Judecată împotriva Ierusalimului
1„Vai de Ariel1-2, 7 Ariel înseamnă, cel mai probabil, Leul lui Dumnezeu și se referă la Ierusalim; vezi și nota de la v. 2., de Ariel,
cetatea în care David și‑a așezat tabăra!
Adăugați an după an
și lăsați sărbătorile să‑și continue cursul.
2Îl voi asedia pe Ariel,
iar el va plânge și se va jeli;
Îmi va fi ca o vatră de altar2 Termenul ebraic pentru vatra altarului este tot Ariel. Autorul a folosit un joc de cuvinte intenționat..
3Îmi voi așeza tabăra împotriva ta de jur împrejur,
te voi asedia cu turnuri de asalt,
voi ridica fortărețe împotriva ta.
4Doborât, vei vorbi din pământ,
iar cuvântarea ta va veni smerită din țărână.
Glasul tău va ieși din pământ ca duhul unui mort
și din țărână îți vei îngăima cuvântarea.
5Dar mulțimea străinilor tăi va fi ca țărâna fină
și mulțimea celor ce te îngrozesc ca pleava purtată de vânt.
Și deodată, într‑o clipită,
6Domnul Oștirilor va veni la tine
cu tunet, cutremur și mare vuiet,
cu vijelie, furtună și flacără de foc mistuitoare.
7Ca un vis, ca o viziune de noapte
va fi mulțimea neamurilor
care luptă împotriva lui Ariel,
toți cei ce îl atacă pe el și fortăreața lui,
toți cei ce‑l asediază.
8Ca un om flămând care visează că mănâncă,
dar se trezește tot flămând
sau ca un om însetat care visează că bea,
dar se trezește sleit de puteri și însetat,
așa se va întâmpla cu mulțimea neamurilor
care luptă împotriva muntelui Sion.“
9Rămâneți încremeniți și uimiți!
Orbiți și fiți fără vedere!
Îmbătați‑vă, dar nu de vin!
Clătinați‑vă, dar nu de băutură tare!
10Ci pentru că Domnul a turnat peste voi un duh de somn adânc.
Profeților! El v‑a închis ochii!
Văzătorilor! El v‑a acoperit capetele!
11Astfel, întreaga viziune nu este pentru voi decât cuvintele unui sul sigilat. Dacă îi va fi dat unuia care știe să citească, zicându‑i‑se: „Citește, te rog, sulul acesta!“ El va răspunde: „Nu pot, este sigilat!“ 12Și dacă îi va fi dat unuia care nu știe să citească, zicându‑i‑se: „Citește, te rog, sulul acesta!“ El va răspunde: „Nu știu să citesc!“
13Stăpânul a zis:
„Poporul acesta se apropie de Mine numai cu gura
și Mă cinstește doar cu buzele,
dar inima lui este departe de Mine!
Teama pe care o are față de Mine
este doar o poruncă omenească, învățată pe de rost.
14De aceea, iată, voi uimi încă o dată acest popor,
făcând lucruri minunate.
Înțelepciunea celor înțelepți ai lui va pieri
și priceperea celor pricepuți va sta ascunsă.“
15Vai de cei ce sapă adânc
pentru a‑și ascunde planurile înaintea Domnului,
ale căror fapte sunt în întuneric
și care zic: „Cine ne vede?“
sau „Cine știe ce facem?“!
16Pervertiți ce sunteți!
Oare olarul poate fi considerat lut?
Va zice oare lucrarea despre cel ce a făcut‑o:
„Nu m‑a făcut el!“?
Sau va zice lucrul întocmit celui ce l‑a întocmit:
„Nu are pricepere!“?
17Oare nu mai este foarte puțin
și Libanul se va preface într‑o livadă,
iar livada va fi considerată drept pădure?
18În ziua aceea, cel surd va auzi cuvintele sulului
și, din negura și întunericul în care se află,
ochii celui orb vor vedea.
19Cei smeriți se vor bucura din nou în Domnul,
iar cei mai nevoiași se vor veseli în Sfântul lui Israel.
20Și aceasta pentru că cel groaznic va dispărea,
iar batjocoritorul nu va mai fi.
Toți cei ce pândesc să facă răul vor fi nimiciți –
21cei ce, printr‑un cuvânt, îl fac pe om să păcătuiască,
care întind o cursă celui ce decide la poarta cetății
și care‑l abat, prin deșertăciune, pe cel drept.
22De aceea așa vorbește Domnul, Care l‑a răscumpărat pe Avraam, cu privire la Casa lui Iacov:
„Iacov nu va mai fi rușinat,
nu‑i va mai păli fața.
23Când își vor vedea copiii în mijlocul lor,
lucrarea mâinilor Mele,
Îmi vor sfinți Numele,
Îl vor sfinți pe Sfântul lui Iacov
și se vor teme de Dumnezeul lui Israel.
24Cei rătăciți în duh vor dobândi pricepere,
iar cei ce cârteau vor primi învățătură.
Woe to David’s City
1Woe to you, Ariel, Ariel,
the city where David settled!
Add year to year
and let your cycle of festivals go on.
2Yet I will besiege Ariel;
she will mourn and lament,
she will be to me like an altar hearth.29:2 The Hebrew for altar hearth sounds like the Hebrew for Ariel.
3I will encamp against you on all sides;
I will encircle you with towers
and set up my siege works against you.
4Brought low, you will speak from the ground;
your speech will mumble out of the dust.
Your voice will come ghostlike from the earth;
out of the dust your speech will whisper.
5But your many enemies will become like fine dust,
the ruthless hordes like blown chaff.
Suddenly, in an instant,
6the Lord Almighty will come
with thunder and earthquake and great noise,
with windstorm and tempest and flames of a devouring fire.
7Then the hordes of all the nations that fight against Ariel,
that attack her and her fortress and besiege her,
will be as it is with a dream,
with a vision in the night—
8as when a hungry person dreams of eating,
but awakens hungry still;
as when a thirsty person dreams of drinking,
but awakens faint and thirsty still.
So will it be with the hordes of all the nations
that fight against Mount Zion.
9Be stunned and amazed,
blind yourselves and be sightless;
be drunk, but not from wine,
stagger, but not from beer.
10The Lord has brought over you a deep sleep:
He has sealed your eyes (the prophets);
he has covered your heads (the seers).
11For you this whole vision is nothing but words sealed in a scroll. And if you give the scroll to someone who can read, and say, “Read this, please,” they will answer, “I can’t; it is sealed.” 12Or if you give the scroll to someone who cannot read, and say, “Read this, please,” they will answer, “I don’t know how to read.”
13The Lord says:
“These people come near to me with their mouth
and honor me with their lips,
but their hearts are far from me.
Their worship of me
is based on merely human rules they have been taught.29:13 Hebrew; Septuagint They worship me in vain; / their teachings are merely human rules
14Therefore once more I will astound these people
with wonder upon wonder;
the wisdom of the wise will perish,
the intelligence of the intelligent will vanish.”
15Woe to those who go to great depths
to hide their plans from the Lord,
who do their work in darkness and think,
“Who sees us? Who will know?”
16You turn things upside down,
as if the potter were thought to be like the clay!
Shall what is formed say to the one who formed it,
“You did not make me”?
Can the pot say to the potter,
“You know nothing”?
17In a very short time, will not Lebanon be turned into a fertile field
and the fertile field seem like a forest?
18In that day the deaf will hear the words of the scroll,
and out of gloom and darkness
the eyes of the blind will see.
19Once more the humble will rejoice in the Lord;
the needy will rejoice in the Holy One of Israel.
20The ruthless will vanish,
the mockers will disappear,
and all who have an eye for evil will be cut down—
21those who with a word make someone out to be guilty,
who ensnare the defender in court
and with false testimony deprive the innocent of justice.
22Therefore this is what the Lord, who redeemed Abraham, says to the descendants of Jacob:
“No longer will Jacob be ashamed;
no longer will their faces grow pale.
23When they see among them their children,
the work of my hands,
they will keep my name holy;
they will acknowledge the holiness of the Holy One of Jacob,
and will stand in awe of the God of Israel.
24Those who are wayward in spirit will gain understanding;
those who complain will accept instruction.”
