Răspunsul lui Iov
1Iov a zis:
2„Cu siguranță, voi sunteți glasul celor mulți2 Lit.: voi sunteți poporul.
și înțelepciunea va muri odată cu voi.
3Dar ca și voi am și eu minte,
nu sunt mai prejos decât voi.
Cine nu știe toate aceste lucruri?
4Am ajuns de râsul prietenilor mei,
eu, care L‑am chemat pe Dumnezeu și mi‑a răspuns;
am ajuns de râs, eu, cel drept și fără pată.
5O nenorocire, de care râd cei ce o duc bine,
este pregătită pentru cei cărora le alunecă piciorul.
6Corturile tâlharilor sunt în pace
și cei ce‑L mânie pe Dumnezeu sunt în siguranță,
purtându‑și zeul în mâini6 Sensul versului este nesigur..
7Dar întreabă animalele, și te vor învăța,
și păsările cerului, iar ele îți vor spune;
8sau plânge‑te pământului, și el te va învăța,
și peștilor mării, iar ei îți vor istorisi.
9Care dintre toate acestea nu știe
că mâna Domnului le‑a făcut?
10În mâna Sa se află sufletul a tot ce este viu
și suflarea oricărui trup omenesc.
11Oare nu distinge urechea cuvintele,
și nu gustă cerul gurii mâncarea?
12Înțelepciunea este la cei în vârstă,
iar priceperea, în lungimea zilelor.
13La Dumnezeu se află înțelepciunea și puterea;
sfatul și priceperea sunt ale Lui.
14Iată, ce dărâmă El, nu poate fi rezidit.
Când El închide un om, acesta nu poate fi eliberat.
15Iată, El oprește apele și totul se usucă;
când El le dă drumul, acestea devastează țara.
16Ale Lui sunt tăria și înțelepciunea;
cel înșelat și cel ce înșală sunt sub stăpânirea Lui.
17El îi duce pe sfetnici desculți
și îi face nebuni pe judecători.
18El desface cingătorile împăraților
și le leagă coapsele cu o frânghie.
19El îi duce pe preoți desculți
și îi răstoarnă pe cei demult statornici.
20El închide gura celor demni de încredere
și le ia discernământul celor bătrâni.
21El revarsă dispreț asupra nobililor
și îl dezarmează pe cel puternic.21 Lit.: nobililor / și îi dezleagă brâul celui puternic.
22El descoperă adâncimile întunericului
și aduce la lumină umbra morții.22 Sau: bezna.
23El înalță neamurile și tot El le distruge,
El le face să crească și tot El le împrăștie.
24El ia mintea conducătorilor pământului
și‑i face să rătăcească printr‑o pustietate fără drum.
25Bâjbâie în întuneric fără lumină,
se clatină ca un om beat.
Cuarto discurso de Job
1A esto respondió Job:
2«¡No hay duda de que ustedes son el pueblo!
¡Muertos ustedes, morirá la sabiduría!
3Pero yo tengo tanto cerebro como ustedes;
en nada siento que me aventajen.
¿Quién no sabe todas esas cosas?
4»Yo, que llamaba a Dios y él me respondía,
me he vuelto el hazmerreír de mis amigos;
¡soy un hazmerreír, justo e íntegro!
5Dice la gente que vive tranquila:
“¡Al daño se añade la injuria!”,
“¡Al que está por caer, hay que empujarlo!”.
6Los salteadores viven tranquilos en sus tiendas de campaña;
confiados viven esos que irritan a Dios
y piensan que pueden controlarlo.
7»Pero interroga a los animales y ellos te darán una lección;
pregunta a las aves del cielo y ellas te lo contarán;
8habla con la tierra y ella te enseñará;
con los peces del mar y te lo harán saber.
9¿Quién de todos ellos no sabe
que la mano del Señor ha hecho todo esto?
10En sus manos está la vida de todo ser vivo
y el aliento que anima a todo ser humano.
11¿Acaso no comprueba el oído las palabras
como la lengua prueba la comida?
12Entre los ancianos se halla la sabiduría;
en los muchos años, el entendimiento.
13»Con Dios están la sabiduría y el poder;
suyos son el consejo y el entendimiento.
14Lo que él derriba, nadie lo levanta;
a quien él apresa, nadie puede liberarlo.
15Si él retiene las lluvias, hay sequía;
si las deja caer, se inunda la tierra.
16Suyos son el poder y el buen juicio;
suyos son los engañados y los que engañan.
17Él hace que los consejeros anden descalzos
y que los jueces pierdan la cabeza.
18Despoja de su autoridad a los reyes
y ata una soga a su cintura.
19Él hace que los sacerdotes anden descalzos
y derroca a los que tienen el poder.
20Acalla los labios de los consejeros
y deja sin discernimiento a los ancianos.
21Cubre de desprecio a los nobles
y desarma a los poderosos.
22Pone al descubierto los más oscuros abismos
y saca a la luz las sombras más profundas.
23Engrandece o destruye a las naciones;
las hace prosperar o las dispersa.
24Priva de sensatez a los líderes de la tierra
y los hace vagar por desiertos sin senderos.
25Sin luz, los hace andar a tientas en medio de la oscuridad
y los hace tambalear como borrachos.
