Încăpățânarea lui Israel
1Ascultați lucrul acesta, Casă a lui Iacov,
voi, care sunteți chemați cu numele lui Israel
și care din apele lui Iuda ați ieșit,
voi, care jurați pe Numele Domnului
și‑L chemați pe Dumnezeul lui Israel,
dar nu în adevăr sau dreptate,
2chiar dacă vă numiți pe voi înșivă după sfânta cetate
și vă sprijiniți pe Dumnezeul lui Israel,
al Cărui Nume este Domnul Oștirilor!
3Lucrurile dinainte le‑am vestit de demult;
din gura Mea au ieșit, și Eu le‑am făcut auzite;
apoi, deodată, am lucrat, iar ele s‑au împlinit.
4Pentru că știu că ești încăpățânat
și tendoanele cefei tale sunt de fier,
iar fruntea de bronz,
5de aceea ți‑am vestit aceste lucruri demult.
Înainte să se împlinească ți le‑am vestit,
ca nu cumva să zici:
«Idolul meu le‑a făcut,
chipul meu cioplit și chipul meu turnat le‑a poruncit!»
6Ai auzit. Uită‑te la toate acestea!
Iar voi, nu veți anunța?
De acum te voi face să auzi lucruri noi,
lucruri păzite, pe care nu le cunoști.
7Ele sunt create acum, și nu de demult.
Până în ziua de azi tu n‑ai auzit de ele,
ca nu cumva să spui: «Iată, le știam deja.»
8Nici nu le‑ai auzit, nici nu le‑ai cunoscut,
și nici atunci, demult, urechea nu ți‑a fost deschisă să le auzi.
Căci am știut că sigur te vei purta cu necredincioșie
și că, încă din pântec, ai fost numit răzvrătit.
9Pentru Numele Meu întârzii mânia Mea
și pentru lauda Mea o opresc față de tine,
ca să nu te nimicesc.
10Iată, te‑am rafinat, dar nu ca pe argint,
ci te‑am încercat în cuptorul suferinței.
11De dragul Meu, de dragul Meu fac aceasta,
căci de ce să fie batjocorit Numele Meu?
Slava Mea n‑o voi da altuia.
Israel răscumpărat
12Ascultă‑Mă, Iacov,
Israel, pe care te‑am chemat!
Eu sunt Acela!
Eu sunt Cel dintâi și Cel de pe urmă!
13Mâna Mea a pus temeliile pământului
și dreapta Mea a întins cerurile;
când le chem, ele se înfățișează împreună.
14Adunați‑vă cu toții și ascultați!
Cine dintre ei a vestit aceste lucruri?
El, cel iubit de Domnul,
Îi va împlini dorința împotriva Babilonului,
iar brațul său va fi împotriva caldeenilor14, 20 babilonienilor..
15Eu, chiar Eu am vorbit! Eu l‑am chemat,
Eu l‑am adus, iar el își va îndeplini misiunea!
16Apropiați‑vă de Mine și ascultați aceasta!
De la început n‑am vorbit în ascuns;
când s‑au petrecut aceste lucruri, Eu eram acolo.“
Acum, Stăpânul Domn m‑a trimis
împreună cu Duhul Său.
17Așa vorbește Domnul,
Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel:
„Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău,
Care te învață ce este spre binele tău,
Care te conduce pe calea pe care trebuie să mergi.
18O, de‑ai fi luat aminte la poruncile Mele,
pacea ta ar fi fost ca un râu,
iar dreptatea ta, ca valurile mării.
19Sămânța19 Lit.: sămânța; Termenul ebraic este un singular care se poate referi atât la un singur urmaș, cât și la toți descendenții din linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca în cele mai multe cazuri termenul să exprime o ambiguitate intenționată. ta ar fi fost ca nisipul,
iar roadele pântecului tău, ca boabele de nisip.
Niciodată n‑ar fi fost șters sau nimicit
numele lor dinaintea Mea!“
20Ieșiți din Babilon!
Fugiți dintre caldeeni!
Cu un strigăt de bucurie vestiți și proclamați!
Trimiteți vestea până la marginile pământului!
Spuneți: „Domnul l‑a răscumpărat pe robul Său Iacov!“
21Ei n‑au însetat când i‑a condus prin pustie;
El a făcut să curgă pentru ei apă din stâncă;
a despicat stânca și a țâșnit apă.
22„Pentru cei răi, zice Domnul, nu este pace.
Israels trolöshet och befrielse
1Hör detta, Jakobs släkt,
ni som bär namnet Israel
och härstammar från Juda,
ni som svär vid Herrens namn
och bekänner er till Israels Gud,
men inte i sanning och rättfärdighet.
2De uppkallar sig efter den heliga staden
och stöder sig på Israels Gud,
vars namn är härskarornas Herre.
3Det som tidigare hände
hade jag talat om i förväg för länge sedan,
förutsagt det, tillkännagett det.
Plötsligt agerade jag, och det skedde.
4Jag vet att du är hård.
Din nacke är av järn
och din panna av koppar.
5Därför förutsade jag det för så länge sedan,
talade om det innan det skedde,
så att du inte skulle kunna säga:
’Min avgud gjorde det.
Min skurna och gjutna gudabild gav befallning om det!’
6Du har hört detta och kan se det.
Erkänner ni det inte?
Nu vill jag förkunna nya ting för dig,
hemligheter som du inte vetat om.
7De har skapats nu, inte för länge sedan.
Du har inte hört om dem förrän idag,
för att du inte ska kunna säga:
’Det här visste jag!’
8Du fick inget höra och inget veta,
du hade inget öppet öra.
Jag visste hur trolös du var,
du kallades upprorsmakare alltsedan du föddes.
9Men för mitt namns skull håller jag tillbaka min vrede,
för min äras skull behärskar jag mig
och utplånar dig inte.
10Jag renade dig men fann inget silver.
Jag prövade dig i lidandets ugn.
11För min egen skull,
ja, just för min egen skull, agerar jag,
för hur skulle jag kunna låta mig vanhelgas?
Min ära ger jag inte till någon annan.
12Lyssna på mig, Jakob,
Israel, som jag har kallat!
Jag är Gud.
Jag är den förste, och jag är den siste.
13Det var min hand som lade jordens grund,
och min högra hand bredde ut himlarna.
När jag kallade på dem stod de där.
14Kom samman, ni alla, och lyssna!
Vem av dessa har förutsagt det här,
att den som Herren älskar
ska fullfölja hans plan
mot Babylon och mot kaldéerna?
15Jag, jag har talat detta.
Jag har kallat honom och fört fram honom,
och han ska ha framgång.
16Kom närmare och lyssna till detta:
Från första början har jag talat öppet,
och när tiden var inne för något att äga rum, var jag där.
Och nu har Herren, Herren sänt mig
och sin Ande.”48:16 Det är inte säkert vem som talar här. Hittills är det fortfarande Herren eller Jesaja själv börjar tala här.
17Så säger Herren, din befriare48:17 Se 4 Mos 35:12 med not., Israels Helige:
”Jag är Herren, din Gud,
som vill undervisa dig om ditt eget bästa
och leda dig på den väg där du ska vandra.
18Om du ändå hade lyssnat till mina bud!
Då skulle du ha upplevt en ström av frid
och rättfärdighet lik havets vågor.
19Då skulle dina ättlingar ha blivit som sanden,
din avkomma som sandkornen.
Deras namn skulle aldrig utplånas
utan bestå inför mig.”
20Lämna Babylon,
fly från Kaldéen!
Förkunna det med glädjerop,
gör det känt för jordens alla hörn.
Säg: ”Herren har befriat sin tjänare Jakob.”
21De behövde inte vara törstiga
när han förde dem genom öknarna,
för han lät vatten flöda ur klippan,
han klöv klippan, så att vatten forsade fram.
22”Men för de gudlösa finns det ingen frid, säger Herren.
