Nouă Traducere În Limba Română

Isaia 49

Robul Domnului

1«Ascultaţi-Mă, ţinuturi de lângă mare!

Luaţi aminte, popoare de departe!

Domnul M-a chemat înainte să mă nasc;
    pe când eram încă în pântecele mamei Mele, El Mi-a rostit numele.
Mi-a făcut gura ca o sabie ascuţită
    şi M-a ascuns la umbra mâinii Sale;
M-a făcut o săgeată lustruită
    şi M-a ascuns în tolba Lui.
Mi-a zis: ‘Tu eşti Robul Meu
    Israel, cel în care Îmi voi arăta splendoarea!’
Dar Eu am zis: ‘Am trudit degeaba,
    Mi-am irosit puterea pentru nimic şi fără nici un folos;
totuşi cauza Mea este în grija domnului,
    iar răsplata Mea este la Dumnezeul Meu.’

Şi acum Domnul zice –
    El, Care M-a întocmit din pântece pentru a fi Robul Său
şi pentru a-l aduce pe Iacov înapoi la El,

ca astfel Israel să se adune la El,

căci sunt onorat înaintea Domnului
    şi Dumnezeul Meu a devenit tăria Mea –
El zice: ‘Este prea puţin pentru Tine să fii Robul Meu

şi să ridici seminţiile lui Iacov,

        să aduci înapoi pe supravieţuitorii lui Israel.
De aceea Te-am pus să fii o lumină pentru neamuri,
    ca să duci mântuirea Mea până la marginile pământului!’»

Aşa vorbeşte Domnul,
    Răscumpărătorul lui Israel şi Sfântul său,
către Cel dispreţuit şi urât de popor,
    către Robul conducătorilor:
«Regii vor vedea şi se vor ridica,
    iar prinţii se vor pleca,
din pricina Domnului, Care este credincios,
    a Sfântului lui Israel, Care Te-a ales.»“

Restaurarea lui Israel

„Aşa vorbeşte Domnul:

«La vremea îndurării Îţi voi răspunde
    şi în ziua mântuirii Te voi ajuta;
Te voi păzi şi Te voi face
    un legământ pentru popor,
pentru a reface ţara
    şi a reîmpărţi moştenirile pustiite,
pentru a le zice captivilor: ‘Ieşiţi!’,
    iar celor din întuneric: ‘Arătaţi-vă!’

Ei se vor hrăni pe lângă drumuri
    şi vor găsi păşune pe toate dealurile pleşuve.
10 Nu le va fi foame, nici nu le va fi sete,
    arşiţa nu-i va lovi, nici soarele,
căci Cel Ce se îndură de ei îi va conduce
    şi îi va călăuzi pe lângă izvoare de apă.
11 Îmi voi preface toţi munţii în cărări
    şi drumuri largi Îmi vor fi construite.
12 Iată-i venind de departe –
    unii dinspre nord, unii dinspre apus,
        iar alţii dinspre ţinutul Syene[a]

13 Strigaţi de bucurie, ceruri!
    Bucură-te, pământ!
        Chiuiţi de bucurie, munţilor!
Căci Domnul Şi-a mângâiat poporul
    şi va avea îndurare faţă de ai Săi care suferă!

14 Sionul însă a zis: «Domnul m-a părăsit,
    Stăpânul meu a uitat de mine.»

15 «Dar oare poate o femeie să-şi uite copilul pe care-l alăptează
    sau să nu aibă milă de rodul pântecelui său?
Şi chiar dacă ea ar uita,
    Eu nu te voi uita!
16 Iată, te-am încrustat în palmele Mele,
    iar zidurile tale sunt pururi înaintea Mea.
17 Fiii tăi se grăbesc să se întoarcă,
    iar cei ce te-au distrus şi te-au lăsat în ruină se îndepărtează de tine.
18 Ridică-ţi ochii şi priveşte în jur!
    Toţi fiii tăi se adună şi vin la tine.
Viu sunt Eu, zice Domnul,
    că-i vei purta pe toţi ca pe o podoabă,
        te vei împodobi cu ei ca o mireasă.

19 Pentru că ruinele, locurile tale pustii
    şi ţara ta devastată
vor fi acum prea strâmte pentru poporul tău,
    iar cei ce te-au devorat vor fi departe.
20 Fiii de care ai fost lipsită

îţi vor spune chiar în auzul tău:

‘Locul este prea strâmt pentru mine;
    fă-mi mai mult loc ca să locuiesc!’
21 Atunci te vei întreba:
    ‘Cine mi i-a născut pe aceştia?
Eram fără copii şi stearpă,
    exilată şi izgonită.
        Cine i-a crescut?
Eram părăsită şi singură,
    deci de unde sunt aceştia?’»“

22 „Aşa vorbeşte Stăpânul Domn:

«Iată, voi face cu mâna semn neamurilor
    şi Îmi voi ridica steagul către popoare;
ele îţi vor aduce fiii pe braţe,
    iar fiicele îţi vor fi purtate pe umerii lor.
23 Regii lor vor fi părinţii tăi adoptivi,
    iar reginele lor te vor alăpta.
Cu feţele plecate la pământ ţi se vor închina
    şi vor linge ţărâna de pe picioarele tale.
Atunci vei şti că Eu sunt Domnul,
    iar cei ce nădăjduiesc în Mine nu vor fi făcuţi de ruşine.»

24 Poate fi luată prada de la cel puternic
    sau pot fi eliberaţi captivii unui tiran[b]?

25 Domnul însă vorbeşte astfel:

«Da, captivii celui puternic vor fi luaţi,
    iar prada tiranului va fi eliberată,
căci Eu voi lupta cu cei ce se luptă cu tine
    şi tot Eu îţi voi izbăvi copiii.
26 Îi voi face pe asupritorii tăi să-şi mănânce propria carne
    şi se vor îmbăta cu sângele lor ca de vin.
Atunci orice făptură va şti
    că Eu sunt Domnul, Mântuitorul
        şi Răscumpărătorul tău, Puternicul lui Iacov.»“

Notas al pie

  1. Isaia 49:12 Q; modernul Aswan, la frontiera de sud a Egiptului; TM: Sinim
  2. Isaia 49:24 Q, VUL, Siriacă; vezi şi LXX şi v. 25; TM: celui drept

Nova Versão Internacional

Isaías 49

O Servo do Senhor

1Escutem-me, vocês, ilhas;
    ouçam, vocês, nações distantes:
Antes de eu nascer
    o Senhor me chamou;
desde o meu nascimento
    ele fez menção de meu nome.
Ele fez de minha boca
    uma espada afiada,
na sombra de sua mão ele me escondeu;
    ele me tornou uma flecha polida
e escondeu-me na sua aljava.
Ele me disse: “Você é meu servo,
    Israel, em quem mostrarei o meu esplendor”.
Mas eu disse: Tenho me afadigado
    sem qualquer propósito;
tenho gastado minha força em vão
    e para nada.
Contudo, o que me é devido
    está na mão do Senhor,
e a minha recompensa
    está com o meu Deus.

E agora o Senhor diz,
    aquele que me formou no ventre
    para ser o seu servo,
para trazer de volta Jacó
    e reunir Israel a ele mesmo,
pois sou honrado aos olhos do Senhor,
e o meu Deus tem sido a minha força;
ele diz: “Para você é coisa pequena demais
    ser meu servo
para restaurar as tribos de Jacó
e trazer de volta aqueles de Israel
    que eu guardei.
Também farei de você uma luz
    para os gentios,
para que você leve a minha salvação
    até os confins da terra”.

Assim diz o Senhor, o Redentor,
    o Santo de Israel,
àquele que foi desprezado
    e detestado pela nação,
ao servo de governantes:
“Reis o verão e se levantarão,
líderes o verão e se encurvarão,
    por causa do Senhor, que é fiel,
    o Santo de Israel, que o escolheu”.

A Restauração de Israel

Assim diz o Senhor:

“No tempo favorável
    eu lhe responderei,
e no dia da salvação eu o ajudarei;
eu o guardarei e farei que você
    seja uma aliança para o povo,
para restaurar a terra e distribuir
    suas propriedades abandonadas,
para dizer aos cativos: Saiam,
e àqueles que estão nas trevas: Apareçam!

“Eles se apascentarão junto aos caminhos
    e acharão pastagem em toda colina estéril.
10 Não terão fome nem sede;
    o calor do deserto e o sol não os atingirão.
Aquele que tem compaixão deles os guiará
    e os conduzirá para as fontes de água.
11 Transformarei todos os meus montes em estradas,
    e os meus caminhos serão erguidos.
12 Veja, eles virão de bem longe;
    alguns do norte, alguns do oeste,
    alguns de Assuã[a]”.

13 Gritem de alegria, ó céus,
    regozije-se, ó terra;
irrompam em canção, ó montes!
Pois o Senhor consola o seu povo
e terá compaixão de seus afligidos.

14 Sião, porém, disse:

“O Senhor me abandonou,
    o Senhor me desamparou”.

15 “Haverá mãe que possa esquecer
    seu bebê que ainda mama
e não ter compaixão do filho
    que gerou?
Embora ela possa esquecê-lo,
    eu não me esquecerei de você!
16 Veja, eu gravei você
    nas palmas das minhas mãos;
seus muros estão sempre diante de mim.
17 Seus filhos apressam-se em voltar,
e aqueles que a despojaram
    afastam-se de você.
18 Erga os olhos e olhe ao redor;
todos os seus filhos se ajuntam
    e vêm até você.
Juro pela minha vida
    que você se vestirá deles todos como ornamento;
você se vestirá deles como uma noiva”,
    declara o Senhor.

19 “Apesar de você ter sido arruinada
    e abandonada
    e apesar de sua terra ter sido arrasada,
agora você será pequena demais
    para o seu povo,
e aqueles que a devoraram
    estarão bem distantes.
20 Os filhos nascidos durante seu luto
    ainda dirão ao alcance dos seus ouvidos:
‘Este lugar é pequeno demais para nós;
    dê-nos mais espaço para nele vivermos’.
21 Então você dirá em seu coração:
    ‘Quem me gerou estes filhos?
Eu estava enlutada e estéril;
    estava exilada e rejeitada.
Quem os criou?
    Fui deixada totalmente só,
mas estes... de onde vieram?’”

22 Assim diz o Soberano, o Senhor:

“Veja, eu acenarei para os gentios,
    erguerei minha bandeira para os povos;
eles trarão nos braços os seus filhos
    e carregarão nos ombros as suas filhas.
23 Reis serão os seus padrastos,
e suas rainhas serão
    as suas amas de leite.
Eles se inclinarão diante de você,
    com o rosto em terra;
    lamberão o pó dos seus pés.
Então você saberá que eu sou o Senhor;
aqueles que esperam em mim
    não ficarão decepcionados”.

24 Será que se pode tirar
    o despojo dos guerreiros,
ou será que os prisioneiros podem ser resgatados
    do poder dos violentos[b]?

25 Assim, porém, diz o Senhor:

26 “Sim, prisioneiros serão tirados
    de guerreiros,
e despojo será retomado dos violentos;
brigarei com os que brigam com você,
e seus filhos, eu os salvarei.
Farei seus opressores comerem
    sua própria carne;
ficarão bêbados com seu próprio sangue,
    como com vinho.
Então todo mundo saberá que eu,
o Senhor, sou o seu Salvador,
    seu Redentor, o Poderoso de Jacó”.

Notas al pie

  1. 49.12 Conforme os manuscritos do mar Morto. O Texto Massorético diz Sinim.
  2. 49.24 Conforme os manuscritos do mar Morto, a Vulgata e a Versão Siríaca. O Texto Massorético diz justos.