O cântare despre via Domnului
1Voi cânta Preaiubitului meu
o cântare despre via Lui:
Iubitul meu avea o vie
pe un deal fertil.
2A săpat‑o, a curățat‑o de pietre
și a sădit în ea cele mai alese vițe.
I‑a zidit un turn de pază
și i‑a săpat un teasc.
Apoi a așteptat să facă struguri buni,
dar ea a făcut struguri sălbatici2, 4 Lit.: urât mirositori (stricați). Sau acri..
3„Acum, voi, locuitori ai Ierusalimului și bărbați ai lui Iuda,
judecați, vă rog, între Mine și via Mea.
4Ce‑ar fi trebuit să mai fac viei Mele
și nu i‑am făcut?
De ce a făcut struguri sălbatici
când Eu Mă așteptam să facă struguri buni?
5Acum vă voi spune
ce voi face cu via Mea:
îi voi îndepărta gardul,
și ea va fi lăsată pentru pășune;
îi voi dărâma zidul,
și ea va fi călcată‑n picioare.
6O voi preface într‑o pustie;
nu va mai fi curățată, nici săpată,
iar în ea vor crește mărăcini și spini.
De asemenea, voi porunci norilor
să nu mai dea ploaie peste ea.“
7Via Domnului Oștirilor
este Casa lui Israel,
iar bărbații lui Iuda
sunt grădina desfătării Sale.
El Se aștepta la judecată dreaptă,
și iată că are loc vărsare de sânge;
Se aștepta la dreptate,
dar iată că se aude strigăt de durere.
Păcatul lui Iuda și condamnarea lui
8Vai de voi, cei ce înșirați casă după casă
și uniți ogor lângă ogor
până nu mai rămâne loc
și trăiți singuri în țară!
9Domnul Oștirilor a jurat în auzul meu:
„Cu siguranță, multe case vor fi pustiite,
case mari și frumoase, în care nu va mai sta nimeni.
10O vie de zece iugăre10 Aproximativ 5 ha, terenul arat într‑o zi de zece perechi de boi. va da doar un bat10 Aproximativ 22 l.,
un homer10 Aproximativ 220 l. de sămânță nu va da decât o efă10 Aproximativ 22 l..“
11Vai de cei ce se scoală dis‑de‑dimineață
ca să alerge după băutură
și vai de cei ce stau până noaptea târziu,
ca să se înfierbânte de vin!
12Ei au liră și harfă,
tamburină, flaut și vin la ospețele lor,
dar nu iau seama de faptele Domnului
și nu văd lucrarea mâinilor Sale!
13Și astfel, poporul meu va merge în captivitate
din lipsă de cunoștință.
Conducătorii13 Lit.: gloria. lui vor ajunge oameni ai foametei,
iar mulțimea lui se va usca de sete.
14De aceea Locuința Morților14 Ebr.: Șeol [peste tot în carte]. și‑a mărit pofta
și și‑a deschis gura peste măsură.
În ea vor coborî nobilii14 Lit.: măreția, termenul ebraic fiind sinonim cu cel din v. 13, dar făcând referire tot la conducătorii lui Iuda. lui Iuda și mulțimea lui,
precum și cei ce petrec și se veselesc în ea.
15Omul va fi trântit, fiecare va fi umilit,
iar privirile trufașe vor fi smerite.
16Dar Domnul Oștirilor va fi înălțat prin judecată;
Dumnezeul cel Sfânt Se va arăta sfânt prin dreptate.
17Atunci mieii vor paște ca pe pășunea lor,
vor mânca printre dărâmăturile bogaților.
18Vai de cei ce trag nelegiuirea cu funiile deșertăciunii
și păcatul – cum ar trage frânghiile de la car!
19Vai de cei ce zic: „Să se grăbească,
să‑Și facă repede lucrarea
ca s‑o vedem!
Să se împlinească planul Sfântului lui Israel,
ca noi să‑l cunoaștem!“
20Vai de cei ce numesc răul bine,
și binele rău,
întunericul lumină,
și lumina întuneric,
amărăciunea dulceață,
și dulceața amărăciune!
21Vai de cei ce se cred înțelepți
și de cei ce se consideră isteți!
22Vai de cei ce sunt viteji la băut vin
și curajoși la amestecat băuturi tari,
23care, pentru mită, îl achită pe cel rău,
și‑i lipsesc de dreptate pe cei drepți!
24De aceea, așa cum limba focului mistuie miriștea
și așa cum iarba uscată piere în flăcări,
tot așa le va putrezi și lor rădăcina,
iar floarea li se va risipi ca țărâna,
pentru că au respins Legea Domnului Oștirilor
și au disprețuit Cuvântul Sfântului lui Israel.
25De aceea mânia Domnului se aprinde împotriva poporului Său.
El Își ridică mâna împotriva lor și‑i doboară.
Munții se clatină,
și cadavrele sunt precum gunoiul pe drumuri.
Cu toate acestea, mânia Lui nu s‑a potolit,
iar mâna Sa este încă întinsă.
26El ridică un steag pentru neamurile de departe
și le fluieră de la marginea pământului.
Și iată‑le că vin iute și ușor.
27Niciunul nu este obosit și nici nu se împiedică27 Sau: nu se clatină.;
niciunul nu ațipește și nici nu doarme.
Nicio cingătoare nu este desfăcută de la coapsele lor
și nicio curea de la sandalele lor nu este ruptă.
28Săgețile lor sunt ascuțite,
toate arcurile lor sunt încordate.
Copitele cailor lor sunt ca de cremene,
și roțile carelor lor sunt ca vijelia.
29Urletul lor este ca al unui leu;
urlă ca niște lei tineri.
Răcnesc și înșfacă prada
pe care o iau cu ei și nimeni n‑o mai poate scăpa.
30În ziua aceea, neamurile vor răcni asupra lui,
ca răcnetul mării.
Dacă cineva se va uita către țară,
va vedea numai întuneric și necaz;
chiar și lumina va fi ascunsă între nori.
The Song of the Vineyard
1I will sing a song for the Lord.
He is the one I love.
It’s a song about his vineyard Israel.
The one I love had a vineyard.
It was on a hillside that had rich soil.
2He dug up the soil and removed its stones.
He planted the very best vines in it.
He built a lookout tower there.
He also cut out a winepress for it.
Then he kept looking for a crop of good grapes.
But the vineyard produced only bad fruit.
3So the Lord said, “People of Jerusalem and Judah,
you be the judge between me and my vineyard.
4What more could I have done for my vineyard?
I did everything I could.
I kept looking for a crop of good grapes.
So why did it produce only bad ones?
5Now I will tell you
what I am going to do to my vineyard.
I will take away its fence.
And the vineyard will be destroyed.
I will break down its wall.
And people will walk all over my vineyard.
6I will turn my vineyard into a dry and empty desert.
It will not be pruned or taken care of.
Thorns and bushes will grow there.
I will command the clouds
not to rain on it.”
7The vineyard of the Lord who rules over all
is the nation of Israel.
The people of Judah
are the vines he took delight in.
He kept looking for them to do what is fair.
But all he saw was blood being spilled.
He kept looking for them to do what is right.
But all he heard were cries of suffering.
The Lord Judges His Vineyard
8How terrible it will be for you who get too many houses!
How terrible for you who get too many fields!
Finally there won’t be any space left in the land.
Then you will live all alone.
9I heard the Lord who rules over all announce a message. He said,
“You can be sure that the great houses will become empty.
The fine homes will be left with no one living in them.
10A ten-acre vineyard will produce only six gallons of wine.
360 pounds of seeds will produce only 36 pounds of grain.”
11How terrible it will be for those who get up early in the morning
to start drinking!
How terrible for those who stay up late at night
until they are drunk with wine!
12They have harps and lyres at their banquets.
They have tambourines, flutes and wine.
But they don’t have any concern for the mighty acts of the Lord.
They don’t have any respect for what his power has done.
13So my people will be taken away as prisoners.
That’s because they don’t understand what the Lord has done.
Their nobles will die of hunger.
The rest of the people won’t have any water to drink.
14So Death opens its jaws to receive them.
Its mouth is open wide to swallow them up.
Their nobles and the rest of the people will go down into it.
They will go there together with all those who have wild parties.
15So people will be brought low.
Everyone will be made humble.
Those who brag will be brought down.
16But the Lord who rules over all will be honored
because he judges fairly.
The holy God will prove that he is holy
by doing what is right.
17Then sheep will graze as if they were in their own grasslands.
Lambs will eat grass among the destroyed buildings
where rich people used to live.
18How terrible it will be for those who continue to sin
and lie about it!
How terrible for those who keep on doing what is evil
as if they were tied to it!
19How terrible for those who say,
“Let God hurry up and do what he says he will.
We want to see it happen.
Let us see the plan of the Holy One of Israel.
We want to know what it is.”
20How terrible it will be for those who say
that what is evil is good!
How terrible for those who say
that what is good is evil!
How terrible for those who say
that darkness is light
and light is darkness!
How terrible for those who say
that what is bitter is sweet
and what is sweet is bitter!
21How terrible it will be for those who think they are wise!
How terrible for those who think they are really clever!
22How terrible it will be for those
who are heroes at drinking wine!
How terrible for those
who are heroes at mixing drinks!
23How terrible for those
who take money to set guilty people free!
How terrible for those
who don’t treat good people fairly!
24Flames of fire burn up straw.
Dry grass sinks down into those flames.
Evil people will be like plants whose roots rot away.
They will be like flowers that are blown away like dust.
That’s because they have said no to the law of the Lord who rules over all.
They have turned against the message of the Holy One of Israel.
25So the Lord is angry with his people.
He raises his hand against them and strikes them down.
The mountains shake.
The bodies of dead people lie in the streets like trash.
Even then, the Lord is still angry.
His hand is still raised against them.
26He lifts up a banner to gather the nations that are far away.
He whistles for them to come
from the farthest places on earth.
Here they come.
They are moving very quickly.
27None of them grows tired.
None of them falls down.
None of them sleeps or even takes a nap.
All of them are ready for battle.
Every belt is pulled tight.
Not a single sandal strap is broken.
28The enemies’ arrows are sharp.
All their bows are ready.
The hooves of their horses are as hard as rock.
Their chariot wheels turn like a twister.
29The sound of their army is like the roar of lions.
It’s like the roar of young lions.
They growl as they capture what they were chasing.
They carry it off.
No one can take it away from them.
30At that time the enemy army will roar over Israel.
It will sound like the roaring of the ocean.
If someone looks at the land of Israel,
there is only darkness and trouble.
The clouds will make even the sun become dark.
