1Strigă! Îți va răspunde cineva?
Spre care dintre cei sfinți te vei întoarce?
2Mânia îl omoară pe nebun,
iar aprinderea îl ucide pe cel nesăbuit.
3L‑am văzut pe cel nebun prinzând rădăcini
și imediat i‑am blestemat locuința.
4Copiii săi sunt departe de a fi în siguranță,
sunt zdrobiți la poartă
și nu este nimeni să‑i scape.
5Cel flămând îi mănâncă secerișul,
adunându‑l chiar dintre spini,
iar cel însetat râvnește bogăția lui.
6Pentru că nenorocirea nu iese din țărână
și necazul nu răsare din pământ.
7Totuși, omul este născut pentru necaz,
după cum scânteia este născută pentru zbor.
8În ce mă privește, eu Îl voi căuta pe Dumnezeu
și lui Dumnezeu Îi voi spune cauza mea.
9El face lucruri mari și nepătrunse,
minuni fără număr.
10El dă ploaie pe fața pământului
și trimite ape pe câmpie.
11Îi înalță pe cei smeriți
și celor în necaz le dă siguranță.
12El strică planurile celor vicleni
și astfel mâinile lor nu au succes.
13El îi prinde pe cei înțelepți în viclenia lor,
iar planurile celor înșelători sunt zădărnicite.
14Ziua sunt în întuneric,
iar la amiază bâjbâie ca în timpul nopții.
15Îl scapă pe nevoiaș de sabia gurii lor
și din mâna celui puternic.
16Astfel, cel sărac are speranță,
iar nedreptății i se închide gura.
17Iată, ferice de omul pe care‑l mustră Dumnezeu!
Prin urmare, nu disprețui disciplinarea Celui Atotputernic17 Ebr.: Șadai [peste tot în carte].!
18El rănește, însă tot El leagă rana,
El zdrobește, însă tot mâna Sa vindecă.
19Din șase necazuri te va scăpa
și nici în al șaptelea nu te va atinge niciun rău.
20Te va scăpa de la moarte în timp de foamete
și de lovitura sabiei în timp de război.
21Vei fi adăpostit de biciul limbii
și nu te vei teme când va veni nenorocirea.
22Vei râde înaintea nenorocirii și a foametei
și nu te vei teme de vietățile pământului.
23Pentru că vei face legământ cu pietrele câmpului,
și vietățile câmpului vor fi în pace cu tine.
24Îți vei ști cortul în siguranță
și, când îți vei căuta lucrurile, nu vei găsi nimic lipsă.
25Vei ști că sămânța ta va fi numeroasă,
și odraslele tale vor fi ca iarba pământului.
26Vei intra în mormânt încă în putere,
ca un snop de grâu treierat la vremea lui.
27Iată că noi am cercetat aceasta și așa este!
Ascultă și să știi aceasta pentru tine însuți!“
1Beklag dig bare, så meget du vil,
der er ingen, der hører dit råb.
Tror du, englene vil tale din sag?
2Vrede kan tage livet af en tåbe,
deres bitterhed kan koste dem livet.
3En tåbe kan klare sig godt for en tid,
men pludselig ligger alt i ruiner.
4Hans familie er prisgivet andres begær,
der er ingen til at forsvare dem i retten.
5De sultne kommer og stjæler hans høst,
de lader intet tilbage på marken,
begærlige folk overtager hans ejendele.
6Ingen bliver straffet uden grund,
ulykker kommer ikke af sig selv.
7Nej, årsagen findes i mennesket selv,
der kommer jo kun røg, hvor der er ild.
8Derfor må du bekende din synd for Gud
og lade ham være din dommer.
9Hans visdom og storhed er grænseløs,
hans undere kan man ikke tælle.
10Han sender regn på jorden
og vander både haver og marker.
11Han rejser de ydmyge op
og bringer de forliste i sikkerhed.
12Men de listige spænder han ben for,
så der intet kommer ud af deres onde planer.
13Han fanger de kloge i deres egen snedighed,
så deres kunstfærdige planer går i vasken.
14De famler sig frem som i blinde,
de kan ikke finde vej selv ved højlys dag.
15Men de magtesløse redder han fra de stærkes kløer,
han frelser dem fra de magtfuldes intriger.
16Han giver de svage nyt håb
og standser uretfærdigheden imod dem.
17Det er en velsignelse at blive irettesat af Gud!
Vær taknemmelig, når den Almægtige straffer dig!
18For selv om han slår og sårer,
så forbinder han også og helbreder.
19Gang på gang beskytter han dig,
både seks og syv gange redder han dig.
20Under hungersnød redder han dig fra sultedøden,
under krig redder han dig fra sværdets hug.
21Han beskytter dig mod ondskabsfuld sladder
og redder dig fra voldelige overfald.
22Du kan le ad ulykker så vel som hungersnød,
selv de vilde dyr behøver du ikke at frygte.
23Markens sten skader ikke din plov,
du kan passe din jord i fred for vilde dyr.
24Du kan bo i tryghed i dit hus
uden frygt for at miste dine ejendele.
25Dine efterkommere bliver mange,
så frodige som det grønne græs.
26Som korn, der modnes, før det høstes,
skal du nå en moden alder, før du dør.
27Jeg har talt ud fra min egen erfaring,
så hør efter og følg mit råd.”
