Răspunsul lui Iov
1Iov a răspuns și a zis:
2„Și astăzi plângerea mea este o răzvrătire2 Sau: este amară!!
Mâna mea se străduiește din greu
să‑mi oprească geamătul.2 Lit.: Mâna mea este grea asupra geamătului meu.
3O, de‑aș ști unde să‑L găsesc,
de m‑aș putea apropia de Locuința Lui!
4Mi‑aș aduce cauza înaintea Lui,
mi‑aș umple gura cu dovezi.
5Aș afla ce mi‑ar răspunde
și aș înțelege ce mi‑ar spune.
6Mi se va opune oare cu marea Sa putere?6 Sau: Mi Se va opune oare printr‑un reprezentant?
Nu! El mă va asculta cu siguranță.
7Acolo, un om drept și‑ar putea aduce cauza înaintea Lui
și aș fi eliberat, pentru totdeauna, de Judecătorul meu.
8Iată, merg spre răsărit8 Sau: merg înainte. În vremea aceea, în Orient punctele cardinale erau determinate de poziția cu fața spre răsărit, nu spre nord., dar El nu este acolo;
merg spre apus8 Sau: merg înapoi; vezi nota precedentă., dar nu‑L observ.
9Când El lucrează în nord9 Lit.: în stânga; vezi nota de la v. 8., nu‑L zăresc;
când Se întoarce spre sud9 Lit.: spre dreapta; vezi nota precedentă., nu‑L pot vedea.
10Dar El știe calea pe care o urmez;
când mă va încerca, voi ieși ca aurul.
11Piciorul meu s‑a ținut de pașii Săi;
am păzit calea Sa și nu m‑am abătut de la ea.
12Nu m‑am îndepărtat de porunca buzelor Sale;
am prețuit cuvintele gurii Sale mai mult decât porția mea zilnică.
13Dar El este Unul Singur.13 Vezi Deut. 6:4.
Cine Îl va face să Se răzgândească?
El face ce‑I dorește sufletul.
14El va împlini ce a hotărât pentru mine
și va mai face multe altele.
15De aceea, sunt înspăimântat de prezența Lui;
când mă gândesc la lucrul acesta mă îngrozesc de El.
16Dumnezeu mi‑a înmuiat inima,
Cel Atotputernic m‑a îngrozit.
17Totuși, nu sunt redus la tăcere de întuneric,
de întunericul gros care‑mi acoperă fața.
Réponse de Job à Éliphaz
Job ne trouve plus Dieu
1Job prit la parole et dit :
2Oui, maintenant encore, ╵ma plainte est faite de révolte23.2 Autre traduction : ma plainte est traitée de révolte. :
je fais tous mes efforts ╵pour étouffer mon cri23.2 L’ancienne version grecque a : à mon cri, il répond par sa main pesante..
3Si je pouvais savoir ╵où je le trouverais,
je me rendrais alors ╵jusqu’à sa résidence,
4je pourrais, devant lui, ╵plaider ma juste cause,
et j’aurais bien des arguments ╵à présenter.
5Je saurais sa réponse,
je comprendrais enfin ╵ce qu’il voudra me dire.
6Emploierait-il sa grande force ╵pour plaider contre moi ?
Bien au contraire ! ╵Mais lui du moins, ╵il me prêterait attention.
7Il reconnaîtrait bien ╵que c’est un homme droit ╵qui s’explique avec lui.
Alors j’échapperais ╵pour toujours à mon juge.
8Mais, si je vais à l’est, ╵il n’y est pas,
si je vais à l’ouest, ╵je ne l’aperçois pas.
9Ou est-il occupé au nord ? ╵Je ne peux pas l’atteindre.
Se cache-t-il au sud ? ╵Jamais je ne le vois.
10Cependant, il sait bien ╵quelle voie j’ai suivie.
S’il me met à l’épreuve, ╵je sortirai pur comme l’or.
11Car j’ai toujours suivi ╵la trace de ses pas.
J’ai marché sur la voie ╵qu’il a prescrite, ╵je n’en ai pas dévié.
12Je ne me suis pas écarté, ╵de ses commandements.
J’ai fait plier ma volonté ╵pour obéir à ses paroles.
13Mais lui, il est unique, ╵qui le fera changer ?
Et tout ce qu’il désire ╵il l’exécute.
14Oui, il accomplira ╵le décret qu’il a pris ╵à mon sujet,
comme tant d’autres ╵qu’il a mis en réserve.
15C’est pourquoi devant lui ╵je suis plein d’épouvante
et, plus j’y réfléchis, ╵et plus j’ai peur de lui.
16Dieu m’a découragé :
le Tout-Puissant ╵m’a rempli d’épouvante.
17Car ce ne sont pas les ténèbres ╵qui me réduisent au silence23.17 Ce ne sont pas les ténèbres mais, sous-entendu, Dieu (voir v. 16). Hébreu obscur. Autres traductions : car devant les ténèbres, je ne me suis pas tu, ou : car me voilà anéanti devant les ténèbres.
et pourtant devant moi, ╵l’obscurité recouvre tout.
