Nouă Traducere În Limba Română

Isaia 47

Căderea Babilonului

1Coboară-te şi aşază-te în ţărână,
    fiică, fecioară a Babilonului!
Şezi pe pământ fără să ai vreun tron,
    fiică a caldeenilor[a],
căci nu vei mai fi numită
    gingaşă şi delicată!
Ia pietrele de moară şi macină făină!
    Dă-ţi voalul la o parte!
Ridică-ţi rochia, descoperă-ţi picioarele
    şi treci prin râuri!
Goliciunea ta va fi dezvelită,
    da, ruşinea ta va fi văzută.
        Mă voi răzbuna şi nu voi cruţa pe nimeni!»

Răscumpărătorul nostru –
    Domnul Oştirilor este Numele Său –
        este Sfântul lui Israel.

«Şezi în tăcere şi du-te în întuneric,
    fiică a caldeenilor,
căci nu vei mai fi numită
    împărăteasa împărăţiilor!
Am fost mânios pe poporul Meu
    şi Mi-am pângărit moştenirea.
I-am dat în mâna ta,
    dar tu n-ai avut milă de ei;
chiar şi celui bătrân i-ai pus
    un jug foarte greu.
Ziceai: ‘Voi continua să fiu împărăteasă pentru totdeauna!’
Aşa că n-ai ţinut seama de aceste lucruri,
    nici nu ai cugetat la viitorul lor.

Acum dar, ascultă aceasta, tu, iubitoare de plăceri,
    tu, care locuieşti în siguranţă,
care te gândeşti:
    ‘Eu sunt şi nu este alta în afară de mine!
Nu voi fi văduvă
    şi nu voi şti cum e să-ţi pierzi copiii!’
Amândouă aceste lucruri vor veni asupra ta
    dintr-odată, într-o singură zi.
Pierderea copiilor şi văduvia,
    vor veni pe deplin asupra ta,
în ciuda multelor tale vrăjitorii
    şi a marii puteri a descântecelor tale.
10 Te-ai încrezut în răutatea ta,
    zicând: ‘Nu mă vede nimeni.’
Înţelepciunea şi cunoaşterea ta
    este cea care te conduce greşit
atunci când îţi zici:
    ‘Eu sunt şi nu e alta în afară de mine!’
11 Dar va veni nenorocirea peste tine
    şi nu vei şti s-o faci să dispară[b];
va cădea peste tine dezastrul
    şi nu-l vei putea da la o parte;
va veni brusc asupra ta ruina,

fără ca să fi ştiut ceva despre ea.

12 Continuă cu descântecele
    şi cu multele tale vrăjitorii,
        cu care te-ai trudit încă din tinereţe!
Poate vei reuşi,
    poate vei inspira teroare.
13 Ai obosit de atâtea sfaturi.
    Să se ridice şi să te salveze
cei ce studiază cerurile, cititorii în stele,
    care la fiecare lună nouă prezic ce are să ţi se întâmple.
14 Iată, ei sunt ca pleava,
    fiind mistuiţi de foc.
Nu se pot izbăvi singuri
    din puterea focului.
Acesta nu este jăratic la care să te încălzeşti,
    nu este foc înaintea căruia să stai!
15 Aşa sunt pentru tine
    cei pe care te oboseai să-i întrebi
        şi cei cu care ai făcut negoţ încă din tinereţe:
fiecare rătăceşte pe căile lui
    şi nu este nimeni care să te salveze.

Notas al pie

  1. Isaia 47:1 babilonienilor; şi în v. 5
  2. Isaia 47:11 Sau: şi nu vei şti de unde se ridică

New Serbian Translation

Књига пророка Исаије 47

Тужбалица над Вавилоном

1„Спусти се и седи у прашину,
    девице, ћерко вавилонска.
Седи на земљу.
    Нема престола, ћерко халдејска!
Јер неће те више звати
    нежном и осећајном.
Ухвати млинско камење и мељи брашно,
    свуци свој огртач,
скут подигни, свуци с бедара,
    прелази реке.
Нека се појави голотиња твоја,
    још нека се покаже срамота твоја.
Осветићу се
    и неће ме спречити нико.“

Откупитељ наш, његово је име:
    Господ над војскама, Светитељ Израиљев.

„Седи ћутке и повуци се у таму,
    ћерко халдејска,
јер те више неће звати
    господарицом над царствима.
На свој сам се народ разгневио,
    своју сам баштину оскрнавио,
и теби их у руке предао;
    а ти према њима милост не показа:
јармом твојим
    старце си претоварила.
И говорила си:
    ’Довека ћу бити господарица!’,
а у твоје срце то није доспело,
    ниси се сетила шта на крају бива.

А сада слушај ово, развратнице,
    која боравиш у спокојству,
те у срцу проговараш своме:
    ’Ја сам и друге нема,
нећу постати удовица,
    нити децу изгубити своју.’
Па обоје ће доћи на тебе,
    тренутно, у истом дану:
    изгубићеш и децу и мужа;
у целини ће доћи на тебе,
    иако врачаш многоструко
    и чараш веома.
10 У злоћу своју и ти си се поуздала
    говорећи: ’Не види ме нико.’
Мудрост твоја и знање твоје, оне те заведоше,
    те говориш у срцу својему:
    ’Ја сам и друге нема.’
11 Доћи ће злоћа и на тебе,
    и нећеш знати да их спречиш;
и стуштиће се невоља на те,
    и нећеш моћи одвратити;
и доћи ће на те изненада
    пропаст за коју не знаш.

12 Де, остани на твојим чарањима,
    и на мноштву твојих врачања,
на којима се трудиш од младости;
    можда се и окористиш, можда страх донесеш.
13 Ринтала си због многих саветника твојих.
    Хајде, нека устану и спасу те:
они ’премеравају’ по небесима,
    они ’виде’ по звездама,
они ’сазнавају’ по младом месецу;
    шта ће тебе снаћи.
14 Та, они ће бити као стрњика,
    огањ ће их спалити;
сами себе избавити неће
    из пламене руке;
неће остати ни жеравице да се неко огреје,
    ни ватре да крај ње поседи.
15 Такви ће постати они
    око којих си се замарала,
    твоји трговчићи од младости:
сваки ће на своју страну отперјати,
    никог неће бити да те спасе.“