Isaia 37 – NTLR & APSD-CEB

Nouă Traducere În Limba Română

Isaia 37:1-38

Ezechia îi cere sfat lui Isaia

(2 Regi 19:1-19)

1Când regele Ezechia a auzit lucrul acesta, și‑a sfâșiat hainele, s‑a acoperit cu un sac și s‑a dus la Casa Domnului. 2I‑a trimis la profetul Isaia, fiul lui Amoț, pe Eliachim, cel ce răspundea de palat, pe scribul Șebna și pe cei bătrâni dintre preoți, acoperiți toți cu saci.

3Ei i‑au zis:

– Așa vorbește Ezechia: „Aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă și de rușine, căci copiii sunt gata să iasă din pântec, dar nu mai este nicio putere pentru a le da naștere. 4Poate că Domnul, Dumnezeul tău, a auzit cuvintele lui Rab‑Șache, care a fost trimis de stăpânul său, împăratul Asiriei, pentru a‑L batjocori pe Dumnezeul cel Viu și poate că Domnul, Dumnezeul tău, îl va mustra pentru cuvintele pe care le‑a auzit. De aceea înalță o rugăciune pentru cei care au mai rămas!“

5Când slujitorii regelui Ezechia au venit la Isaia, 6acesta le‑a zis:

– Să‑i spuneți astfel stăpânului vostru: „Așa vorbește Domnul: «Să nu te temi din cauza cuvintelor pe care le‑ai auzit și cu care slujitorii împăratului Asiriei M‑au blasfemiat. 7Iată, voi pune în el un duh și astfel, la auzirea unui zvon, se va întoarce în țara lui. Și‑l voi face să cadă ucis de sabie în țara lui.»“

8Când Rab‑Șache a auzit că împăratul Asiriei plecase din Lachiș, s‑a întors și l‑a găsit pe acesta luptând împotriva Libnei.

9După aceea, împăratul Asiriei a auzit că Tirhaka, regele din Cuș9 De fapt, un faraon din Cuș (Etiopia și teritoriile învecinate), deoarece în vremea aceea Egiptul era condus de o dinastie cușită (etiopiană)., a ieșit să lupte împotriva lui. Când a auzit lucrul acesta a trimis mesageri la Ezechia, zicând: 10„Așa să‑i vorbiți lui Ezechia, regele lui Iuda: «Nu‑L lăsa pe Dumnezeul tău, în Care te încrezi, să te amăgească, zicând: ‘Ierusalimul nu va fi dat în mâna împăratului Asiriei.’ 11Iată, ai auzit ce au făcut împărații Asiriei tuturor țărilor cucerite, dându‑le spre nimicire11 Ebr.: haram/herem, termen care în contextul relației dintre Israel și Dumnezeu se referă la un lucru, un animal sau o persoană care erau închinate irevocabil Domnului, fie cu scopul nimicirii, precum în cazul acesta, fie ca dar, precum în alte cazuri. Ceea ce era herem îi aparținea de acum Domnului, fiind interzis uzului profan. Practica aceasta era întâlnită însă și la alte popoare din Orient.. Vei scăpa tu oare? 12Și‑au salvat, oare, dumnezeii neamurile pe care părinții mei le‑au distrus: pe Gozan, pe Haran, pe Rețef și pe fiii lui Eden, care erau în Tel‑Asar? 13Unde este regele Hamatului, regele Arpadului și regele cetății Sefarvayim, al Henei sau al Ivei?»“

Rugăciunea lui Ezechia

14Ezechia a luat scrisoarea din mâna mesagerilor și a citit‑o. Apoi s‑a suit la Casa Domnului și a întins scrisoarea înaintea Domnului. 15Ezechia s‑a rugat Domnului, zicând: 16„O, Doamne al Oștirilor, Dumnezeul lui Israel, Tu, Care tronezi deasupra heruvimilor! Tu ești singurul Dumnezeu al tuturor regatelor pământului! Tu ai făcut cerurile și pământul! 17Doamne, pleacă‑Ți urechea și ascultă! Doamne, deschide‑Ți ochii și privește! Auzi toate cuvintele pe care Sanherib le‑a trimis ca să‑L batjocorească pe Dumnezeul cel Viu!

18Doamne, este adevărat că împărații Asiriei au pustiit toate țările și teritoriul lor, 19și că le‑au aruncat dumnezeii în foc, însă ei i‑au distrus pentru că nu erau Dumnezeu, ci lucrări făcute de mâna omului; erau doar lemn și piatră. 20Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăvește‑ne din mâna lui, ca să știe toate regatele pământului că doar Tu ești Domnul!“

Profeția lui Isaia asupra lui Sanherib

(2 Regi 19:20-34)

21Atunci Isaia, fiul lui Amoț, a trimis la Ezechia să i se spună: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Pentru că Mi te‑ai rugat cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei, 22iată care este cuvântul pe care l‑a rostit Domnul împotriva acestuia:

Fecioara, fiica Sionului,

te disprețuiește și își bate joc de tine.

Fiica Ierusalimului

dă din cap în timp ce fugi.22 Lit.: după tine.

23Pe Cine ai batjocorit și ai blasfemiat tu?

Împotriva Cui ți‑ai ridicat glasul?

Împotriva Cui ți‑ai înălțat mândru privirea?

Împotriva Sfântului lui Israel!

24Prin slujitorii tăi L‑ai batjocorit pe Stăpânul

și ai zis:

‘Cu mulțimea carelor mele

am urcat pe înălțimile munților

până la cele mai înalte piscuri ale Libanului!

I‑am tăiat cei mai înalți cedri

și cei mai aleși chiparoși.

Am ajuns la cele mai înalte piscuri

și la pădurea cea mai deasă.

25Am săpat fântâni

și am băut apă,

și cu tălpile picioarelor mele

am secat toate pâraiele Egiptului.’

26N‑ai auzit?

Eu l‑am făcut demult;

din zile străvechi l‑am întocmit.

Acum însă l‑am adus să se împlinească,

astfel încât tu să prefaci cetățile fortificate

în mormane de dărâmături.

27Locuitorii lor sunt neputincioși,

sunt înspăimântați și făcuți de rușine.

Au ajuns ca iarba de pe câmp

și ca verdeața fragedă,

ca iarba de pe acoperișuri,

care se usucă înainte să crească.

28Dar Eu știu unde stai,

când ieși și când intri

și cât ești de furios pe Mine.

29Pentru că te‑ai mâniat pe Mine

și pentru că trufia ta a ajuns la urechile Mele,

voi pune veriga Mea în nasul tău

și zăbala Mea în gura ta

și te voi întoarce

pe drumul pe care ai venit.

30Acesta va fi semnul pentru tine, Ezechia:

anul acesta o să mâncați ce va crește de la sine,

iar în al doilea an – ce va răsări din ce a rămas.

Dar în al treilea an veți semăna și veți secera,

veți planta vii și le veți mânca roadele.

31Supraviețuitorii Casei lui Iuda, cei rămași,

vor prinde iarăși rădăcini dedesubt

și vor da rod deasupra.

32Căci din Ierusalim va ieși o rămășiță

și din muntele Sion o ceată de supraviețuitori.

Râvna Domnului Oștirilor va face lucrul acesta.»

33De aceea așa vorbește Domnul cu privire la împăratul Asiriei:

«Nu va intra în cetatea aceasta

și nu va trage nicio săgeată acolo.

Nu va veni în fața ei cu vreun scut

și nu va ridica împotriva ei nicio rampă de asalt.

34Pe drumul pe care a venit, pe acela se va întoarce

și nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul.

35Eu voi apăra cetatea aceasta, ca s‑o izbăvesc,

de dragul Meu și de dragul lui David, robul Meu.»“

(2 Regi 19:35-37; 2 Cron. 32:21)

36Îngerul36 Vezi Gen. 16:7-13. Domnului a ieșit și a omorât în tabăra Asiriei o sută optzeci și cinci de mii de oameni. Când ceilalți s‑au sculat dis‑de‑dimineață, iată că toți erau niște trupuri moarte. 37Atunci Sanherib, împăratul Asiriei, și‑a ridicat tabăra și a plecat. El s‑a întors la Ninive și a locuit acolo.

38În timp ce se închina în templul zeului său Nisrok38 Posibil o altă formă a numelui lui Nusku, zeu al luminii și al focului în mitologia orientală., fiii săi, Adra-Melek și Sarețer, l‑au ucis cu sabia și au fugit în țara Ararat. Și în locul lui a domnit fiul său Esar-Hadon38 Împărat al Asiriei și peste Babilon, 681–669 î.Cr..

Ang Pulong Sa Dios

Isaias 37:1-38

Nagpatambag si Hezekia kang Isaias

(2 Hari 19:1-7)

1Sa pagkadungog ni Haring Hezekia sa gibalita kaniya, gigisi niya ang iyang bisti ug nagsul-ob ug sako sa pagpakita sa iyang pagsubo, ug miadto siya sa templo sa Ginoo. 2Gipaadto niya kang Isaias nga anak ni Amos sila si Eliakim nga tigdumala sa palasyo, si Shebna nga sekretaryo, ug ang mga pangulo nga mga pari. Tanan sila nagbistig sako.

3Pag-abot nila kang Isaias, miingon sila kaniya, “Mao kini ang giingon ni Hezekia: Nagaantos kita niini nga panahon; ginasilotan ug ginapakaulawan. Nahisama kita sa babayeng nagbati nga wala nay kusog sa pagpahimugso sa iyang anak. 4Gisugo sa hari sa Asiria ang iyang komander sa pagbiaybiay sa buhi nga Dios. Basin pa ug nadungog sa Ginoo nga imong Dios ang giingon sa komander ug silotan siya sa iyang gipanulti, busa pag-ampo alang sa mga nangahibilin kanato.”

5Pagkahuman ug sulti sa mga opisyal nga gipadala ni Haring Hezekia, 6miingon si Isaias kanila, “Sultihi ninyo ang inyong agalon nga si Haring Hezekia nga mao kini ang giingon sa Ginoo: Ayaw kahadlok sa imong nadunggan nga pagpasipala kanako sa mga sakop sa hari sa Asiria. 7Pamati! Linglahon ko37:7 Linglahon ko: sa literal, Pasudlan ko ug espiritu. ang hari sa Asiria. Makadungog siya ug balita nga makapahukom kaniya sa pagbalik sa iyang nasod. Ug didto ipapatay ko siya pinaagi sa espada.”

Nanghulga Pag-usab ang Asiria

(2 Hari 19:8-19)

8Unya sa dihang nadunggan sa komander nga mibiya na sa Lakish ang hari sa Asiria ug nakiggira sa Libna, miapas siya didto. 9Nakadungog ug balita si Senakerib nga hari sa Asiria nga si Tirhaka nga hari sa Etiopia37:9 Etiopia: sa Hebreo, Cush. nagapadulong sa pagpakiggira kaniya. Busa nagpadala siyag mga mensahero kang Hezekia sa pag-ingon niini: 10“Ayaw pagpatunto sa dios nga imong ginasaligan kon moingon siya, ‘Ang Jerusalem dili itugyan ngadto sa kamot sa hari sa Asiria. 11Pamati! Ikaw mismo nakadungog kon unsa ang gihimo sa mga hari sa Asiria ngadto sa tanang nasod. Gilaglag nila sila sa hingpit. Ug ikaw, nagahunahuna ka ba nga makalingkawas ka? 12Gipanglaglag sa akong mga katigulangan ang mga lungsod sa Gozan, Haran, Rezef, ug ang katawhan sa Eden nga anaa sa Telasar. Naluwas ba sila sa ilang mga dios? 13May nahimo ba ang hari sa Hamat, Arpad, Sefarvaim, Hena, ug Iva?’ ”

Ang Pangamuyo ni Hezekia

14Pagkahuman ug basa ni Hezekia sa sulat nga gihatag kaniya sa mga mensahero, miadto siya sa templo sa Ginoo ug gibukhad ang sulat sa presensya sa Ginoo. 15Unya nagaampo siya, 16Ginoo nga Makagagahom, Dios sa Israel nga nagalingkod sa trono taliwala sa mga kerubin, ikaw lang ang Dios nga nagadumala sa tanang gingharian dinhi sa kalibotan. Gihimo mo ang kalangitan ug ang kalibotan. 17Ginoo, pamati ug tan-awa ang nagakahitabo. Pamatia ang tanang giingon ni Senakerib sa pagbiaybiay kanimo, O buhi nga Dios. 18Tinuod, Ginoo, nga gipanglaglag sa mga hari sa Asiria ang daghang mga nasod 19ug gipangsunog ang ilang mga dios, kay dili man usab kini tinuod nga mga dios kondili mga bato lang ug mga kahoy nga hinimo sa tawo. 20Busa karon, Ginoo nga among Dios, luwasa kami gikan sa kamot sa Asiria, aron ang tanang gingharian dinhi sa kalibotan mahibalo nga ikaw lang, Ginoo, ang Dios.”

Ang Pagkalaglag ni Senakerib

(2 Hari 19:20-37)

21Unya nagpadala si Isaias nga anak ni Amos niini nga mensahe ngadto kang Hezekia: Mao kini ang giingon sa Ginoo, ang Dios sa Israel: Tungod kay nagaampo ka mahitungod kang Senakerib nga hari sa Asiria, 22mao kini ang giingon sa Ginoo batok kaniya, “Gikataw-an ka ug gitamay sa mga lumulupyo sa Zion.37:22 Zion: sa Hebreo, putli nga anak nga babaye sa Zion… anak nga babaye sa Jerusalem. Nagpanglingo sila sa pagbiaybiay kanimo samtang miikyas ka. 23Kinsay imong giinsulto ug gipasipad-an? Kinsay gipataasan mo sa imong kilay ug gisingkahan? Dili ba nga ako, ang Balaang Dios sa Israel? 24Pinaagi sa imong mga ulipon, gibiaybiay mo ako. Miingon ka pa, ‘Pinaagi sa akong daghang mga karwahe akong nasaka ang tag-as nga mga bukid, ang kinatumyan sa mga bukid sa Lebanon. Gipamutol ko ang iyang labing tag-as nga mga kahoyng sedro ug labing maayo nga mga sipres. Nakaabot ako sa kinasuokang bahin sa iyang mabagang kalasangan. 25Nagpakalot ako ug mga atabay sa ubang mga dapit,37:25 sa ubang mga dapit: Anaa kini sa Dead Sea Scrolls, apan wala sa teksto sa Masoretic. ug miinom ako gikan niini. Sa akong pag-agi, mimala ang mga sapa sa Ehipto.’

26“Tinuod nga gipangguba mo ang pinarilan nga mga lungsod. Apan wala ka ba makahibalo nga dugay ko na kining gitakda? Dugay ko na kining giplano nga mahitabo ug karon ginatuman ko na kini. 27Ang mga lumulupyo sa mga lungsod nga gipangguba mo nawad-an ug kusog; nahadlok sila ug naulawan. Sama sila sa mga sagbot sa uma nga dali rang malaya o sa mga sagbot nga nagatubo sa atop sa balay, nga mao pa gani ang pagturok nalaya na dayon.

28“Apan nahibaloan ko ang tanan bahin kanimo, kon hain ka magpuyo, ang imong gigikanan ug ang imong padulngan, ug kon unsa ka kapungot kanako. 29Tungod kay napungot ka kanako ug nadunggan ko ang imong pagpasigarbo, kaw-itan ko ang imong ilong ug busalan ko ang imong baba, ug guyoron balik sa imong gigikanan, sa dalan nga imong giagian.”

30Unya miingon si Isaias kang Hezekia, “Mao kini ang timailhan nga panalipdan sa Ginoo ang Jerusalem gikan sa mga taga-Asiria: Karong tuiga mokaon kamo sa mga bunga sa mga tanom nga nanubo lang ug ila, ug sa sunod nga tuig ang mga bunga sa mga tanom nga nanubo gikan niadto mao na usab ang inyong kan-on. Apan sa ikatulong tuig makatanom na kamo ug mga lugas ug makaani. Makatanom usab kamo ug mga ubas ug makakaon sa bunga niini. 31Sa makausa pa ang mga nahibiling buhi sa Juda mouswag sama sa tanom nga nanggamot ug lawom ug namunga. 32Kay may mangahibiling buhi nga magkatag sa Jerusalem, ang Bukid sa Zion. Siguradohon gayod sa Ginoo nga Makagagahom nga matuman kini.”

33Mao kini ang giingon sa Ginoo bahin sa hari sa Asiria, “Dili siya makasulod sa siyudad sa Jerusalem o makapana niini. Dili siya makaduol nga may taming o makakita ug paagi nga malibotan kini. 34Mobalik siya sa iyang agi. Dili siya makasulod niini nga siyudad. Ako, ang Ginoo, ang nagaingon niini. 35Panalipdan ug luwason ko kining siyudara alang sa akong kadungganan ug tungod sa akong saad kang David nga akong alagad.”

36Unya miadto ang anghel sa Ginoo sa kampo sa Asiria ug gipamatay niya ang 185,000 ka mga sundalo. Pagkabuntag, pagmata niadtong nangahibiling buhi, nakita nila ang mga patayng lawas. 37Tungod niini, mipauli si Senakerib sa Nineve ug nagpabilin didto.

38Usa ka adlaw, samtang nagasimba si Senakerib sa templo sa iyang dios nga si Nisroc, gipatay siya pinaagi sa espada sa iyang duha ka anak nga lalaki nga sila si Adramelec ug Sharezer, ug unya miikyas sila sa Ararat. Ang usa niya ka anak nga si Esarhadon mao ang mipuli kaniya ingon nga hari.