Nouă Traducere În Limba Română

Ioan 4:1-54

Isus și femeia samariteancă

1Când a aflat Isus1 Multe mss conțin: Domnul. că fariseii au auzit că El face și botează mai mulți ucenici decât Ioan – 2cu toate că nu Isus Însuși boteza, ci ucenicii Lui – 3a părăsit Iudeea și S‑a întors iarăși în Galileea. 4Însă trebuia să treacă prin Samaria. 5Prin urmare, a ajuns într‑o cetate a Samariei, numită Sihar, aproape de ogorul pe care Iacov i‑l dăduse fiului său Iosif. 6Acolo era o fântână a lui Iacov. Isus, obosit de călătorie, S‑a așezat la fântână6 Lit.: pe fântână. Este posibil ca fântâna respectivă să fi fost înconjurată de un zid scund. Vezi însă și P66 (Papirusul Bodmer, cca. 200 d.Cr.): pe pământ.. Era cam pe la ceasul al șaselea6 Ora 12:00..

7O femeie din Samaria a venit să scoată apă.

Isus i‑a zis:

– Dă‑Mi să beau!

8Ucenicii Lui se duseseră în cetate să cumpere de mâncare.

9Femeia samariteancă I‑a zis:

– Cum de Tu, iudeu, ceri să bei de la mine, femeie samariteancă?!

(Căci iudeii n‑au legături cu samaritenii.)9 Sau: (Căci iudeii nu folosesc vase folosite de samariteni.) Iudeii îi considerau pe samariteni necurați din punct de vedere ceremonial, considerând că folosirea unui vas care a fost atins de un samaritean îi va face și pe ei necurați. Samaritenii erau o populație de rasă amestecată, rezultată în urma căsătoriilor dintre israeliții rămași după deportarea asiriană (722 î.Cr.) și populațiile aduse din alte părți de către asirieni (2 Regi 17:24).

10Isus a răspuns și i‑a zis:

– Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu și Cine este Cel Ce‑ți zice: „Dă‑Mi să beau!“, tu însăți I‑ai fi cerut, și El ți‑ar fi dat apă vie10 Sau: apă curgătoare. Este unul din dubletele de sens intenționate de Ioan, la fel ca pneuma (vânt/duh) și anagenesis (naștere din nou/naștere de sus). Inițial femeia a crezut că este vorba despre o sursă de apă proaspătă, nu de un beneficiu spiritual. Lucrurile i se clarifică ulterior, după conversația cu Isus.!

11Femeia I‑a zis:

– Domnule, n‑ai găleată, iar puțul este adânc. De unde ai deci această apă vie?! 12Ești Tu mai mare decât strămoșul12, 20 Lit.: tatăl. nostru Iacov, care ne‑a dat puțul acesta din care a băut atât el, cât și fiii și turmele lui?

13Isus a răspuns și i‑a zis:

– Oricui bea din apa aceasta, îi va fi iarăși sete. 14Dar celui ce bea din apa pe care i‑o voi da Eu, în veci nu‑i va mai fi sete, ci apa pe care i‑o voi da Eu va deveni în el un izvor de apă, țâșnind spre viața veșnică.

15Femeia I‑a zis:

– Domnule, dă‑mi și mie această apă, ca să nu‑mi mai fie sete și să nu mai vin până aici să scot!

16El i‑a zis:

– Du‑te, cheamă‑l pe bărbatul tău și vino aici!

17Femeia a răspuns și I‑a zis:

– N‑am bărbat!

Isus i‑a zis:

– Ai spus bine: „N‑am bărbat!“, 18pentru că cinci bărbați ai avut, iar cel pe care‑l ai acum nu‑ți este bărbat. Este adevărat ceea ce ai spus.

19Femeia I‑a zis:

– Domnule, văd că Tu ești profet! 20Strămoșii noștri s‑au închinat pe muntele acesta20 Muntele Garizim, unde samaritenii au ridicat un templu în sec. al IV‑lea î.Cr. Acest templu a fost distrus de către Ioan Hyrcanus în anul 128 î.Cr., iar voi spuneți că în Ierusalim este locul unde trebuie să se închine oamenii.

21Isus i‑a răspuns:

– Crede‑Mă, femeie, că vine ceasul când nu vă veți mai închina Tatălui nici pe muntele acesta și nici în Ierusalim. 22Voi vă închinați la ceea ce nu cunoașteți. Noi ne închinăm la ceea ce cunoaștem, căci mântuirea este de la iudei. 23Dar vine ceasul, și acum a și venit, când adevărații închinători I se vor închina Tatălui în duh și în adevăr. Căci astfel de închinători caută Tatăl. 24Dumnezeu este duh, iar cei care I se închină trebuie să I se închine în duh24 Sau: în Duh. și în adevăr.

25Femeia I‑a zis:

– Știu că vine Mesia (Căruia I se zice Cristos). Când va veni El, ne va înștiința despre toate lucrurile.

26Isus i‑a zis:

– Eu, Cel Care‑ți vorbește, sunt Acela.

27Chiar atunci au venit ucenicii Lui și se mirau că vorbea cu o femeie. Totuși, niciunul n‑a întrebat: „Ce cauți27 Vezi v. 23 pentru a înțelege mai bine sensul acestei întrebări.?“ sau „De ce vorbești cu ea?“ 28Femeia a lăsat urciorul, a plecat în cetate și le‑a zis oamenilor: 29„Veniți să vedeți un Om Care mi‑a spus tot ce am făcut! Ar putea să fie Acesta Cristosul?“ 30Ei au ieșit din cetate și veneau spre El.

31Între timp, ucenicii Îl rugau:

– Rabbi31 Vezi nota de la 1:38., mănâncă!

32Dar El le‑a zis:

– Eu am de mâncat o mâncare despre care voi nu știți.

33Drept urmare, ucenicii și‑au zis unii altora: „Nu cumva I‑a adus cineva de mâncare?“

34Isus le‑a zis:

– Mâncarea Mea este să fac voia Celui Ce M‑a trimis și să împlinesc lucrarea Lui. 35Nu ziceți voi că mai sunt încă patru luni și vine secerișul? Iată, Eu vă spun, ridicați‑vă ochii și priviți ogoarele; ele sunt albe, gata pentru seceriș! Chiar acum, 36cel35-36 Sau: gata pentru seceriș chiar acum! 36 Cel. ce seceră primește răsplată și strânge rod pentru viață veșnică, pentru ca și cel ce seamănă și cel ce seceră să se bucure împreună. 37Căci în această privință este adevărată zicala: „Unul seamănă, iar altul seceră!“ 38Eu v‑am trimis să secerați acolo unde nu voi v‑ați ostenit; alții s‑au ostenit, iar voi ați intrat în osteneala lor.

39Mulți samariteni din cetatea aceea au crezut în El datorită cuvintelor femeii, care mărturisea: „Mi‑a spus tot ce‑am făcut!“ 40Așadar, când samaritenii au venit la El, L‑au rugat să rămână la ei. Și El a rămas acolo două zile. 41Mult mai mulți au crezut apoi datorită cuvintelor Lui 42și‑i ziceau femeii: „Acum nu mai credem datorită spuselor tale, căci am auzit noi înșine și știm că, într-adevăr, Acesta este Mântuitorul lumii!“

Vindecarea fiului unui slujbaș al regelui

43După cele două zile, Isus a plecat de acolo spre Galileea. 44Căci Isus Însuși mărturisise că un profet nu are parte de cinste în patria lui. 45Când a ajuns în Galileea, galileenii L‑au primit bine. Ei văzuseră tot ce făcuse în Ierusalim la sărbătoare, căci și ei fuseseră la sărbătoare.

46Atunci a venit din nou în Cana Galileei, unde prefăcuse apa în vin.46 Lit.: unde făcuse apa vin. Era acolo un slujbaș al regelui46 Probabil al tetrarhului Irod Antipa (care a domnit între anii 4 î.Cr.–39 d.Cr.), unul dintre fiii lui Irod cel Mare (care a domnit între anii 37–4 î.Cr.). Tetrarhul domnea peste a patra parte a unei regiuni, fiind inferior unui rege și stăpânind doar cu aprobarea romanilor., al cărui fiu era bolnav în Capernaum. 47Când acesta a auzit că Isus a venit din Iudeea în Galileea, s‑a dus la El și L‑a rugat să vină și să‑i vindece fiul, căci era pe moarte.

48Isus i‑a zis:

– Dacă nu vedeți semne și minuni, nicidecum nu credeți!

49Slujbașul regelui I‑a zis:

– Doamne, coboară‑Te acasă la mine până nu moare copilașul meu!

50Isus i‑a răspuns:

– Du‑te; fiul tău trăiește.

Omul a crezut cuvintele pe care i le‑a spus Isus și a plecat. 51În timp ce se cobora el spre casă, sclavii lui l‑au întâmpinat și i‑au zis că fiul lui trăiește! 52Atunci el i‑a întrebat de ceasul în care începuse să‑i fie mai bine. Ei i‑au răspuns: „Ieri la ceasul al șaptelea52 Ora 13:00. l‑a lăsat febra.“ 53Tatăl a recunoscut că tocmai în ceasul acela Isus îi spusese: „Fiul tău trăiește.“ Și a crezut el și toată casa lui.

54Acesta a fost al doilea semn pe care l‑a făcut Isus după ce a venit din Iudeea în Galileea.

Chinese Contemporary Bible (Simplified)

约翰福音 4:1-54

井边谈道

1-3耶稣得知法利赛人听见祂收门徒、为人施洗比约翰还多,便离开犹太加利利。其实不是耶稣亲自施洗,而是祂的门徒施洗。 4祂回加利利的路上必须经过撒玛利亚5于是,祂来到撒玛利亚的一座城,名叫叙加,靠近雅各留给他儿子约瑟的那块地。 6雅各井就在那个地方。耶稣走路疲乏,坐在井旁休息。那时是中午时分, 7-8门徒都进城买食物去了。有一个撒玛利亚的妇人来打水,耶稣说:“请你给我一点水吧。”

9撒玛利亚妇人说:“你是个犹太人,怎么向我这撒玛利亚妇人要水喝?”原来犹太人和撒玛利亚人互不往来。

10耶稣回答说:“要是你知道上帝的恩赐,又知道向你要水喝的是谁,你早就求祂了,祂也早就把活水给你了。”

11妇人说:“先生,你没有打水的器具,井又深,你从哪里得到活水呢? 12我们的祖先雅各把这口井留给我们,他自己和他的儿女、牲畜都喝这井里的水,难道你比他更伟大吗?”

13耶稣说:“人喝了这井里的水,还会再渴, 14但是喝了我所赐的活水,永远不会再渴。我所赐的水要在他里面成为生命的泉源,涌流不息,直到永生。”

15妇人说:“先生,请你把这种水赐给我,我就不会再渴了,也用不着来打水了。”

16耶稣说:“去叫你的丈夫来。”

17妇人说:“我没有丈夫。”耶稣说:“你说的对,你没有丈夫, 18因为你已经有过五个丈夫了,现在和你同居的也不是你的丈夫。你说的是实话。”

19妇人说:“先生,你一定是先知。 20我们的祖先一向都是在这山上敬拜上帝,你们却说耶路撒冷才是敬拜的地方。”

21耶稣回答说:“妇人,你当信我。时候快到了,你们将不在这山上,也不在耶路撒冷敬拜父。 22你们不知道你们敬拜的是谁,我们知道我们敬拜的是谁,因为救恩是从犹太人出来的。 23时候快到了,其实就是现在,真正敬拜父的,要用心灵按真理敬拜祂,因为父寻找的正是这样敬拜祂的人。 24上帝是灵,所以必须用心灵按真理敬拜祂。”

25妇人说:“据我所知,那被称为基督的弥赛亚要来。祂来了,会把一切都告诉我们。”

26耶稣说:“我这跟你说话的人就是祂。”

27这时,门徒回来了,看见耶稣和一个妇人谈话,感到惊奇,可是没有人问:“你想要什么?”或问:“你为什么和她说话?”

28那妇人撇下水罐,回到城里,对人们说: 29“你们快来看啊!有一个人把我过去的事全部说了出来。莫非祂就是基督?” 30众人听了就到城外去看耶稣。

撒种与收割

31其间,门徒对耶稣说:“老师,请吃点东西吧。”

32耶稣说:“我有食物吃,是你们不知道的。”

33门徒彼此议论说:“难道有人给祂吃的了?”

34耶稣说:“我的食物就是遵行差我来者的旨意,完成祂的工作。 35你们不是说还有四个月才到收割的时候吗?举目向田观看吧,庄稼已经熟了,可以收割了。 36收割的人不但可以得到报酬,而且可以为永生收获果实,叫撒种的和收割的一同快乐。 37俗语说得好,‘那人撒种,这人收割。’ 38我派你们去收割那些你们没有劳作的庄稼,别人劳苦,你们享受他们劳苦的成果。”

39那城里有许多撒玛利亚人信了耶稣,因为那妇人做见证说:“祂将我以前做的一切事情都说了出来。” 40撒玛利亚人来见耶稣,恳求祂留下来,祂就在那里住了两天。 41因为耶稣传的道,信的人更多了。 42他们对那妇人说:“现在我们信,不再是因为你的话,而是我们亲耳听见了,知道祂真的是救世主。”

耶稣治好大臣的儿子

43两天后,耶稣动身前往加利利44祂以前说过:“先知在他本乡不受人尊敬。” 45然而,祂回到加利利却受到当地的人欢迎,因为他们上耶路撒冷过节时,看见了祂所做的一切。

46祂又到了加利利迦拿,就是祂从前把水变成酒的地方。有一个大臣的儿子在迦百农患了病。 47大臣听说耶稣从犹太来到加利利,立刻赶来见祂,求祂去医治他病危的儿子。

48耶稣对他说:“你们不看见神迹奇事,总不相信。”

49大臣说:“先生,趁我的孩子还没死,求你赶快去!”

50耶稣说:“回去吧,你的儿子好了。”他相信耶稣的话,就回去了。

51他途中遇见奴仆来报信说他儿子好了, 52就问什么时候好的。仆人说:“昨天下午一点钟,烧就退了。”

53他想起正是那时候耶稣对他说:“你的儿子好了!”他和全家都信了。

54这是耶稣从犹太回到加利利后所行的第二个神迹。