Mântuire pentru toți cei ce ascultă
1Așa vorbește Domnul:
„Păziți judecata
și faceți ce este drept!
Căci, în curând, mântuirea Mea va veni
și dreptatea Mea va fi arătată.
2Ferice de omul care face lucrul acesta
și de fiul omului care se ține strâns de el,
care păzește Sabatul și nu îl profanează,
care își ferește mâna să facă vreun rău.“
3Străinul care se alipește de Domnul să nu zică:
„Domnul mă va separa, cu siguranță, de poporul Său.“
Iar eunucul să nu zică:
„Iată, sunt doar un copac uscat.“
4Căci așa vorbește Domnul:
„Eunucilor care păzesc Sabatele Mele,
care aleg să facă ceea ce Îmi este plăcut
și care se țin strâns de legământul Meu
5le voi da în Casa Mea și între zidurile Mele
un loc de cinste și un nume
mai bun decât al fiilor și al fiicelor;
le voi da un nume veșnic,
care nu va fi curmat.
6Iar pe străinii care se alipesc de Domnul
ca să‑I slujească,
ca să iubească Numele Domnului
și ca să‑I fie slujitori –
pe toți cei ce păzesc Sabatul și nu îl profanează,
pe toți cei ce se țin strâns de legământul Meu –
7pe aceștia îi voi aduce la muntele Meu cel sfânt
și îi voi face să fie plini de bucurie
în Casa Mea de rugăciune.
Arderile lor de tot și jertfele lor
vor fi acceptate pe altarul Meu,
căci Casa Mea va fi numită
o casă de rugăciune pentru toate popoarele.“
8Stăpânul Domn –
Cel Care‑i adună pe deportații lui Israel – zice:
„Voi aduna și pe alții alături de ei,
pe lângă cei deja adunați!“
Mesajul Domnului către cei nelegiuiți
9Veniți, voi, toate vietățile câmpului!
Veniți și devorați, voi, toate vietățile pădurii!
10Străjerii lui Israel sunt orbi,
sunt toți fără cunoaștere.
Toți sunt niște câini de pază muți,
care nu pot să latre,
care stau tolăniți și visează
și cărora le place să doarmă.
11Sunt niște câini cu apetit mare,
niciodată sătui.
Sunt niște păstori fără pricepere,
fiecare urmându‑și propria cale,
fiecare, fără excepție,
umblând după câștigul său nedrept.
12„Veniți! Voi scoate vin
și ne vom îmbăta cu băutură tare!
Iar mâine va fi ca azi,
ba încă mai bine!“
Afoforɔ Nkwagyeɛ
1Yei ne deɛ Awurade seɛ:
“Monkɔ so mmu atɛntenenee
na monyɛ deɛ ɛyɛ,
ɛfiri sɛ me nkwagyeɛ abɛn
na ɛrenkyɛre me tenenee bɛda adi.
2Nhyira nka onipa a ɔyɛ yeinom,
onipa a ɔkura mu denden:
deɛ ɔkae Homeda na ɔyɛ no kronkron,
na ɔkame ne ho firi bɔneyɛ ho.”
3Mma ɔnanani a ɔde ne ho ama Awurade nka sɛ,
“Ampa ara Awurade renkane me mfra ne nkurɔfoɔ mu.”
Na opiani biara nso nwiinwii sɛ,
“Meyɛ duawuiɛ.”
4Sei na Awurade seɛ,
“Apiafoɔ a wɔkae me home nna,
wɔn a wɔyɛ deɛ ɛsɔ mʼani
na wɔkura mʼapam mu denden,
5mɛma wɔn, wɔ mʼasɔredan ne ɛho afasuo no mu,
nkaedeɛ ne edin a
ɛkyɛn mmammarima ne mmammaa;
mɛma wɔn edin a ɛbɛtena hɔ afebɔɔ,
edin a ɛrentwam.
6Na ananafoɔ a wɔde wɔn ho ama Awurade
sɛ wɔbɛsom no,
sɛ wɔbɛdɔ Awurade din,
na wɔasɔre no,
wɔn a wɔkae Homeda na wɔyɛ no kronkron nyinaa,
na wɔkura mʼapam mu denden;
7yeinom na mede wɔn bɛba me bepɔ kronkron no so
na mama wɔn anigyeɛ wɔ me mpaeɛbɔ efie.
Wɔn ɔhyeɛ afɔrebɔdeɛ ne afɔrebɔ ahodoɔ no,
mɛgye wɔ mʼafɔrebukyia so;
na wɔbɛfrɛ me fie beaeɛ a
aman nyinaa bɔ mpaeɛ.”
8Otumfoɔ Awurade,
deɛ ɔboaboa Israel atukɔfoɔ ano no ka sɛ:
“Mɛkɔ so aboaboa afoforɔ ano aka wɔn ho
aka wɔn a maboa wɔn ano dada no ho.”
Onyankopɔn Soboɔ A Ɛtia Amumuyɛfoɔ
9Mommra, mo wiram mmoadoma nyinaa,
mommɛdidi, mo kwaeɛm mmoa nyinaa!
10Israel awɛmfoɔ yɛ anifirafoɔ,
wɔn mu biara nni nimdeɛ;
wɔn nyinaa yɛ nkraman mum,
wɔntumi mmobɔ mu;
wɔdeda hɔ na wɔsoso daeɛ,
nna yɛ wɔn dɛ.
11Wɔyɛ nkraman a wɔpɛ aduane yie;
wɔnnidi mmee da.
Wɔyɛ nnwanhwɛfoɔ a wɔnni nteaseɛ;
wɔn nyinaa fa wɔn ɛkwan,
obiara pɛ nʼankasa mfasoɔ.
12“Mommra,” obiara team sɛ, “momma me nsã!
Momma yɛnnom nsaden mmoro!
Na ɔkyena bɛyɛ sɛ ɛnnɛ,
ebia ɛbɛsene ɛnnɛ koraa.”