Isus hrănește peste cinci mii de oameni
(Mt. 14:13-21; Mc. 6:30-44; Lc. 9:10-17)
1După acestea, Isus a plecat pe celălalt mal al Mării Galileei, adică Marea Tiberiadei1 Marea (sau Lacul) Galileei era cunoscută sub mai multe denumiri: Chineret, Ghenezaret, Tiberiadei.. 2O mare mulțime de oameni Îl urma, pentru că vedea semnele pe care le făcea peste cei bolnavi. 3Isus a urcat pe munte și S‑a așezat acolo cu ucenicii Lui. 4Paștele, sărbătoarea iudeilor, era aproape.
5Când Isus Și‑a ridicat ochii și a văzut că vine la El o mare mulțime de oameni, l‑a întrebat pe Filip:
– De unde să cumpărăm pâini ca să mănânce oamenii aceștia?
6Spunea lucrul acesta ca să‑l încerce, căci El știa ce urmează să facă.
7Filip I‑a răspuns:
– Pâinile pe care le putem cumpăra cu două sute de denari7 Plata obișnuită pentru o zi de muncă în Orientul Mijlociu, în sec. I, era de un denar (soldații romani primeau, de asemenea, un denar pe zi). În total, câștigul pentru 8 luni, luând în calcul Sabatele și sărbătorile. nu le sunt de ajuns, nici măcar ca să primească fiecare câte puțin!
8Unul dintre ucenicii Lui, Andrei, fratele lui Simon Petru, I‑a zis:
9– Este aici un băiețel care are cinci pâini de orz și doi pești. Dar ce sunt acestea la atât de mulți?!
10Isus a zis:
– Puneți oamenii să se așeze!
În locul acela era multă iarbă. Prin urmare, bărbații10 Vezi Mt. 14:21. s‑au așezat, ei fiind în număr de aproape cinci mii. 11Atunci Isus a luat pâinile și, după ce a mulțumit, le‑a împărțit celor ce se așezaseră11 Israeliții și celelalte popoare din Orientul Mijlociu obișnuiau să mănânce în poziție semi-culcată; vezi nota de la 12:2.. De asemenea, le‑a dat și din pești cât au vrut.
12Când s‑au săturat, le‑a zis ucenicilor Săi:
– Adunați firimiturile rămase, ca să nu se piardă nimic.
13Le‑au adunat deci și au umplut douăsprezece coșnițe cu firimiturile de la cele cinci pâini de orz, firimituri pe care le lăsaseră cei ce mâncaseră.
14Când au văzut oamenii acest semn pe care l‑a făcut El, au zis: „Într-adevăr, Acesta este Profetul14 Vezi Deut. 18:15. Care urma să vină în lume!“ 15Atunci Isus, știind că au de gând să vină să‑L ia cu forța ca să‑L facă rege, S‑a retras din nou înspre munte, doar El singur.
Isus umblă pe apă
(Mt. 14:22-33; Mc. 6:45-51)
16Când s‑a lăsat seara, ucenicii Lui au coborât la mare, 17s‑au urcat într‑o barcă și s‑au dus spre partea cealaltă a mării, la Capernaum. Se făcuse deja întuneric și Isus încă nu venise la ei, 18iar marea devenea agitată, pentru că sufla un vânt puternic. 19După ce au vâslit cam douăzeci și cinci sau treizeci de stadii19 O stadie (gr.: stadios) măsura aproximativ 185 m; 25–30 stadii erau aproximativ 4,6–5,5 km., L‑au văzut pe Isus umblând pe mare și apropiindu‑Se de barcă și li s‑a făcut frică. 20El însă le‑a zis: „Eu sunt! Nu vă temeți!“ 21Atunci ei au dorit să‑L ia în barcă. Și barca a ajuns imediat la țărmul spre care se îndreptau.
Isus, Pâinea vieții
22În ziua următoare mulțimea care stătuse pe celălalt mal al mării a văzut că acolo nu era decât o singură barcă și că Isus nu Se suise în barcă cu ucenicii Săi, ci ucenicii plecaseră singuri. 23De asemenea, și alte bărci din Tiberiada sosiseră aproape de locul unde mâncaseră pâinea, după ce Domnul adusese mulțumiri. 24Când cei din mulțime au văzut că nici Isus, nici ucenicii Lui nu sunt acolo, s‑au urcat ei înșiși în bărci și s‑au dus la Capernaum ca să Îl caute pe Isus.
25Când L‑au găsit, de cealaltă parte a mării, I‑au zis:
– Rabbi25 Vezi nota de la 1:38., când ai venit aici?
26Isus le‑a răspuns și a zis:
– Adevărat, adevărat vă spun că voi Mă căutați nu pentru că ați văzut semne, ci pentru că ați mâncat din pâini și v‑ați săturat. 27Lucrați nu pentru mâncarea care se strică, ci pentru mâncarea care rămâne pentru viața veșnică și pe care v‑o va da Fiul Omului. Căci pe El Și‑a pus pecetea Dumnezeu Tatăl!
28Atunci ei L‑au întrebat:
– Ce să facem ca să înfăptuim lucrările lui Dumnezeu?
29Isus a răspuns și le‑a zis:
– Lucrarea lui Dumnezeu este aceasta: să credeți în Acela pe Care L‑a trimis El.
30Drept urmare, ei L‑au întrebat:
– Ce semn faci Tu deci, ca să‑l vedem și să credem în Tine? Ce lucrare faci Tu? 31Strămoșii31, 49, 58 Lit.: tații. noștri au mâncat mană în pustie, așa cum este scris: „Le‑a dat să mănânce pâine din cer.“31 Un citat din Ps. 78:24. Vezi și Ex. 16:4; Neem. 9:15.
32Atunci Isus le‑a zis:
– Adevărat, adevărat vă spun că nu Moise v‑a dat pâinea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata Pâine din cer. 33Căci Pâinea lui Dumnezeu este Cel Care Se coboară din cer și dă lumii viață.
34Ei I‑au zis:
– Domnule34 Sau: Doamne. Gr.: kurios, care poate însemna atât Doamne, cât și Domnule. În contextul de față s‑a optat pentru traducerea cu Domnule deoarece, după toate probabilitățile, mulțimile nu ajunseseră încă să‑L recunoască pe Isus ca Domn., dă‑ne întotdeauna această pâine!
35Isus le‑a răspuns:
– Eu sunt Pâinea vieții. Cel ce vine la Mine nu va flămânzi niciodată și cel ce crede în Mine nu va înseta niciodată! 36Dar v‑am spus că M‑ați văzut, și nu credeți. 37Tot ce‑Mi dă Tatăl va ajunge la Mine, iar pe cel ce vine la Mine nu‑l voi alunga niciodată afară. 38Căci M‑am coborât din cer nu ca să fac voia Mea, ci voia Celui Ce M‑a trimis. 39Și voia Celui Ce M‑a trimis este să nu pierd nimic din tot ce Mi‑a dat El, ci să‑l înviez în ziua de pe urmă. 40Căci voia Tatălui Meu este ca oricine Îl vede pe Fiul și crede în El să aibă viață veșnică, iar Eu Îl voi învia în ziua de pe urmă.
41Atunci iudeii au început să murmure cu privire la El, pentru că spusese: „Eu sunt Pâinea Care S‑a coborât din cer.“
42Ei ziceau:
– Nu este Acesta Isus, fiul lui Iosif, pe ai Cărui tată și mamă îi cunoaștem?! Așadar, cum de spune acum: „M‑am coborât din cer“?!
43Isus a răspuns și le‑a zis:
– Nu murmurați între voi! 44Nimeni nu poate veni la Mine dacă nu‑l atrage Tatăl, Care M‑a trimis. Iar Eu îl voi învia în ziua de pe urmă. 45Este scris în Profeți: „Toți vor fi învățați de Dumnezeu.“45 Vezi Is. 54:13. Oricine a auzit și a învățat de la Tatăl vine la Mine. 46Căci nimeni nu L‑a văzut pe Tatăl, în afară de Cel Care este de la Dumnezeu; El L‑a văzut pe Tatăl. 47Adevărat, adevărat vă spun că cel ce crede în Mine are viață veșnică. 48Eu sunt Pâinea vieții. 49Strămoșii voștri au mâncat mană în pustie și totuși au murit. 50Pâinea Care Se coboară din cer este de așa fel, încât cineva să mănânce din ea și să nu moară.50 Lit.: Aceasta este Pâinea Care Se coboară din cer, pentru ca cineva să mănânce din ea și să nu piară. 51Eu sunt Pâinea vie Care S‑a coborât din cer. Dacă mănâncă cineva din Această Pâine va trăi în veci. Și pâinea pe care o voi da Eu pentru viața lumii este trupul Meu.
52Atunci iudeii au început să se certe unii cu alții și să zică:
– Cum poate Acesta să ne dea să mâncăm trupul Lui?!
53Dar Isus le‑a zis:
– Adevărat, adevărat vă spun că, dacă nu mâncați trupul Fiului Omului și nu beți sângele Lui, nu aveți viață în voi înșivă! 54Cel ce mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu are viață veșnică, iar Eu îl voi învia în ziua cea de pe urmă. 55Căci trupul Meu este o adevărată hrană, iar sângele Meu este o adevărată băutură. 56Cel ce mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu rămâne în Mine, iar Eu rămân în el. 57Așa cum Tatăl cel viu M‑a trimis, iar Eu trăiesc datorită Tatălui, tot astfel și cel ce Mă mănâncă pe Mine va trăi datorită Mie. 58Aceasta este Pâinea Care S‑a coborât din cer, nu ca aceea pe care au mâncat‑o strămoșii voștri, care totuși au murit: cel ce mănâncă Această Pâine va trăi în veac!
59Aceste lucruri le‑a spus în timp ce dădea învățătură în sinagogă59 Lit.: întrunire sau loc de adunare; centru al comunității, loc public de rugăciune, de închinare și de citire a Scripturilor, constituit acolo unde existau cel puțin zece bărbați. Ca instituție, Sinagoga a apărut în timpul exilului babilonian (după anul 586 î.Cr.) [peste tot în carte]., în Capernaum.
Mulți ucenici Îl părăsesc pe Isus
60Auzind acestea, mulți din ucenicii Lui au zis:
– Vorbirea aceasta este prea de tot! Cine poate s‑o asculte?!
61Dar Isus, știind în Sine Însuși că ucenicii Lui murmurau cu privire la aceasta, le‑a zis:
– Vorbirea aceasta vă face să vă poticniți?! 62Dar dacă L‑ați vedea pe Fiul Omului înălțându‑Se acolo unde era mai înainte?! 63Duhul este Cel Ce dă viață; carnea nu folosește la nimic. Cuvintele pe care vi le‑am spus sunt duh63 Sau: Duh. și viață. 64Dar sunt unii dintre voi care nu cred.
Căci Isus știa de la început cine sunt cei care nu cred și cine este cel ce urma să‑L trădeze64, 71 Sensul principal al verbului este a preda..
65Apoi a zis:
– Tocmai de aceea v‑am spus că nimeni nu poate să vină la Mine dacă nu i‑a fost dat de către Tatăl.
66Din această cauză66 Sau: Din acel moment. mulți dintre ucenicii Lui s‑au întors și nu mai umblau cu El.
67Atunci Isus le‑a zis celor doisprezece:
– Nu vreți să plecați și voi?
68Simon Petru I‑a răspuns:
– Doamne, la cine să ne ducem?! Tu ai cuvintele vieții veșnice, 69iar noi am ajuns să credem și să știm că Tu ești Sfântul lui Dumnezeu!
70Isus le‑a răspuns:
– Nu v‑am ales Eu pe voi, cei doisprezece? Și totuși unul dintre voi este un diavol70 Gr.: diabolos, care înseamnă bârfitor, defăimător, calomniator [peste tot în carte]..
71Vorbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, pentru că acesta, deși era unul dintre cei doisprezece, urma să‑L trădeze.
Yesu Adyetsa Anthu 5,000
1Nthawi ina zitatha izi, Yesu anawolokera ku gombe la kutali la nyanja ya Galileya (iyi ndi nyanja ya Tiberiya), 2ndipo gulu lalikulu la anthu linamutsata Iye chifukwa linaona zizindikiro zodabwitsa zimene anazichita pa odwala. 3Kenaka Yesu anakwera pa phiri nakhala pansi ndi ophunzira ake. 4Tsopano phwando la Paska la Ayuda linali pafupi.
5Yesu atakweza maso ndi kuona gulu lalikulu la anthu likubwera kwa Iye, anati kwa Filipo, “Kodi tingagule kuti buledi kuti anthu awa adye?” 6Iye anafunsa izi kumuyesa chabe, pakuti Iye ankadziwa chimene ankayenera kuchita.
7Filipo anamuyankha Iye kuti, “Malipiro a miyezi isanu ndi itatu sangathe kugula buledi okwanira aliyense kuti adye!”
8Mmodzi wa ophunzira ake, Andreya, mʼbale wa Simoni Petro, anati, 9“Pano pali mnyamata amene ali ndi buledi musanu wabarele ndi tinsomba tiwiri, kodi zingakwane onsewa?”
10Yesu anati, “Awuzeni anthuwa akhale pansi.” Pamalo pamenepa panali udzu wambiri ndipo amuna amene anakhala pansi anali osachepera 5,000. 11Kenaka Yesu anatenga bulediyo, atayamika anagawira iwo amene anakhala pansi, chimodzimodzinso nsombazo monga momwe iwo anafunira.
12Ndipo atakhuta, Iye anati kwa ophunzira ake, “Tolani zotsala kuti pasawonongeke kanthu.” 13Choncho iwo anasonkhanitsa makombo nadzaza madengu khumi ndi awiri.
14Pambuyo pake anthu ataona chizindikiro chodabwitsa chimene Yesu anachita, iwo anati, “Zoonadi uyu ndi Mneneri wakudzayo mʼdziko la pansi.” 15Yesu atadziwa kuti iwo amafuna kubwera kudzamuwumiriza kuti akhale mfumu, anachoka napita ku phiri pa yekha.
Yesu Ayenda pa Madzi
16Pofika madzulo, ophunzira ake anatsikira ku nyanja, 17kumene iwo analowa mʼbwato ndi kuyamba kuwoloka nyanja kupita ku Kaperenawo. Tsopano kunali kutada ndipo Yesu anali asanabwerere kwa iwo. 18Mphepo yamphamvu inawomba ndipo nyanja inalusa. 19Iwo atayenda makilomita asanu kapena asanu ndi limodzi, anaona Yesu akuyandikira bwatolo, akuyenda pa madzi; ndipo anachita mantha. 20Koma Iye anawawuza kuti, “Ndine, musaope.” 21Ndipo iwo analola kumutenga mʼbwatomo, nthawi yomweyo bwatolo linafika ku gombe la nyanja kumene ankapita.
22Pa tsiku lotsatira gulu la anthu limene linatsala kumbali ina yanyanjayo linaona kuti panali bwato limodzi lokha, ndipo kuti Yesu sanalowe mʼbwatomo pamodzi ndi ophunzira ake, koma kuti ophunzirawo anapita okha. 23Kenaka mabwato ena ochokera ku Tiberiya anafika pafupi ndi pamalo pamene anthu anadya buledi Ambuye atayamika. 24Nthawi yomwe gulu la anthu linaona kuti Yesu kapena ophunzira ake sanali pamenepo, ilo linalowanso mʼmabwatowo ndi kupita ku Kaperenawo kukamufunafuna Yesu.
Yesu Chakudya Chamoyo
25Atamupeza mbali ina ya nyanjayo, iwo anamufunsa Iye kuti, “Rabi, mwafika nthawi yanji kuno?”
26Yesu anawayankha kuti, “Zoonadi, Ine ndikukuwuzani kuti mukundifuna, osati chifukwa munaona zizindikiro zodabwitsa koma chifukwa munadya chakudya ndi kukhuta. 27Gwirani ntchito, osati chifukwa cha chakudya chimene chimawonongeka koma chifukwa cha chakudya chimene sichiwonongeka mpaka ku moyo wosatha, chimene Mwana wa Munthu adzakupatsani. Mulungu Atate anamusindikiza chizindikiro chomuvomereza.”
28Kenaka anamufunsa Iye kuti, “Kodi tichite chiyani kuti tigwire ntchito za Mulungu?”
29Yesu anayankha kuti, “Ntchito ya Mulungu ndi iyi: Kukhulupirira Iye amene anamutuma.”
30Choncho iwo anamufunsa Iye kuti, “Kodi mudzatipatsa chizindikiro chodabwitsa chotani kuti ife tichione ndi kukhulupirira Inu? Kodi mudzachita chiyani? 31Makolo athu akale anadya mana mʼchipululu; monga zalembedwa: ‘anawapatsa buledi wochokera kumwamba kuti adye.’ ”
32Yesu anawawuza kuti, “Zoonadi, Ine ndikukuwuzani kuti si Mose amene ankakupatsani chakudya chochokera kumwamba, koma ndi Atate anga amene ankakupatsani chakudya chenicheni chochokera kumwamba. 33Pakuti chakudya cha Mulungu ndi Iye amene wabwera kuchokera kumwamba ndi kupereka moyo ku dziko la pansi.”
34Iwo anati, “Ambuye, kuyambira tsopano muzitipatsa buledi ameneyu.”
35Kenaka Yesu ananenetsa kuti, “Ine ndine chakudya chamoyo. Iye amene abwera kwa Ine sadzamva njala, ndipo iye amene akhulupirira Ine sadzamva ludzu. 36Monga ndakuwuzani kale, ngakhale kuti mwandiona simukukhulupirirabe. 37Zonse zimene Atate andipatsa zidzabwera kwa Ine, ndipo aliyense amene adzabwera kwa Ine sindidzamutaya kunja. 38Pakuti Ine ndinatsika kuchokera kumwamba osati kudzachita chifuniro changa koma cha Iye amene anandituma Ine. 39Ndipo chifuniro cha Iye amene anandituma Ine nʼchakuti ndisatayepo ngakhale ndi mmodzi yemwe mwa onse amene Iye wandipatsa, koma kuti ndidzawaukitse kwa akufa pa tsiku lomaliza. 40Pakuti chifuniro cha Atate anga ndi chakuti aliyense amene aona Mwanayo namukhulupirira akhale ndi moyo wosatha, ndipo Ine ndidzamuukitsa kwa akufa pa tsiku lomaliza.”
41Pamenepo Ayuda anayamba kungʼungʼudza chifukwa anati, “Ine ndine chakudya chotsika kuchokera kumwamba.” 42Iwo anati, “Kodi uyu si Yesu, mwana wa Yosefe, amene abambo ake ndi amayi ake timawadziwa? Nanga Iyeyu akunena bwanji kuti, ‘Ine ndinatsika kuchokera kumwamba?’ ”
43Yesu anayankha kuti, “Musangʼungʼudze pakati panu.” 44Palibe munthu amene angabwere kwa Ine, ngati Atate amene anandituma Ine samubweretsa. Ndipo Ine ndidzamuukitsa kwa akufa pa tsiku lomaliza. 45Aneneri analemba kuti, “Onse adzaphunzitsidwa ndi Mulungu! Aliyense amene amamva Atate ndi kuphunzira kwa Iye amabwera kwa Ine. 46Palibe amene anaona Atate koma yekhayo amene achokera kwa Mulungu; yekhayo ndiye anaona Atate. 47Zoonadi, Ine ndikukuwuzani kuti Iye amene akhulupirira ali nawo moyo wosatha. 48Ine ndine chakudya chamoyo. 49Makolo anu akale anadya mana mʼchipululu, komabe anafa. 50Koma pano pali chakudya chochokera kumwamba, chimene munthu akadya sangafe. 51Ine ndine chakudya chamoyo chochokera kumwamba. Ngati munthu adya chakudya ichi, adzakhala ndi moyo nthawi zonse. Chakudya chimenechi ndi thupi langa, limene Ine ndidzalipereka kuti anthu pa dziko lapansi akhale ndi moyo.”
52Kenaka Ayuda anayamba kutsutsana kwambiri pakati pawo kuti, “Kodi munthu uyu angathe kutipatsa bwanji thupi lake kuti tidye?”
53Yesu anawawuza kuti, “Zoonadi, Ine ndikukuwuzani kuti ngati simungadye thupi la Mwana wa Munthu ndi kumwa magazi ake, simungakhale ndi moyo mwa inu. 54Aliyense amene adya thupi langa ndi kumwa magazi anga ali ndi moyo wosatha ndipo Ine ndidzamuukitsa kwa akufa pa tsiku lomaliza. 55Pakuti thupi langa ndi chakudya chenicheni ndipo magazi anga ndi chakumwa chenicheni. 56Aliyense amene adya thupi langa ndi kumwa magazi anga amakhala mwa Ine, ndi Ine mwa iye. 57Monga Atate amoyo anandituma Ine, ndipo ndili ndi moyo chifukwa cha Atatewo, chomwechonso amene adya thupi langa adzakhala ndi moyo chifukwa cha Ine. 58Ichi ndiye chakudya chimene chinatsika kuchokera kumwamba. Makolo athu akale anadya mana ndi kufa, koma iye amene adya chakudya ichi, adzakhala ndi moyo nthawi yonse.” 59Iye ankanena izi pamene ankaphunzitsa mʼsunagoge mu Kaperenawo.
Ophunzira Ambiri Aleka Kutsata Yesu
60Pakumva izi ambiri a ophunzira ake anati, “Ichi ndi chiphunzitso chovuta. Angachilandire ndani?”
61Pozindikira kuti ophunzira ake ankangʼungʼudza, Yesu anawafunsa kuti, “Kodi izi zikukukhumudwitsani? 62Nanga mutaona Mwana wa Munthu akukwera kupita kumene Iye anali poyamba! 63Mzimu Woyera apereka moyo, thupi silipindula kanthu. Mawu amene ndayankhula kwa inu ndiwo mzimu ndipo ndi moyo. 64Komabe alipo ena mwa inu amene sakukhulupirira.” Pakuti Yesu ankadziwa kuyambira pachiyambi ena mwa iwo amene samakhulupirira ndi amene adzamupereka Iye. 65Iye anapitiriza kunena kuti, “Ichi ndi chifukwa chake ndinakuwuzani kuti palibe wina angabwere kwa Ine pokhapokha Atate atamuthandiza.”
66Kuyambira nthawi imeneyi ophunzira ake ambiri anabwerera ndipo sanamutsatenso Iye.
67Yesu anafunsa khumi ndi awiriwo kuti, “Kodi inu mukufuna kuchokanso?”
68Simoni Petro anamuyankha Iye kuti, “Ambuye, ife tidzapita kwa yani? Inu muli ndi mawu amoyo wosatha. 69Ife tikhulupirira ndi kudziwa kuti Inu ndinu Woyerayo wa Mulungu.”
70Kenaka Yesu anayankha kuti, “Kodi Ine sindinakusankheni inu khumi ndi awiri? Komabe mmodzi wa inu ndi mdierekezi.” 71(Iye amanena Yudasi, mwana wa Simoni Isikarioti amene ngakhale anali mmodzi mwa khumi ndi awiriwo, anali woti adzamupereka).
