Ezechia îi cere sfat lui Isaia
(2 Regi 19:1-19)
1Când regele Ezechia a auzit lucrul acesta, și‑a sfâșiat hainele, s‑a acoperit cu un sac și s‑a dus la Casa Domnului. 2I‑a trimis la profetul Isaia, fiul lui Amoț, pe Eliachim, cel ce răspundea de palat, pe scribul Șebna și pe cei bătrâni dintre preoți, acoperiți toți cu saci.
3Ei i‑au zis:
– Așa vorbește Ezechia: „Aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă și de rușine, căci copiii sunt gata să iasă din pântec, dar nu mai este nicio putere pentru a le da naștere. 4Poate că Domnul, Dumnezeul tău, a auzit cuvintele lui Rab‑Șache, care a fost trimis de stăpânul său, împăratul Asiriei, pentru a‑L batjocori pe Dumnezeul cel Viu și poate că Domnul, Dumnezeul tău, îl va mustra pentru cuvintele pe care le‑a auzit. De aceea înalță o rugăciune pentru cei care au mai rămas!“
5Când slujitorii regelui Ezechia au venit la Isaia, 6acesta le‑a zis:
– Să‑i spuneți astfel stăpânului vostru: „Așa vorbește Domnul: «Să nu te temi din cauza cuvintelor pe care le‑ai auzit și cu care slujitorii împăratului Asiriei M‑au blasfemiat. 7Iată, voi pune în el un duh și astfel, la auzirea unui zvon, se va întoarce în țara lui. Și‑l voi face să cadă ucis de sabie în țara lui.»“
8Când Rab‑Șache a auzit că împăratul Asiriei plecase din Lachiș, s‑a întors și l‑a găsit pe acesta luptând împotriva Libnei.
9După aceea, împăratul Asiriei a auzit că Tirhaka, regele din Cuș9 De fapt, un faraon din Cuș (Etiopia și teritoriile învecinate), deoarece în vremea aceea Egiptul era condus de o dinastie cușită (etiopiană)., a ieșit să lupte împotriva lui. Când a auzit lucrul acesta a trimis mesageri la Ezechia, zicând: 10„Așa să‑i vorbiți lui Ezechia, regele lui Iuda: «Nu‑L lăsa pe Dumnezeul tău, în Care te încrezi, să te amăgească, zicând: ‘Ierusalimul nu va fi dat în mâna împăratului Asiriei.’ 11Iată, ai auzit ce au făcut împărații Asiriei tuturor țărilor cucerite, dându‑le spre nimicire11 Ebr.: haram/herem, termen care în contextul relației dintre Israel și Dumnezeu se referă la un lucru, un animal sau o persoană care erau închinate irevocabil Domnului, fie cu scopul nimicirii, precum în cazul acesta, fie ca dar, precum în alte cazuri. Ceea ce era herem îi aparținea de acum Domnului, fiind interzis uzului profan. Practica aceasta era întâlnită însă și la alte popoare din Orient.. Vei scăpa tu oare? 12Și‑au salvat, oare, dumnezeii neamurile pe care părinții mei le‑au distrus: pe Gozan, pe Haran, pe Rețef și pe fiii lui Eden, care erau în Tel‑Asar? 13Unde este regele Hamatului, regele Arpadului și regele cetății Sefarvayim, al Henei sau al Ivei?»“
Rugăciunea lui Ezechia
14Ezechia a luat scrisoarea din mâna mesagerilor și a citit‑o. Apoi s‑a suit la Casa Domnului și a întins scrisoarea înaintea Domnului. 15Ezechia s‑a rugat Domnului, zicând: 16„O, Doamne al Oștirilor, Dumnezeul lui Israel, Tu, Care tronezi deasupra heruvimilor! Tu ești singurul Dumnezeu al tuturor regatelor pământului! Tu ai făcut cerurile și pământul! 17Doamne, pleacă‑Ți urechea și ascultă! Doamne, deschide‑Ți ochii și privește! Auzi toate cuvintele pe care Sanherib le‑a trimis ca să‑L batjocorească pe Dumnezeul cel Viu!
18Doamne, este adevărat că împărații Asiriei au pustiit toate țările și teritoriul lor, 19și că le‑au aruncat dumnezeii în foc, însă ei i‑au distrus pentru că nu erau Dumnezeu, ci lucrări făcute de mâna omului; erau doar lemn și piatră. 20Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăvește‑ne din mâna lui, ca să știe toate regatele pământului că doar Tu ești Domnul!“
Profeția lui Isaia asupra lui Sanherib
(2 Regi 19:20-34)
21Atunci Isaia, fiul lui Amoț, a trimis la Ezechia să i se spună: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Pentru că Mi te‑ai rugat cu privire la Sanherib, împăratul Asiriei, 22iată care este cuvântul pe care l‑a rostit Domnul împotriva acestuia:
Fecioara, fiica Sionului,
te disprețuiește și își bate joc de tine.
Fiica Ierusalimului
dă din cap în timp ce fugi.22 Lit.: după tine.
23Pe Cine ai batjocorit și ai blasfemiat tu?
Împotriva Cui ți‑ai ridicat glasul?
Împotriva Cui ți‑ai înălțat mândru privirea?
Împotriva Sfântului lui Israel!
24Prin slujitorii tăi L‑ai batjocorit pe Stăpânul
și ai zis:
‘Cu mulțimea carelor mele
am urcat pe înălțimile munților
până la cele mai înalte piscuri ale Libanului!
I‑am tăiat cei mai înalți cedri
și cei mai aleși chiparoși.
Am ajuns la cele mai înalte piscuri
și la pădurea cea mai deasă.
25Am săpat fântâni
și am băut apă,
și cu tălpile picioarelor mele
am secat toate pâraiele Egiptului.’
26N‑ai auzit?
Eu l‑am făcut demult;
din zile străvechi l‑am întocmit.
Acum însă l‑am adus să se împlinească,
astfel încât tu să prefaci cetățile fortificate
în mormane de dărâmături.
27Locuitorii lor sunt neputincioși,
sunt înspăimântați și făcuți de rușine.
Au ajuns ca iarba de pe câmp
și ca verdeața fragedă,
ca iarba de pe acoperișuri,
care se usucă înainte să crească.
28Dar Eu știu unde stai,
când ieși și când intri
și cât ești de furios pe Mine.
29Pentru că te‑ai mâniat pe Mine
și pentru că trufia ta a ajuns la urechile Mele,
voi pune veriga Mea în nasul tău
și zăbala Mea în gura ta
și te voi întoarce
pe drumul pe care ai venit.
30Acesta va fi semnul pentru tine, Ezechia:
anul acesta o să mâncați ce va crește de la sine,
iar în al doilea an – ce va răsări din ce a rămas.
Dar în al treilea an veți semăna și veți secera,
veți planta vii și le veți mânca roadele.
31Supraviețuitorii Casei lui Iuda, cei rămași,
vor prinde iarăși rădăcini dedesubt
și vor da rod deasupra.
32Căci din Ierusalim va ieși o rămășiță
și din muntele Sion o ceată de supraviețuitori.
Râvna Domnului Oștirilor va face lucrul acesta.»
33De aceea așa vorbește Domnul cu privire la împăratul Asiriei:
«Nu va intra în cetatea aceasta
și nu va trage nicio săgeată acolo.
Nu va veni în fața ei cu vreun scut
și nu va ridica împotriva ei nicio rampă de asalt.
34Pe drumul pe care a venit, pe acela se va întoarce
și nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul.
35Eu voi apăra cetatea aceasta, ca s‑o izbăvesc,
de dragul Meu și de dragul lui David, robul Meu.»“
(2 Regi 19:35-37; 2 Cron. 32:21)
36Îngerul36 Vezi Gen. 16:7-13. Domnului a ieșit și a omorât în tabăra Asiriei o sută optzeci și cinci de mii de oameni. Când ceilalți s‑au sculat dis‑de‑dimineață, iată că toți erau niște trupuri moarte. 37Atunci Sanherib, împăratul Asiriei, și‑a ridicat tabăra și a plecat. El s‑a întors la Ninive și a locuit acolo.
38În timp ce se închina în templul zeului său Nisrok38 Posibil o altă formă a numelui lui Nusku, zeu al luminii și al focului în mitologia orientală., fiii săi, Adra-Melek și Sarețer, l‑au ucis cu sabia și au fugit în țara Ararat. Și în locul lui a domnit fiul său Esar-Hadon38 Împărat al Asiriei și peste Babilon, 681–669 î.Cr..
Wɔhyɛ Yerusalem Gye Ho Nkɔm
1Bere a ɔhene Hesekia tee eyinom no, osunsuan ne ntade mu, na ofuraa atweaatam, na ɔkɔɔ Awurade asɔredan mu. 2Na ɔsomaa Eliakim a ɔhwɛ ahemfi ntotoe so, Sebna, a ɔyɛ ɔkyerɛwfo ne asɔfo akunini a wɔn nyinaa furafura atweaatam, kɔɔ Amos babarima Odiyifo Yesaia nkyɛn. 3Wɔka kyerɛɛ no se, “Sɛnea ɔhene Hesekia ka ni: Saa da yi yɛ ɔhaw, animka ne animguase da. Ayɛ te sɛ nea mmofra awo du so, na ahoɔden a wɔde bɛwo wɔn nni hɔ. 4Nanso ebia Awurade, mo Nyankopɔn ate sɛ Asiria nanmusini no regu Onyankopɔn teasefo no anim ase, na wɔbɛtwe nʼaso wɔ ne nsɛnkeka no ho. Enti bɔ mpae ma yɛn a yɛaka no!”
5Bere a Ɔhene Hesekia mpanyimfo no de ɔhene no nkra brɛɛ Yesaia no, 6Yesaia ka kyerɛɛ wɔn se, “Ka kyerɛ wo wura se, ‘Sɛnea Awurade se ni: Mma abususɛm a Asiriahene asomafo no ka tiaa me no nhaw wo. 7Muntie! Mede honhom bi rebɛhyɛ ne mu, sɛnea ɛbɛyɛ a sɛ ɔte asɛm bi a ɔbɛsan akɔ ne man mu na hɔ na mɛma wɔde afoa akum no.’ ”
8Bere a ɔsahene no tee sɛ Asiriahene afi Lakis no, ɔsan nʼakyi kohuu sɛ ɔhene no ne Libna reko.
9Ankyɛ, ɔhene Sanaherib nyaa nkra se, Tirhaka Etiopiani a ɔyɛ Misraimhene di asraafo anim rebɛko atia no. Bere a ɔtee no, ɔsomaa abɔfo kɔɔ Hesekia nkyɛn de nkra kɔmaa no se, 10“Monka nkyerɛ Yudahene Hesekia se: Mma onyame a wode wo ho ato no so no nnaadaa mo nka se, ‘Wɔremfa Yerusalem mma Asiriahene.’ 11Moate nea Asiria ahemfo ayɛ amanaman no nyinaa. Wɔasɛe wɔn pasaa. Na mo de, wobegye mo ana? 12Anyame a wɔwɔ aman a me nenanom sɛee wɔn no, aman te sɛ, Gosan, Haran, Resef ne Edenfo a na wɔwɔ Talasar no anyame gyee wɔn ana? 13Nsɛm bɛn na ɛtotoo Hamathene ne Arpadhene? Nsɛm bɛn nso na ɛtotoo Sefarwaim, Hena ne Iwa ahemfo?”
Hesekia Mpaebɔ
14Hesekia nsa kaa krataa a abɔfo no de bae no, ɔkenkanee. Afei ɔforo kɔɔ Awurade asɔredan no mu kɔtrɛw mu wɔ Awurade anim. 15Na Hesekia bɔɔ mpae kyerɛɛ Awurade se, 16“Asafo Awurade, Israel Nyankopɔn a wɔasi wo hene wɔ Kerubim ntam. Wo nko ara na woyɛ Onyankopɔn wɔ asase so ahenni nyinaa so. Wo na wobɔɔ ɔsoro ne asase. 17Brɛ wʼaso ase, Awurade, na tie! Bue wʼani, Awurade, na hwɛ. Tie nsɛm a Sanaherib asoma de abɛsopa Onyankopɔn teasefo no.
18“Awurade, ɛyɛ nokware sɛ Asiria ahemfo asɛe aman yi nyinaa, sɛnea nkra no ka no. 19Na wɔatow anyame a wɔwɔ saa aman yi so no agu gya mu, ahyew wɔn, efisɛ wɔnyɛ anyame, na mmom wɔyɛ nnua ne abo a nnipa de wɔn nsa ayɛ. 20Afei Awurade, yɛn Nyankopɔn, gye yɛn fi ne nsam, na ama ahenni a ɛwɔ asase so nyinaa ahu sɛ, wo nko ara, Awurade, ne Onyankopɔn.”
Sanaherib Asehwe
21Na Amos babarima Yesaia de saa nkra yi kɔmaa Hesekia se, “Sɛɛ na Awurade, Israel Nyankopɔn se: Esiane sɛ woabɔ me mpae afa Asiriahene Sanaherib ho nti, 22eyi ne asɛm a Awurade aka atia no:
“Ɔbabeabun Sion sopa wo,
na ɔserew wo.
Ɔbabea Yerusalem di wo ho fɛw,
na ɔwosow ne ti bere a woreguan.
23Hena na wugye di sɛ woyeyaw no, di ne ho fɛw nso?
Hena na womaa wo nne so tiaa no
na wohwɛɛ no ahantan so?
Ɛyɛ Israel ɔkronkronni no!
24Wonam wʼasomafo so
adi Awurade ho fɛw.
Na woaka se,
‘Me nteaseɛnam dodow nti
maforo mmepɔw atenten.
Yiw Lebanon mmepɔw a ɛwoware pa ara no.
Matwitwa ne sida atenten no,
ne nʼapepaw a ɛyɛ fɛ no agu fam.
Madu ne mmepɔw a ɛwɔ akyirikyiri no so,
ne ne kwaeberentuw mu.
25Matutu mmura wɔ ahɔho nsase bebree so
de ne nsu pa no adwudwo me ho.
Mpo, mepaee Misraim nsubɔnten mu
sɛnea mʼakofo betumi atwa!’
26“Na Montee ɛ?
Bere tenten a atwam, na mehyɛ too hɔ.
Bere bi a atwam no na medwenee ho;
afei mama aba mu sɛ,
moadan ɔman a mosɛe nkuropɔn a wɔabɔ
ho ban.
27Wɔn nkurɔfo a tumi afi wɔn nsa no
ho adwiriw wɔn, na animguase aka wɔn.
Wɔte sɛ afuw so nnua,
ne afifide foforo a ɛyɛ mmrɛw.
Wɔte sɛ sare a efifi ɔdan atifi
a ɛhyew ansa na anyin.
28“Nanso minim nea wote
bere a woba ne bere a wokɔ
ne sɛnea wo bo huru tia me.
29Na esiane sɛ wo bo huru tia me
na wʼahantan adu mʼasom nti,
mede me darewa bɛhyɛ wo hwenem,
na mede akwankyerɛ dade ahyɛ wʼanom,
mɛma wo afa ɔkwan a wofaa so bae no so
asan wʼakyi.
30“Eyi na ɛbɛyɛ nsɛnkyerɛnne ama wo, Hesekia:
“Saa afe yi wubedi nea ɛno ankasa fifii.
Afe a ɛto so abien no, wubedi nea efi mu ba.
Nanso afe a ɛto so abiɛsa no de, wo ara dua na twa,
yɛ bobe nturo na di so aba.
31Bio, nkae bi a ofi Yuda fi
begye ntin wɔ fam na wasow aba wɔ soro.
32Na nkae bi befi Yerusalem aba,
na nkae dɔm afi Bepɔw Sion so.
Asafo Awurade pɛ mu na eyi bɛyɛ.
33“Eyi ne asɛm a Awurade ka fa Asiriahene ho:
“Ɔrenhyɛn saa kuropɔn yi mu
na ɔrentow bɛmma wɔ ha.
Ɔremfa nkatabo mmegyina kuropɔn no akyi
na ɔrensi pie ntua nʼano.
34Ɔhene no kwan a ɔfaa so bae no ara so na ɔbɛsan afa akɔ nʼankasa man mu.”
Awurade ka se,
“Ɔrenwura saa kurow yi mu.
35Esiane mʼankasa mʼanuonyam ne mʼakoa Dawid nti,
mɛbɔ ho ban.”
36Afei Awurade bɔfo fii adi na okunkum asraafo mpem ɔha aduɔwɔtwe anum wɔ Asiria nsraban mu. Bere a nnipa no sɔree anɔpa no, wohuu sɛ amu gugu baabiara! 37Enti Asiriahene Sanaherib pɔn nʼakofo. Ɔsan kɔɔ Ninewe kɔtenaa hɔ.
38Da bi a na ɔresɔre ne nyame Nisrok wɔ abosonnan mu no, ne mma mmarima baanu, Adramelek ne Sareser de afoa kokum no, na woguan kɔɔ Ararat asase so. Na ne babarima Esarhadon bedii nʼade sɛ Asiriahene.
