Desemnarea cetăților de refugiu
(Num. 35:6-34; Deut. 4:41-43; 19:1-14)
1Atunci Domnul i‑a vorbit lui Iosua, zicând: 2„Vorbește‑le fiilor lui Israel și spune‑le: «Alegeți‑vă cetățile de refugiu despre care v‑am vorbit prin Moise. 3Ele vor fi un loc de refugiu pentru ucigașul care va omorî fără voie o persoană (adică din greșeală) și care va vrea să scape de răzbunătorul sângelui. 4Când se va refugia într‑una dintre aceste cetăți, să se oprească la intrarea porții cetății și să vorbească despre situația sa4 Lit.: să vorbească cuvintele sale. în auzul bătrânilor acelei cetăți. Ei să‑l primească în cetate și să‑i dea un loc ca să locuiască împreună cu ei. 5Dacă răzbunătorul sângelui îl va urmări, ei să nu‑l dea pe ucigaș în mâinile lui, deoarece l‑a ucis fără voie pe semenul său, fără să‑l fi urât mai dinainte. 6Ucigașul să rămână în cetatea aceea până se va înfățișa înaintea comunității ca să fie judecat și6 Sau: ori. până la moartea marelui preot care va fi în slujbă în acea perioadă. Numai atunci se va putea întoarce din cetatea în care fugise în cetatea și în casa lui.»“
7Ei au pus deoparte7 Lit.: au sfințit. Verbul poate avea sensul de a pune pe cineva/ceva într‑o stare specială (fizic sau spiritual), a consacra, a pune deoparte pentru Dumnezeu (uneori printr‑un ritual de ungere cu ulei sau sânge, spălare și/sau rugăciune ori declarație publică). Kedeșul, în Galileea, în muntele lui Neftali, Șechemul, în muntele lui Efraim și Chiriat-Arba (Hebron), în muntele lui Iuda. 8Iar de cealaltă parte a Iordanului, la răsărit de Ierihon, au ales Bețerul, în pustie, în podișul seminției lui Ruben, Ramotul, în Ghilad, pe teritoriul seminției lui Gad, și Golanul, în Bașan, pe teritoriul seminției lui Manase. 9Acestea erau cetățile alese pentru toți fiii lui Israel și pentru străinii care locuiau în mijlocul lor, pentru ca orice ucigaș care omora fără voie o persoană să poată fugi acolo și să nu fie omorât de răzbunătorul sângelui înainte de a se înfățișa în fața comunității.
Àwọn ìlú ààbò
1Nígbà náà ni Olúwa sọ fún Joṣua pé, 220.2-9: Nu 35.6-34; De 4.41-43; 19.1-13.“Sọ fún àwọn ọmọ Israẹli pé kí wọn yan àwọn ìlú ààbò, gẹ́gẹ́ bí mo ti pàṣẹ fún ọ láti ẹnu Mose, 3kí ẹni tí ó bá ṣèèṣì pa ènìyàn tàbí tí ó bá pa ènìyàn láìmọ̀-ọ́n-mọ̀ lè sálọ sí ibẹ̀, fún ààbò lọ́wọ́ olùgbẹ̀san ẹ̀jẹ̀ ẹni tí ó pa. 4Nígbà tí ó bá sálọ sí ọ̀kan nínú àwọn ìlú wọ̀nyí, yóò sì dúró ní ẹnu-ọ̀nà àtiwọ ibodè ìlú, kí ó sì ṣe àlàyé ara rẹ̀ ní iwájú àwọn àgbàgbà ìlú náà. Nígbà náà ni wọn yóò gbà á sí ìlú wọn, wọn yóò sì fun ní ibùgbé láàrín wọn. 5Bí olùgbẹ̀san ẹ̀jẹ̀ bá ń lépa rẹ̀, wọn kò gbọdọ̀ fi àwọn ọ̀daràn náà lé wọn lọ́wọ́, nítorí tí ó pa aládùúgbò rẹ̀ láìmọ̀, tí kò sì kórìíra rẹ̀ tẹ́lẹ̀ rí. 6Òun ó sì máa gbé inú ìlú náà, títí yóò fi jẹ́jọ́ níwájú ìjọ ènìyàn àti títí ikú olórí àlùfáà tí ó ń ṣiṣẹ́ ìsìn nígbà náà. Nígbà náà ó lè padà sí ilé rẹ̀ ní ìlú tí ó ti sá wá.”
7Bẹ́ẹ̀ ni wọ́n yan Kedeṣi ní Galili ní ìlú òkè Naftali, Ṣekemu ní ìlú òkè Efraimu, àti Kiriati-Arba (tí í ṣe, Hebroni) ní ìlú òkè Juda. 8Ní ìhà ìlà-oòrùn Jordani ti Jeriko, wọ́n ya Beseri ní aginjù ní pẹ̀tẹ́lẹ̀ ní ẹ̀yà Reubeni, Ramoti ní Gileadi ní ẹ̀yà Gadi, àti Golani ní Baṣani ní ẹ̀yà Manase. 9Ẹnikẹ́ni nínú àwọn ọmọ Israẹli tàbí àlejò tí ń gbé ní àárín wọn tí ó ṣèèṣì pa ẹnìkan lè sálọ sí àwọn ìlú tí a yà sọ́tọ̀ wọ̀nyí, kí olùgbẹ̀san ẹ̀jẹ̀ má sì ṣe pa á kí ó to di àkókò tí yóò jẹ́jọ́ níwájú ìjọ ènìyàn.
