Isus vindecă un om născut orb
1În timp ce trecea, Isus a văzut un orb din naștere.
2Ucenicii Lui L‑au întrebat:
– Rabbi2 Vezi nota de la 1:38., cine a păcătuit de s‑a născut orb: el sau părinții lui?2 Cf. învățăturii rabinice din acea vreme, răsplata și pedeapsa erau proporționale cu meritele și greșelile oamenilor sau ale părinților lor.
3Isus a răspuns:
– N‑a păcătuit nici el, nici părinții lui, ci s‑a născut orb ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu. 4Cât este zi trebuie să lucrăm lucrările Celui Ce M‑a trimis. Vine noaptea, când nimeni nu mai poate să lucreze. 5Cât sunt în lume, sunt Lumina lumii.
6Și zicând acestea, a scuipat pe pământ, a făcut niște noroi din scuipat și l‑a pus pe ochii orbului. 7Apoi i‑a zis: „Du‑te și spală‑te în bazinul Siloamului!“ Tradus, Siloam înseamnă „Trimis“. El s‑a dus, s‑a spălat și s‑a întors văzând. 8Vecinii și cei care‑l văzuseră mai înainte, pe când era cerșetor, se întrebau: „Nu este acesta cel ce ședea și cerșea?!“ 9Unii ziceau: „El este!“ Alții ziceau: „Nu, dar seamănă cu el!“ Iar el zicea: „Eu sunt!“
10Prin urmare, l‑au întrebat:
– Cum ți‑au fost deschiși ochii?
11El a răspuns:
– Omul Acela, Căruia I se zice Isus, a făcut noroi, mi‑a uns ochii și mi‑a zis: „Du‑te la Siloam și spală‑te!“ Așa că m‑am dus, m‑am spălat și apoi am putut vedea.
12Ei l‑au întrebat:
– Unde este Omul Acela?
El a răspuns:
– Nu știu!
13Atunci ei l‑au adus la farisei pe cel ce fusese orb. 14Ziua în care Isus făcuse noroi și‑i deschisese ochii era o zi de Sabat. 15Din nou, fariseii l‑au întrebat și ei cum de și‑a căpătat vederea.
El le‑a zis:
– Mi‑a pus noroi pe ochi, m‑am spălat și văd!
Omul vindecat de Isus este cercetat de către farisei
16Unii dintre farisei ziceau: „Acesta nu este de la Dumnezeu, pentru că nu păzește ziua de Sabat!“ Alții însă ziceau: „Cum poate un om păcătos să facă astfel de semne?!“ Și era dezbinare între ei.
17L‑au întrebat din nou pe orb:
– Tu ce zici despre El, pentru că ție ți‑a deschis ochii?
El le‑a răspuns:
– Este un profet.
18Iudeii însă n‑au crezut că fusese orb și că își căpătase vederea, până când nu i‑au chemat pe părinții lui.
19Ei i‑au întrebat:
– Acesta este fiul vostru, despre care spuneți că s‑a născut orb? Așadar, cum de vede acum?
20Atunci părinții lui au răspuns și au zis:
– Știm că acesta este fiul nostru și că s‑a născut orb, 21însă cum de vede acum sau cine i‑a deschis ochii, nu știm. Întrebați‑l pe el! Este în vârstă și va vorbi el însuși cu privire la sine.
22Părinții lui au spus aceste lucruri fiindcă le era frică de iudei. Căci iudeii hotărâseră deja ca, dacă va mărturisi cineva că Isus este Cristosul, să fie exclus din sinagogă22 Implicațiile unei asemenea decizii erau mult mai drastice. Pe lângă excluderea sa din sinagogă și implicit interdicția de a mai participa la închinare, cel găsit „vinovat“ nu mai avea voie să fie parte din viața comunității, fiind privit ca un proscris de către ceilalți semeni ai săi. Vezi și 12:42; 16:2.. 23De aceea au zis părinții lui: „Este în vârstă; întrebați‑l pe el!“
24L‑au chemat a doua oară pe omul care fusese orb și i‑au zis:
– Dă slavă lui Dumnezeu!24 Această expresie este calcul unei expresii ebraice care poate însemna: spune adevărul! Noi știm că Omul Acesta este păcătos.
25Atunci el a răspuns:
– Dacă este păcătos, nu știu. Eu una știu: eram orb, iar acum văd.
26Ei l‑au întrebat:
– Ce ți‑a făcut? Cum ți‑a deschis ochii?
27El le‑a răspuns:
– V‑am spus deja, dar n‑ați ascultat. De ce vreți să auziți din nou? Doar nu vreți și voi să deveniți ucenicii Lui?!
28Ei l‑au insultat și i‑au zis:
– Tu ești ucenicul Aceluia! Noi însă suntem ucenicii lui Moise! 29Noi știm că lui Moise i‑a vorbit Dumnezeu, dar Acesta nu știm de unde este!
30Omul a răspuns și le‑a zis:
– Dar tocmai aceasta mă uimește, că voi nu știți de unde este și totuși El mi‑a deschis ochii. 31Știm că Dumnezeu nu‑i ascultă pe păcătoși, dar dacă cineva este temător de Dumnezeu și face voia Lui, pe acela îl ascultă. 32De când e lumea nu s‑a auzit să deschidă cineva ochii unuia care s‑a născut orb. 33Dacă Acesta nu era de la Dumnezeu, n‑ar fi putut face nimic.
34Ei au răspuns și i‑au zis:
– Tu ai fost născut cu totul în păcat și tu ne înveți pe noi?!
Și l‑au dat afară.
Orbirea spirituală
35Isus a auzit că l‑au dat afară și când l‑a găsit l‑a întrebat:
– Crezi tu în Fiul Omului35 Unele mss conțin: Fiul lui Dumnezeu.?
36El a răspuns și a zis:
– Și cine este, Domnule, ca să cred în El?
37Isus i‑a zis:
– L‑ai și văzut; Cel Ce vorbește cu tine este Acela.
38El a răspuns:
– Cred, Doamne!
Și I s‑a închinat.
39Isus i‑a zis:
– Eu am venit în lumea aceasta pentru judecată, pentru ca aceia care nu văd, să vadă, iar aceia care văd, să devină orbi.
40Unii dintre fariseii care erau cu El, când au auzit acestea, I‑au zis:
– Doar nu suntem și noi orbi?!
41Isus le‑a răspuns:
– Dacă ați fi orbi, n‑ați avea păcat. Dar acum, pentru că ziceți: „Vedem!“, păcatul vostru rămâne.
Jesũ Kũhingũra Maitho ma Mũndũ Waciarĩtwo arĩ Mũtumumu
1Na rĩrĩa aathiiaga na njĩra-rĩ, akĩona mũndũ waciarĩtwo arĩ mũtumumu. 29:2 Joh 9:34; Ezek 18:20; Thaam 20:5Nao arutwo ake makĩmũũria atĩrĩ, “Rabii, nũũ wehirie, nĩ mũndũ ũyũ kana nĩ aciari ake, nĩgeetha aciarwo arĩ mũtumumu?”
39:3 Joh 11:4Nake Jesũ akiuga atĩrĩ, “Ti mũndũ ũyũ kana aciari ake mehirie. No ũndũ ũyũ wekĩkire nĩgeetha wĩra wa Ngai wonanio mũtũũrĩre-inĩ wake. 49:4 Joh 11:9; 12:35Rĩrĩa rĩothe arĩ mũthenya-rĩ, no nginya tũrute wĩra wa ũrĩa wandũmire. Ũtukũ nĩũrooka rĩrĩa gũtarĩ mũndũ ũngĩhota kũruta wĩra. 59:5 Joh 1:4Rĩrĩa ndĩ gũkũ thĩ, nĩ niĩ ũtheri wa thĩ.”
69:6 Mar 7:33; 8:23Na aarĩkia kuuga ũguo, agĩtua mata thĩ, akĩringia ndoro na mata macio, na akĩmĩhaka mũndũ ũcio maitho. 79:7 2Ath 5:10; Isa 35:5Akĩmwĩra atĩrĩ, “Thiĩ ũgethambe Karia-inĩ ga Siloamu” (narĩo rĩĩtwa Siloamu nĩ kuuga Gũtũmwo.)9:7 Karia gaka kaarĩ kamwe ka mĩako ya kũrehe maaĩ Jerusalemu, na gaakĩtwo nĩ Hezekia. Nĩ ũndũ ũcio mũndũ ũcio agĩthiĩ na agĩĩthamba, na agĩũka mũciĩ akĩonaga.
8Nao andũ a itũũra rĩake na arĩa maamuonete mbere ĩyo akĩhooya ũteithio makĩũrania atĩrĩ, “Githĩ mũndũ ũyũ ti ũrĩa ũraikaraga thĩ ahooyage ũteithio?” 9Andũ amwe makiuga atĩ aarĩ we.
Nao arĩa angĩ makiuga atĩrĩ, “Aca, no kũhaana amũhaana.”
Nowe agĩkĩrĩrĩria kuuga atĩrĩ, “Nĩ niĩ mũndũ ũcio.”
10Nao makĩmũũria atĩrĩ, “Maitho maku makĩhingũkire atĩa?”
119:11 Joh 9:7Nake akĩmacookeria atĩrĩ, “Mũndũ ũrĩa metaga Jesũ nĩwe ũringirie ndoro aahaka maitho, anjĩĩra thiĩ ngeethambe Karia-inĩ ga Siloamu. Nĩ ũndũ ũcio ndathiĩ na ndeethamba, na ndahota kuona.”
12Nao makĩmũũria atĩrĩ, “Mũndũ ũcio arĩ ha?”
Nake akĩmeera atĩrĩ, “Niĩ ndiũũĩ.”
Afarisai Gũtuĩria Ũhoro wa Kũhonio kwa Mũtumumu Ũcio
13Nao magĩtwara mũndũ ũcio warĩ mũtumumu kũrĩ Afarisai. 149:14 Joh 5:9Na rĩrĩ, mũthenya ũcio Jesũ aaringirie ndoro na akĩhingũra maitho ma mũndũ ũcio warĩ wa Thabatũ. 15Nĩ ũndũ ũcio Afarisai o nao makĩmũũria ũrĩa aahotete kuona. Nake mũndũ ũcio akĩmacookeria atĩrĩ, “Aahakire ndoro maitho, na niĩ ndeethamba na rĩu nĩndĩrona.”
169:16 Joh 6:52Nao Afarisai amwe makiuga atĩrĩ, “Mũndũ ũyũ ndoimĩte kũrĩ Ngai, nĩgũkorwo ndamenyagĩrĩra Thabatũ.”
No arĩa angĩ makĩũria atĩrĩ, “Mũndũ mwĩhia ahota atĩa kũringa ciama ta ici?” Nĩ ũndũ ũcio makĩamũkana.
179:17 Math 21:11Mũthia-inĩ Afarisai acio makĩhũgũkĩra mũndũ ũcio warĩ mũtumumu, makĩmũũria atĩrĩ, “Wee ũkuuga atĩa ha ũhoro wake? Nĩwe araahingũrire maitho.”
Nake mũndũ ũcio agĩcookia atĩrĩ, “Nĩ mũnabii.”
18O na kũrĩ ũguo Ayahudi matiigana gwĩtĩkia ũhoro wa mũndũ ũcio atĩ aarĩ mũtumumu na atĩ nĩacookete kuona, nginya rĩrĩa maatũmanĩire aciari ake. 19Makĩmooria atĩrĩ, “Ũyũ nĩ mwana wanyu? Ũyũ nĩwe mũroiga aaciarirwo arĩ mũtumumu? Rĩu ahotete atĩa kuona?”
20Nao aciari ake magĩcookia atĩrĩ, “Ithuĩ tũũĩ nĩ mwana witũ na tũũĩ aaciarirwo arĩ mũtumumu. 21No ũrĩa ahotete kuona, kana ũrĩa ũmũhingũrire maitho make, ithuĩ tũtiũĩ. Mũũriei nĩ mũgima, nĩekwĩyarĩrĩria.” 229:22 Joh 7:13; Joh 12:42Aciari ake moigire ũguo nĩ ũndũ wa gwĩtigĩra Ayahudi, nĩgũkorwo Ayahudi nĩmarĩkĩtie gũtua atĩ mũndũ o wothe ũngiuga atĩ Jesũ nĩwe Kristũ nĩegũikio nja ya thunagogi. 23Nĩkĩo aciari ake moigire atĩrĩ, “Nĩ mũgima; mũũriei.”
249:24 Josh 7:19; Joh 9:16Magĩĩta mũndũ ũcio warĩ mũtumumu hĩndĩ ya keerĩ. Makĩmwĩra atĩrĩ, “Goocithia Ngai. Nĩtũũĩ mũndũ ũyũ nĩ mwĩhia.”
25Nake agĩcookia atĩrĩ, “Niĩ ndiũĩ kana nĩ mwĩhia kana ti mwĩhia. No njũũĩ ũndũ ũyũ ũmwe; ndĩraarĩ mũtumumu na rĩu nĩndĩrona!”
26Ningĩ makĩmũũria atĩrĩ, “Agwĩkire atĩa? Akũhingũrire maitho atĩa?”
27Nake akĩmacookeria atĩrĩ, “Nĩndamwĩra ũhoro o rĩu na inyuĩ mũtinathikĩrĩria. Mũrenda kũigua rĩngĩ nĩkĩ? O na inyuĩ nĩmũkwenda gũtuĩka arutwo ake?”
289:28 Joh 5:45Nao makĩmũruma, makĩmwĩra atĩrĩ, “Wee ũrĩ mũrutwo wa mũndũ ũyũ! Ithuĩ tũrĩ arutwo a Musa! 29Ithuĩ nĩtũũĩ atĩ Ngai nĩarĩirie Musa, no ha ũhoro wa mũndũ ũyũ-rĩ, tũtiũĩ o na kũrĩa oimĩte.”
30Nake mũndũ ũcio akĩmacookeria atĩrĩ, “Kaĩ ũcio nĩ ũrirũ-ĩ! Inyuĩ mũtiũĩ kũrĩa oimĩte, na nĩwe ũũhingũrire maitho. 319:31 Thab 34:15, 16; Isa 1:15Nĩtũũĩ atĩ Ngai ndathikagĩrĩria andũ ehia. Athikagĩrĩria mũndũ ũrĩa ũrĩ na ũngai na ũrĩa wĩkaga wendi wake. 32Gũtirĩ mũndũ ũrĩ waigua ũhoro wa mũndũ ũhingũrĩtwo maitho aciarĩtwo arĩ mũtumumu. 339:33 Joh 9:16Korwo mũndũ ũyũ ndoimĩte kũrĩ Ngai ndarĩ ũndũ angĩhota gwĩka.”
349:34 Joh 9:2Igũrũ rĩa ũhoro ũcio magĩcookia atĩrĩ, “Wee waciarirwo ũrĩ na mehia. Ũngĩkĩgeria atĩa gũtũruta!” Nao makĩmũikania na kũu nja.
Ũtumumu wa Kĩĩroho
35Jesũ nĩaiguire atĩ nĩmaikĩtie mũndũ ũcio nja, na rĩrĩa aamuonire akĩmũũria atĩrĩ, “Wee nĩwĩtĩkĩtie Mũrũ wa Mũndũ?”
369:36 Arom 10:14Nake mũndũ ũcio akĩmũũria atĩrĩ, “Mũthuuri ũyũ, ũcio nĩwe ũ? Njĩĩra, nĩgeetha ndĩmwĩtĩkie.”
379:37 Joh 4:26Nake Jesũ akiuga atĩrĩ, “Rĩu nĩũmuonete; nĩwe ũyũ ũraaria nawe.”
38Nake mũndũ ũcio akiuga atĩrĩ, “Mwathani, nĩndetĩkia,” na akĩmũthathaiya.
399:39 Joh 5:22; Math 13:13Ningĩ Jesũ akiuga atĩrĩ, “Njũkĩte gũkũ thĩ nĩ ũndũ wa gũtuanĩra ciira, nĩgeetha arĩa atumumu mahote kuona, nao arĩa monaga matuĩke atumumu.”
409:40 Arom 2:19Afarisai amwe arĩa maarĩ nake makĩigua akiuga ũguo, nao makĩmũũria atĩrĩ, “Atĩ atĩa? O na ithuĩ tũrĩ atumumu?”
419:41 Joh 15:22, 24Nake Jesũ akĩmacookeria atĩrĩ, “Mũngĩrĩ atumumu-rĩ, mũtingĩrĩ na mehia; no rĩu tondũ muugaga atĩ nĩmuonaga-rĩ, mũgũikara o na wĩhia wanyu.”
