Judecată împotriva Ierusalimului
1„Vai de Ariel1-2, 7 Ariel înseamnă, cel mai probabil, Leul lui Dumnezeu și se referă la Ierusalim; vezi și nota de la v. 2., de Ariel,
cetatea în care David și‑a așezat tabăra!
Adăugați an după an
și lăsați sărbătorile să‑și continue cursul.
2Îl voi asedia pe Ariel,
iar el va plânge și se va jeli;
Îmi va fi ca o vatră de altar2 Termenul ebraic pentru vatra altarului este tot Ariel. Autorul a folosit un joc de cuvinte intenționat..
3Îmi voi așeza tabăra împotriva ta de jur împrejur,
te voi asedia cu turnuri de asalt,
voi ridica fortărețe împotriva ta.
4Doborât, vei vorbi din pământ,
iar cuvântarea ta va veni smerită din țărână.
Glasul tău va ieși din pământ ca duhul unui mort
și din țărână îți vei îngăima cuvântarea.
5Dar mulțimea străinilor tăi va fi ca țărâna fină
și mulțimea celor ce te îngrozesc ca pleava purtată de vânt.
Și deodată, într‑o clipită,
6Domnul Oștirilor va veni la tine
cu tunet, cutremur și mare vuiet,
cu vijelie, furtună și flacără de foc mistuitoare.
7Ca un vis, ca o viziune de noapte
va fi mulțimea neamurilor
care luptă împotriva lui Ariel,
toți cei ce îl atacă pe el și fortăreața lui,
toți cei ce‑l asediază.
8Ca un om flămând care visează că mănâncă,
dar se trezește tot flămând
sau ca un om însetat care visează că bea,
dar se trezește sleit de puteri și însetat,
așa se va întâmpla cu mulțimea neamurilor
care luptă împotriva muntelui Sion.“
9Rămâneți încremeniți și uimiți!
Orbiți și fiți fără vedere!
Îmbătați‑vă, dar nu de vin!
Clătinați‑vă, dar nu de băutură tare!
10Ci pentru că Domnul a turnat peste voi un duh de somn adânc.
Profeților! El v‑a închis ochii!
Văzătorilor! El v‑a acoperit capetele!
11Astfel, întreaga viziune nu este pentru voi decât cuvintele unui sul sigilat. Dacă îi va fi dat unuia care știe să citească, zicându‑i‑se: „Citește, te rog, sulul acesta!“ El va răspunde: „Nu pot, este sigilat!“ 12Și dacă îi va fi dat unuia care nu știe să citească, zicându‑i‑se: „Citește, te rog, sulul acesta!“ El va răspunde: „Nu știu să citesc!“
13Stăpânul a zis:
„Poporul acesta se apropie de Mine numai cu gura
și Mă cinstește doar cu buzele,
dar inima lui este departe de Mine!
Teama pe care o are față de Mine
este doar o poruncă omenească, învățată pe de rost.
14De aceea, iată, voi uimi încă o dată acest popor,
făcând lucruri minunate.
Înțelepciunea celor înțelepți ai lui va pieri
și priceperea celor pricepuți va sta ascunsă.“
15Vai de cei ce sapă adânc
pentru a‑și ascunde planurile înaintea Domnului,
ale căror fapte sunt în întuneric
și care zic: „Cine ne vede?“
sau „Cine știe ce facem?“!
16Pervertiți ce sunteți!
Oare olarul poate fi considerat lut?
Va zice oare lucrarea despre cel ce a făcut‑o:
„Nu m‑a făcut el!“?
Sau va zice lucrul întocmit celui ce l‑a întocmit:
„Nu are pricepere!“?
17Oare nu mai este foarte puțin
și Libanul se va preface într‑o livadă,
iar livada va fi considerată drept pădure?
18În ziua aceea, cel surd va auzi cuvintele sulului
și, din negura și întunericul în care se află,
ochii celui orb vor vedea.
19Cei smeriți se vor bucura din nou în Domnul,
iar cei mai nevoiași se vor veseli în Sfântul lui Israel.
20Și aceasta pentru că cel groaznic va dispărea,
iar batjocoritorul nu va mai fi.
Toți cei ce pândesc să facă răul vor fi nimiciți –
21cei ce, printr‑un cuvânt, îl fac pe om să păcătuiască,
care întind o cursă celui ce decide la poarta cetății
și care‑l abat, prin deșertăciune, pe cel drept.
22De aceea așa vorbește Domnul, Care l‑a răscumpărat pe Avraam, cu privire la Casa lui Iacov:
„Iacov nu va mai fi rușinat,
nu‑i va mai păli fața.
23Când își vor vedea copiii în mijlocul lor,
lucrarea mâinilor Mele,
Îmi vor sfinți Numele,
Îl vor sfinți pe Sfântul lui Iacov
și se vor teme de Dumnezeul lui Israel.
24Cei rătăciți în duh vor dobândi pricepere,
iar cei ce cârteau vor primi învățătură.
