L urma pe Dumnezeul nostru,

am vorbit de asuprire și de apostazie,

am plănuit și am rostit din inimă

cuvinte mincinoase.

14Astfel, justiția este îndepărtată

și dreptatea stă la distanță,

căci adevărul se împiedică în piață

și onestitatea nu poate intra.

15Adevărul nu este de găsit

și cel ce se îndepărtează de rău devine o pradă.

Domnul a văzut și nu I‑a plăcut

că nu mai era justiție.

16El a văzut că nu era nimeni,

a fost uimit că nu era nimeni care să mijlocească,

așa că brațul Său I‑a adus izbăvire

și dreptatea Sa L‑a sprijinit.

17S‑a îmbrăcat cu dreptatea precum cu o platoșă

și Și‑a pus pe cap coiful mântuirii;

S‑a îmbrăcat cu hainele răzbunării

și S‑a înfășurat cu râvna precum cu o mantie.

18Va răsplăti fiecăruia după faptele lui:

vrăjmașilor Săi le va da mânie

și dușmanilor Săi – răsplata cuvenită.

Le va da insulelor răsplata cuvenită.

19Așa că, cei din apus se vor teme de Numele Domnului,

iar cei de la răsăritul soarelui se vor teme de slava Lui.

Căci El va veni ca un râu puternic,

condus de Duhul19 Sau: vântul. Domnului.19 Sau: Lui. / Când vrăjmașul va veni ca un potop, / Duhul Domnului îl va pune pe fugă.

20„Răscumpărătorul va veni în Sion,

la cei din Iacov, care se întorc de la fărădelege, zice Domnul.

21Cât despre Mine, acesta este legământul Meu cu ei, zice Domnul: «Duhul Meu, Care este peste tine și cuvintele Mele, pe care le‑am pus în gura ta, nu se vor mai îndepărta din gura ta, din gura seminței tale sau din gura urmașilor seminței tale, zice Domnul, de acum și pentru totdeauna.»

Ang Pulong Sa Dios

Isaias 59:1-21

Ang mga Pahimangno Batok sa mga Makasasala

1Pamati! Dili huyang ang Ginoo nga dili siya makaluwas kaninyo o dili siya bungol nga dili siya makadungog kon manawag kamo kaniya. 2Ang inyong mga sala mao ang nagapahimulag kaninyo gikan sa Dios. Mao kini ang hinungdan nga mitalikod siya kaninyo ug dili na mamati sa inyong mga pag-ampo. 3Kay natina sa dugo ang inyong kamot, ug naghimog daotan. Bakakon kamo ug nagsultig daotan. 4Wala kamoy hustisya. Ang inyong mga akusasyon batok sa inyong isigka-tawo walay kamatuoran. Nagaplano kamog daotan, ug inyo kining tumanon. 5-6Ang inyong daotang mga plano sama sa itlog sa halas nga malala; ang mokaon niini mamatay. Sama usab kini sa balay sa lawalawa nga dili mahimong bisti, busa walay makatabon kaninyo sa inyong daotang mga binuhatan. Daotan ang inyong mga binuhatan ug bangis kamo. 7Alisto kamong mohimog sala, ug abtik kamong mopatay. Daotan ang inyong gihunahuna, ug bisan asa kamo moadto maghimo kamog kadaot. 8Wala ninyo masinati ang maayong kahimtang kay gipakawalay-bili ninyo ang hustisya; gituis pa hinuon ninyo kini. Ang nagasunod niining inyong gihimo dili usab makasinatig maayong kahimtang.

9Tungod niini layo kanato ang hustisya ug dili nato masinati ang katarungan. Naghulat kita sa kahayag apan kangitngit ang miabot. Mao nga nagalakaw kita sa kangitngit. 10Nagpangapkap kita sa bongbong sama sa buta, ug nagakadagma kita bisag udtong tutok. Daw sa nagalakaw kita sa kangitngit. Daw sama usab kita sa mga patay kon itandi sa kusgang mga tawo. 11Nagaagulo kita sa kasubo nga daw sa nagangulob nga oso ug sa tingog sa salampati. Nagpaabot kita nga silotan sa Dios ang atong mga kaaway ug luwason kita niya, apan wala kini mahitabo. 12Kay daghan na ang atong mga sala atubangan sa Dios, ug mao kini ang nagpamatuod nga angay kitang silotan. Oo, nasayod kita nga kanunay kitang nagpakasala. 13Misupak kita ug nagluib sa Ginoo. Mitalikod kita sa atong Dios. Gidaog-daog ug gilupigan nato ang uban. Nagasulti kita sa mga bakak nga giplano na natong daan. 14Gisalikway na ang hustisya ug mipahilayo sa katarong. Wala nay makitang kamatuoran bisan asa. Ug ang kaligdong wala na tagda. 15Oo, nawala na ang kamatuoran, ug ang mga nagalikay sa paghimog daotan ginalutos.

Nakita kini sa Ginoo, ug wala niya ikalipay ang pagkawalay hustisya. 16Natingala siya sa dihang iyang nakita nga wala gayoy bisan usa nga mitabang sa mga dinaog-daog, busa gigamit niya ang iyang gahom sa pagluwas kanila. Sa iyang pagkamatarong, tabangan niya sila. 17Gamiton niya ingon nga taming sa dughan ang pagkamatarong ug ingon nga helmet ang kaluwasan. Ug ang pagpanimalos ug kasuko iyang isul-ob daw sama sa bisti. 18Baslan niya ang iyang mga kaaway sumala sa ilang binuhatan; mahiagoman nila ang iyang kasuko. Panimaslan usab niya ang atua sa mga isla. 19Bisan asa tahoron ug pasidunggan siya sa mga tawo, kay moabot siya sama sa nagahaguros nga tubig nga gihuyop sa makusog nga hangin sa Ginoo.59:19 makusog nga hangin sa Ginoo: o, Espiritu sa Dios; o, hangin nga gikan sa Dios.

20Miingon ang Ginoo, “Moabot sa Zion59:20 Zion: mao usab ang Jerusalem. ang manluluwas ninyong mga kaliwat ni Jacob, ug luwason niya ang nagahinulsol sa ilang mga sala. 21Ug mao kini ang akong kasabotan uban kaninyo: Dili gayod mawala ang akong Espiritu nga anaa kaninyo ug ang mga pulong nga gisulti ko kaninyo. Isugilon ninyo kini sa inyong mga kabataan, ug isugilon usab nila kini sa ilang kabataan, ug magapadayon kini sukad karon ug hangtod sa kahangtoran. Ako, ang Ginoo, ang nagaingon niini.”