Nouă Traducere În Limba Română

Isaia 58

Adevăratul post

1«Strigă tare, nu te opri!
    Înalţă-ţi glasul ca o trâmbiţă!
Fă-i cunoscută poporului Meu răzvrătirea
    şi Casei lui Iacov – păcatele!
Zi de zi ei Mă caută
    şi par dornici să cunoască căile Mele,
ca un neam care ar practica dreptatea
    şi n-ar fi părăsit porunca Dumnezeului lor.
Îmi cer hotărâri drepte
    şi par dornici să se apropie de Dumnezeu.
‘De ce când postim Tu nu vezi?
    De ce când ne smerim Tu nu iei seama?’

Pentru că în ziua postului vostru vă satisfaceţi propriile dorinţe
    şi vă asupriţi toţi lucrătorii.
Pentru că atunci când postiţi vă certaţi, vă luptaţi
    şi vă loviţi plini de răutate cu pumnul.
Postind cum faceţi voi azi,
    nu vă veţi face vocea auzită în înălţimi.
Oare aşa arată postul care-Mi este plăcut –
    o zi în care omul să se smerească pe sine,
să-şi plece capul ca o trestie
    şi să se culce în sac şi cenuşă?
Aceasta numeşti tu post
    şi zi plăcută Domnului?

Iată postul care-Mi este plăcut:
    să dezlegi lanţurile nedreptăţii,
        să desfaci legăturile jugului,
să-i eliberezi pe cei asupriţi
    şi să zdrobeşti orice jug,
să-ţi împarţi pâinea cu cel flămând,
    să le oferi săracilor fără casă un adăpost,
iar când vezi un om gol, să-l acoperi
    şi să nu te ascunzi de cel ce este rudă cu tine[a].
Atunci lumina ta va răsări ca zorii
    şi vindecarea ta va apărea repede;
atunci dreptatea[b] ta va merge înaintea ta,
    iar slava Domnului îţi va fi ariergarda.
Atunci vei chema, iar Domnul va răspunde;
    vei striga după ajutor, iar El va spune: ‘Iată-mă!’

Dacă vei înlătura din mijlocul tău jugul asupririi,
    arătarea cu degetul şi vorbirea răutăcioasă,
10 dacă te vei lipsi pe tine în folosul celui flămând
    şi dacă vei sătura nevoile celui sărman,
atunci lumina ta va răsări în întuneric,
    iar noaptea ta va fi ca amiaza.
11 Domnul te va călăuzi tot timpul,
    îţi va împlini nevoile chiar în locuri uscate de soare
        şi-ţi va întări oasele.
Vei fi ca o grădină bine udată
    şi ca un izvor de apă,
        ale cărui ape nu seacă niciodată.
12 Ai tăi îţi vor rezidi vechile ruine
    şi vei ridica din nou temeliile generaţiilor străbune;
vei fi numit: ‘Cel ce drege spărturile zidurilor’,
    ‘Cel ce restaurează drumurile ca să fie locuite din nou’.

13 Dacă îţi vei opri piciorul de la a pângări Sabatul
    şi de la a-ţi satisface propriile plăceri în ziua Mea sfântă,
dacă Sabatul va fi o desfătare pentru tine
    şi ziua sfântă a Domnului – o zi onorată,
dacă o vei cinsti prin a nu merge pe calea ta,
    prin a nu face ceea ce-ţi place
        şi prin a nu vorbi lucruri fără folos,
14 atunci te vei bucura în Domnul,
    te voi face să străbaţi călare înălţimile ţării
şi te voi hrăni cu moştenirea părintelui tău Iacov»,
    căci gura Domnului a vorbit.

Notas al pie

  1. Isaia 58:7 Lit.: de propria-ţi carne
  2. Isaia 58:8 Sau: Cel care îţi face dreptate

Nova Versão Internacional

Isaías 58

O Verdadeiro Jejum

1“Grite alto, não se contenha!
Levante a voz como trombeta.
Anuncie ao meu povo a rebelião dele,
    e à comunidade de Jacó, os seus pecados.
Pois dia a dia me procuram;
parecem desejosos de conhecer
    os meus caminhos,
como se fossem uma nação
    que faz o que é direito
    e que não abandonou
    os mandamentos do seu Deus.
Pedem-me decisões justas
e parecem desejosos
    de que Deus se aproxime deles.
‘Por que jejuamos’, dizem,
    ‘e não o viste?
Por que nos humilhamos,
    e não reparaste?’
Contudo, no dia do seu jejum
    vocês fazem o que é do agrado de vocês,
e exploram os seus empregados.
Seu jejum termina em discussão e rixa,
    e em brigas de socos brutais.
Vocês não podem jejuar como fazem hoje
    e esperar que a sua voz seja ouvida no alto.
Será esse o jejum que escolhi,
    que apenas um dia o homem se humilhe,
    incline a cabeça como o junco
    e se deite sobre pano de saco e cinzas?
É isso que vocês chamam jejum,
    um dia aceitável ao Senhor?

“O jejum que desejo não é este:
    soltar as correntes da injustiça,
    desatar as cordas do jugo,
    pôr em liberdade os oprimidos
    e romper todo jugo?
Não é partilhar sua comida
    com o faminto,
    abrigar o pobre desamparado,
    vestir o nu que você encontrou,
    e não recusar ajuda ao próximo?
Aí sim, a sua luz irromperá
    como a alvorada,
e prontamente surgirá a sua cura;
a sua retidão irá adiante de você,
e a glória do Senhor estará
    na sua retaguarda.
Aí sim, você clamará ao Senhor,
    e ele responderá;
você gritará por socorro, e ele dirá:
    Aqui estou.

“Se você eliminar do seu meio
    o jugo opressor,
    o dedo acusador e a falsidade do falar;
10 se com renúncia própria
você beneficiar os famintos
    e satisfizer o anseio dos aflitos,
então a sua luz despontará nas trevas,
    e a sua noite será como o meio-dia.
11 O Senhor o guiará constantemente;
satisfará os seus desejos
    numa terra ressequida pelo sol
e fortalecerá os seus ossos.
Você será como um jardim bem regado,
como uma fonte cujas águas
    nunca faltam.
12 Seu povo reconstruirá as velhas ruínas
    e restaurará os alicerces antigos;
você será chamado reparador de muros,
    restaurador de ruas e moradias.

13 “Se você vigiar seus pés
    para não profanar o sábado
    e para não fazer o que bem quiser
    em meu santo dia;
se você chamar delícia o sábado
    e honroso o santo dia do Senhor,
e se honrá-lo, deixando de seguir
    seu próprio caminho,
    de fazer o que bem quiser
    e de falar futilidades,
14 então você terá no Senhor
    a sua alegria,
e eu farei com que você cavalgue
    nos altos da terra
e se banqueteie com a herança
    de Jacó, seu pai.”
É o Senhor quem fala.