Încăpățânarea lui Israel
1Ascultați lucrul acesta, Casă a lui Iacov,
voi, care sunteți chemați cu numele lui Israel
și care din apele lui Iuda ați ieșit,
voi, care jurați pe Numele Domnului
și‑L chemați pe Dumnezeul lui Israel,
dar nu în adevăr sau dreptate,
2chiar dacă vă numiți pe voi înșivă după sfânta cetate
și vă sprijiniți pe Dumnezeul lui Israel,
al Cărui Nume este Domnul Oștirilor!
3Lucrurile dinainte le‑am vestit de demult;
din gura Mea au ieșit, și Eu le‑am făcut auzite;
apoi, deodată, am lucrat, iar ele s‑au împlinit.
4Pentru că știu că ești încăpățânat
și tendoanele cefei tale sunt de fier,
iar fruntea de bronz,
5de aceea ți‑am vestit aceste lucruri demult.
Înainte să se împlinească ți le‑am vestit,
ca nu cumva să zici:
«Idolul meu le‑a făcut,
chipul meu cioplit și chipul meu turnat le‑a poruncit!»
6Ai auzit. Uită‑te la toate acestea!
Iar voi, nu veți anunța?
De acum te voi face să auzi lucruri noi,
lucruri păzite, pe care nu le cunoști.
7Ele sunt create acum, și nu de demult.
Până în ziua de azi tu n‑ai auzit de ele,
ca nu cumva să spui: «Iată, le știam deja.»
8Nici nu le‑ai auzit, nici nu le‑ai cunoscut,
și nici atunci, demult, urechea nu ți‑a fost deschisă să le auzi.
Căci am știut că sigur te vei purta cu necredincioșie
și că, încă din pântec, ai fost numit răzvrătit.
9Pentru Numele Meu întârzii mânia Mea
și pentru lauda Mea o opresc față de tine,
ca să nu te nimicesc.
10Iată, te‑am rafinat, dar nu ca pe argint,
ci te‑am încercat în cuptorul suferinței.
11De dragul Meu, de dragul Meu fac aceasta,
căci de ce să fie batjocorit Numele Meu?
Slava Mea n‑o voi da altuia.
Israel răscumpărat
12Ascultă‑Mă, Iacov,
Israel, pe care te‑am chemat!
Eu sunt Acela!
Eu sunt Cel dintâi și Cel de pe urmă!
13Mâna Mea a pus temeliile pământului
și dreapta Mea a întins cerurile;
când le chem, ele se înfățișează împreună.
14Adunați‑vă cu toții și ascultați!
Cine dintre ei a vestit aceste lucruri?
El, cel iubit de Domnul,
Îi va împlini dorința împotriva Babilonului,
iar brațul său va fi împotriva caldeenilor14, 20 babilonienilor..
15Eu, chiar Eu am vorbit! Eu l‑am chemat,
Eu l‑am adus, iar el își va îndeplini misiunea!
16Apropiați‑vă de Mine și ascultați aceasta!
De la început n‑am vorbit în ascuns;
când s‑au petrecut aceste lucruri, Eu eram acolo.“
Acum, Stăpânul Domn m‑a trimis
împreună cu Duhul Său.
17Așa vorbește Domnul,
Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel:
„Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău,
Care te învață ce este spre binele tău,
Care te conduce pe calea pe care trebuie să mergi.
18O, de‑ai fi luat aminte la poruncile Mele,
pacea ta ar fi fost ca un râu,
iar dreptatea ta, ca valurile mării.
19Sămânța19 Lit.: sămânța; Termenul ebraic este un singular care se poate referi atât la un singur urmaș, cât și la toți descendenții din linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca în cele mai multe cazuri termenul să exprime o ambiguitate intenționată. ta ar fi fost ca nisipul,
iar roadele pântecului tău, ca boabele de nisip.
Niciodată n‑ar fi fost șters sau nimicit
numele lor dinaintea Mea!“
20Ieșiți din Babilon!
Fugiți dintre caldeeni!
Cu un strigăt de bucurie vestiți și proclamați!
Trimiteți vestea până la marginile pământului!
Spuneți: „Domnul l‑a răscumpărat pe robul Său Iacov!“
21Ei n‑au însetat când i‑a condus prin pustie;
El a făcut să curgă pentru ei apă din stâncă;
a despicat stânca și a țâșnit apă.
22„Pentru cei răi, zice Domnul, nu este pace.
