Nouă Traducere În Limba Română

Isaia 1

1Viziunea pe care a avut-o Isaia, fiul lui Amoţ, cu privire la Iuda şi la Ierusalim, în timpul lui Uzia, Iotam, Ahaz şi Ezechia, regii lui Iuda.

Un neam răzvrătit

„Ascultaţi, ceruri! Ia aminte, pământ,
    pentru că Domnul a vorbit:
«Am îngrijit copii şi i-am crescut,
    dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea.
Boul îşi cunoaşte stăpânul,
    iar măgarul ştie ieslea stăpânului său,
însă Israel nu cunoaşte,
    poporul Meu nu înţelege!»

Ah, neam păcătos,
    popor încărcat cu nedreptate,
sămânţă de nelegiuiţi,
    copii stricaţi!
Ei L-au părăsit pe Domnul,
    L-au dispreţuit pe Sfântul lui Israel
        şi I-au întors spatele!
Ce folos să mai fiţi pedepsiţi,
    de vreme ce stăruiţi în răzvrătire!?
Tot capul e bolnav
    şi toată inima suferă!

Din tălpi şi până-n creştet,
    nimic nu este sănătos,
doar vânătăi şi răni,
    răni sângerânde,
care nu s-au uscat şi care n-au fost legate
    sau alinate cu untdelemn.
Ţara voastră este pustie,
    cetăţile voastre sunt arse de foc,
câmpurile voastre sunt devorate de străini
    chiar în faţa voastră;
        ţara vă este devastată deoarece a fost răscolită de străini.
Fiica Sionului[a] este părăsită
    ca o colibă în vie,
ca un adăpost într-un ogor de castraveţi,
    ca o cetate asediată.
Dacă Domnul Oştirilor[b]
    nu ne-ar fi lăsat câţiva supravieţuitori,
am fi ajuns ca Sodoma
    şi ne-am fi asemănat cu Gomora.

10 Ascultaţi Cuvântul Domnului,
    voi, conducători ai Sodomei!
Luaţi aminte la Legea Dumnezeului nostru,
    voi, popor al Gomorei!
11 «Ce este pentru Mine mulţimea jertfelor voastre?
    zice Domnul.
Sunt sătul de arderile de tot ale berbecilor
    şi de grăsimea viţeilor îngrăşaţi!
Nu-Mi place deloc
    sângele taurilor, al mieilor sau al ţapilor.
12 Cine v-a cerut să vă înfăţişaţi înaintea Mea,
    pângărindu-Mi curţile?
13 Nu mai aduceţi jertfe fără rost!
    Mi-e scârbă de tămâia voastră!
Nu pot suferi adunarea de sărbătoare unită cu nelegiuirea:
    lunile noi, Sabatele şi adunările voastre.
14 Sufletul Meu urăşte
    lunile voastre noi şi sărbătorile voastre;
ele au devenit o povară pentru Mine,
    am obosit să le mai port.
15 Când vă veţi ridica mâinile,
    Îmi voi ascunde ochii de voi.
Chiar dacă veţi face multe rugăciuni,
    nu le voi asculta.
Mâinile vă sunt pline de sânge;
16     spălaţi-vă şi curăţaţi-vă!
Îndepărtaţi faptele voastre rele
    dinaintea ochilor Mei!
Nu mai faceţi rău,
17     ci învăţaţi să faceţi bine!
Căutaţi dreptatea,
    scăpaţi pe cel asuprit![c]
Faceţi dreptate orfanului
    şi vorbiţi în apărarea văduvei!

18 Veniţi acum să ne judecăm,
    zice Domnul.
Deşi păcatele voastre sunt ca o haină stacojie,
    ele se vor face albe ca zăpada;
deşi sunt roşii ca purpura,
    ele se vor face ca lâna.
19 Dacă veţi vrea şi veţi asculta,
    vă veţi hrăni cu ce are ţara mai bun,
20 dar dacă vă veţi împotrivi şi vă veţi răzvrăti,
    veţi fi devoraţi de sabie»,
        căci gura Domnului a vorbit.

O cetate necredincioasă

21 Vezi cum cetatea credincioasă
    a devenit o prostituată!
Odată era plină de dreptate;
    dreptatea locuia în ea,
        dar acum este plină de ucigaşi!
22 Argintul vostru s-a făcut zgură,
    şi vinul vostru este amestecat cu apă.
23 Prinţii voştri sunt răzvrătiţi
    şi sunt prieteni cu tâlharii;
toţi iubesc mita
    şi aleargă după daruri!
Nu-l apără pe cel orfan,
    iar cauza văduvei n-ajunge înaintea lor.
24 De aceea Domnul, Dumnezeul Oştirilor,
    Puternicul lui Israel, zice:
«Oh, Îmi voi vărsa mânia asupra duşmanilor mei,
    mă voi răzbuna pe vrăjmaşii Mei!
25 Îmi voi întoarce mâna împotriva ta,
    voi curăţa zgura ta aşa cum o curăţă leşia
        şi voi îndepărta toate impurităţile tale.
26 Îi voi face pe judecătorii tăi cum erau odinioară,
    iar pe sfetnicii tăi ca la început.
După aceea, ţi se va zice:
    ‘Cetate a dreptăţii,
        oraş credincios!’»

27 Sionul va fi răscumpărat prin judecată dreaptă,
    la fel ca şi cei ai lui care se pocăiesc.
28 Dar răzvrătiţii şi păcătoşii vor fi nimiciţi împreună
    şi cei ce-L părăsesc pe Domnul vor fi mistuiţi.

29 «Într-adevăr, vă va fi ruşine de stejarii sacri
    în care vă găseaţi desfătarea;
veţi roşi din cauza grădinilor
    pe care le-aţi ales!
30 Căci veţi fi ca un stejar
    ale cărui frunze se ofilesc,
        ca o grădină fără apă!
31 Cel puternic va fi ca un câlţ
    şi lucrarea sa ca o scânteie;
el şi lucrarea lui vor arde împreună
    şi nimeni nu-i va stinge!»“

Notas al pie

  1. Isaia 1:8 Ierusalimul; peste tot în carte
  2. Isaia 1:9 Ebr.: YHWH Ţevaot. Termenul ebraic pentru oştiri se poate referi: (1) la oştirile lui Israel (Ex. 7:4; Ps. 44:9 – v. 10 în TM); (2) la corpurile cereşti (Gen. 2:1; Deut. 4:19; Is. 40:26); (3) la îngeri (Ios. 5:14; 1 Regi 22:19; Ps. 148:2); probabil acest titlu face referire la suveranitatea lui Dumnezeu peste orice putere din univers; peste tot în carte
  3. Isaia 1:17 Sau: mustraţi-l pe asupritor

Nueva Versión Internacional

Isaías 1

1Visión que recibió Isaías hijo de Amoz acerca de Judá y Jerusalén, durante los reinados de Uzías, Jotán, Acaz y Ezequías, reyes de Judá.

Judá, nación rebelde

¡Oigan, cielos! ¡Escucha, tierra!
    Así dice el Señor:
«Yo crié hijos hasta hacerlos hombres,
    pero ellos se rebelaron contra mí.
El buey conoce a su dueño
    y el asno el pesebre de su amo;
¡pero Israel no conoce,
    mi pueblo no entiende!»

¡Ay, nación pecadora,
    pueblo cargado de culpa,
generación de malhechores,
    hijos corruptos!
¡Han abandonado al Señor!
    ¡Han despreciado al Santo de Israel!
    ¡Se han vuelto atrás!

¿Para qué recibir más golpes?
    ¿Para qué insistir en la rebelión?
Toda su cabeza está herida,
    todo su corazón está enfermo.
Desde la planta del pie hasta la coronilla
    no les queda nada sano:
todo en ellos es heridas, moretones,
    y llagas abiertas,
que no les han sido curadas ni vendadas,
    ni aliviadas con aceite.

Su país está desolado,
    sus ciudades son presa del fuego;
ante sus propios ojos
    los extraños devoran sus campos;
su país está desolado,
    como si hubiera sido destruido por extranjeros.
La bella Sión ha quedado
    como cobertizo en un viñedo,
como choza en un melonar,
    como ciudad sitiada.
Si el Señor Todopoderoso
    no nos hubiera dejado algunos sobrevivientes,
seríamos ya como Sodoma,
    nos pareceríamos a Gomorra.

10 ¡Oigan la palabra del Señor,
    gobernantes de Sodoma!
¡Escuchen la ley de nuestro Dios,
    pueblo de Gomorra!
11 «¿De qué me sirven sus muchos sacrificios?
    —dice el Señor—.
Harto estoy de holocaustos de carneros
    y de la grasa de animales engordados;
la sangre de toros, corderos y cabras
    no me complace.
12 ¿Por qué vienen a presentarse ante mí?
    ¿Quién les mandó traer animales
    para que pisotearan mis atrios?
13 No me sigan trayendo vanas ofrendas;
    el incienso es para mí una abominación.
Luna nueva, día de reposo, asambleas convocadas;
    ¡no soporto que con su adoración me ofendan!
14 Yo aborrezco sus lunas nuevas y festividades;
    se me han vuelto una carga
    que estoy cansado de soportar.
15 Cuando levantan sus manos,
    yo aparto de ustedes mis ojos;
aunque multipliquen sus oraciones,
    no las escucharé,
    pues tienen las manos llenas de sangre.
16 ¡Lávense, límpiense!
    ¡Aparten de mi vista sus obras malvadas!
¡Dejen de hacer el mal!
17     ¡Aprendan a hacer el bien!
¡Busquen la justicia y reprendan al opresor!
    ¡Aboguen por el huérfano y defiendan a la viuda!

18 »Vengan, pongamos las cosas en claro
    —dice el Señor—.
¿Son sus pecados como escarlata?
    ¡Quedarán blancos como la nieve!
¿Son rojos como la púrpura?
    ¡Quedarán como la lana!
19 ¿Están ustedes dispuestos a obedecer?
    ¡Comerán lo mejor de la tierra!
20 ¿Se niegan y se rebelan?
    ¡Serán devorados por la espada!»
            El Señor mismo lo ha dicho.

21 ¡Cómo se ha prostituido la ciudad fiel!
    Antes estaba llena de justicia.
La rectitud moraba en ella,
    pero ahora solo quedan asesinos.
22 Tu plata se ha convertido en escoria;
    tu buen vino, en agua.
23 Tus gobernantes son rebeldes,
    cómplices de ladrones;
todos aman el soborno
    y van detrás de las prebendas.
No abogan por el huérfano,
    ni se ocupan de la causa de la viuda.

24 Por eso afirma el Señor,
    el Señor Todopoderoso, el Fuerte de Israel:
«Me desquitaré de mis adversarios,
    me vengaré de mis enemigos.
25 Volveré mi mano contra ti,
    limpiaré tus escorias con lejía
    y quitaré todas tus impurezas.
26 Restauraré a tus jueces como al principio,
    y a tus consejeros como al comienzo.
Entonces serás llamada “Ciudad de justicia”,
    “Ciudad fiel”».

27 Con justicia Sión será redimida,
    y con rectitud, los que se arrepientan.
28 Pero los rebeldes y pecadores a una serán quebrantados,
    y perecerán los que abandonan al Señor.
29 Se avergonzarán de las encinas que ustedes tanto aman;
    los jardines que eligieron serán para ellos una afrenta.
30 Serán como una encina con hojas marchitas,
    como un jardín sin agua.
31 El hombre fuerte se convertirá en estopa,
    y su trabajo en chispa;
arderán los dos juntos,
    y no habrá quien los apague.