1Oare nu are omul o viață plină de trudă1 Vezi Is. 40:2. Termenul ebraic se poate referi și la greutatea serviciului militar. pe pământ?
Oare nu sunt zilele lui ca ale unui zilier1 Sau: mercenar.?
2Ca un rob care tânjește după umbră
sau ca un zilier care își așteaptă plata,
3așa am avut și eu parte de luni de deșertăciune
și nopți de necaz mi s‑au dat.
4Când mă culc, mă întreb: «Când mă voi trezi?»
Dar noaptea e așa de lungă și mă frământ până în zori.
5Carnea îmi este acoperită de viermi și de coji pământii;
pielea îmi crapă și supurează.
6Zilele mele sunt mai iuți decât suveica țesătorului
și se sfârșesc fără speranță.
7Adu‑Ți aminte, Dumnezeule, că viața mi‑e doar o suflare!
Ochii mei nu vor mai vedea binele.
8Ochiul care mă privește nu mă va mai vedea;
ochii Tăi vor fi asupra mea, dar eu nu voi mai fi.
9Ca norul care se risipește și trece,
tot așa cel ce se coboară în Locuința Morților9 Ebr.: Șeol [peste tot în carte]. nu se va mai ridica.
10Nu se va mai întoarce la casa lui
și nu‑și va mai cunoaște locul.
11De aceea eu nu voi tăcea,
ci, în necazul duhului meu, voi vorbi,
în amărăciunea sufletului meu, mă voi plânge!
12Sunt eu Marea sau un monstru al mării,
de ai pus o strajă în jurul meu?
13Când zic: «Patul meu mă va mângâia
și așternutul îmi va alina plângerea!»,
14atunci Tu mă înspăimânți cu vise
și mă îngrozești cu vedenii.
15Așa că aș alege mai bine sugrumarea,
mai bine moartea, decât aceste oase.
16Le disprețuiesc…! Nu voi trăi în veci!
Lasă‑mă, căci doar o suflare îmi sunt zilele!
17Ce este omul, ca să‑l apreciezi
și să‑ți îndrepți inima spre el,
18să‑l cercetezi în fiecare dimineață
și să‑l încerci în orice clipă?
19Nu vei înceta oare să te mai uiți la mine
și să mă lași astfel singur, măcar până‑mi înghit saliva?
20Dacă am păcătuit, ce Ți‑am făcut Ție,
Veghetor al oamenilor?
De ce m‑ai luat drept țintă?
Am devenit o povară pentru Tine?
21De ce nu‑mi ierți fărădelegea
și nu‑mi dai la o parte nelegiuirea?
Căci acum mă voi culca în țărână,
mă vei căuta, dar nu voi mai fi.“
1Job continued,
“Don’t all human beings have to work hard on this earth?
Aren’t their days like the days of hired workers?
2I’ve been like a slave
who longs for the evening shadows to come.
I’ve been like a hired worker
who is waiting to be paid.
3I’ve been given several months that were useless to me.
My nights have been filled with suffering.
4When I lie down I think,
‘How long will it be before I can get up?’
The night drags on.
I toss and turn until sunrise.
5My body is covered with worms and sores.
My skin is broken. It has boils all over it.
6“My days pass by faster than a weaver can work.
They come to an end. I don’t have any hope.
7God, remember that my life is only a breath.
I’ll never be happy again.
8The eyes that see me now won’t see me anymore.
You will look for me. But I’ll be gone.
9When a cloud disappears, it’s gone forever.
And anyone who goes down to the grave never returns.
10He never comes home again.
Even his own family doesn’t remember him.
11“So I won’t keep quiet.
When I’m suffering greatly, I’ll speak out.
When my spirit is bitter, I’ll tell you how unhappy I am.
12Am I the ocean? Am I the sea monster?
If I’m not, why do you guard me so closely?
13Sometimes I think my bed will comfort me.
I think my couch will keep me from being unhappy.
14But even then you send me dreams that frighten me.
You send me visions that terrify me.
15So I would rather choke to death.
That would be better than living in this body of mine.
16I hate my life. I don’t want to live forever.
Leave me alone. My days don’t mean anything to me.
17“What are human beings that you think so much of them?
What are they that you pay so much attention to them?
18You check up on them every morning.
You test them every moment.
19Won’t you ever look away from me?
Won’t you leave me alone even for one second?
20If I’ve really sinned, tell me what I’ve done to you.
You see everything we do.
Why do you shoot your arrows at me?
Have I become a problem to you?
21Why don’t you forgive the wrong things I’ve done?
Why don’t you forgive me for my sins?
I’ll soon lie down in the dust of my grave.
You will search for me. But I’ll be gone.”
