Ioan 2 – NTLR & MTDS

Nouă Traducere În Limba Română

Ioan 2:1-25

Apa preschimbată în vin

1A treia zi1 Cu referire, probabil, la a treia zi de când Ioan Îl văzuse pe Isus. Pentru o altă posibilă interpretare a întregului verset, vezi nota următoare. s‑a făcut o nuntă în Cana Galileei.1 Sau: Era cea de‑a treia zi a unei nunți în Cana Galileei. Nunțile evreiești se desfășurau pe parcursul mai multor zile. Mama lui Isus era acolo. 2La nuntă fuseseră chemați și Isus cu ucenicii Săi.

3Când s‑a terminat vinul, mama lui Isus I‑a zis:

– Nu mai au vin!

4Isus i‑a răspuns:

– Femeie4 O adresare neobișnuită din partea unui fiu către mama sa în vremea aceea. Însă din context reiese faptul că, începându‑Și lucrarea, raportul dintre Isus și mama Sa se schimbă. El nu mai este doar fiul Mariei, ci este și Fiul lui Dumnezeu, Care are de îndeplinit o misiune încredințată de Tatăl Său. Vezi și 19:26., ce‑ți pasă ție, ce‑Mi pasă Mie?4 Cu referire la relația lor cu cele pământești și cu treburile altora. Nu Mi‑a sosit încă ceasul!

5Mama Lui le‑a zis slujitorilor: „Faceți orice vă va spune!“ 6Erau acolo șase vase de piatră, după obiceiul de curățire al iudeilor, în fiecare încăpând două sau trei măsuri6 O măsură (gr.: metretes) avea între 38-40 l; 2-3 măsuri aveau 76–120 l.. 7Isus le‑a zis: „Umpleți vasele cu apă!“ Și ei le‑au umplut până sus. 8Atunci El le‑a zis: „Acum scoateți din ele și duceți‑i mai‑marelui ospățului!“ Și ei i‑au dus. 9Mai‑marele ospățului a gustat apa care fusese făcută vin – el nu știa de unde este, însă slujitorii care scoseseră apa știau – l‑a chemat pe mire 10și i‑a zis: „Orice om pune mai întâi la masă vinul cel bun, apoi, după ce oaspeții au băut mult, îl pune pe cel mai puțin bun. Tu însă ai ținut vinul cel bun până acum!“

11Isus a făcut acest început al semnelor11 Evanghelistul Ioan numește minunile lui Isus semne, un termen ce subliniază semnificația acelor acțiuni [peste tot în carte]. Lui în Cana Galileei și Și‑a arătat slava, iar ucenicii Lui au crezut în El.

12După aceea a coborât în Capernaum împreună cu mama, frații și ucenicii Lui, dar acolo n‑au rămas multe zile.

Isus alungă comercianții din Templu

(Mt. 21:12-13; Mc. 11:15-17; Lc. 19:45-46)

13Paștele iudeilor era aproape, astfel că Isus S‑a suit la Ierusalim. 14El i‑a găsit în Templu pe cei care vindeau boi, oi și porumbei și pe schimbătorii de bani14 În regiune, în perioada NT, circulau trei tipuri de monede: cele imperiale (după standard roman), cele provinciale (după standard grecesc) și cele locale (șechelul). Taxa anuală de 0,5 șecheli (echivalentul a 2 denari sau a 2 drahme), cerută fiecărui bărbat de peste 20 ani (vezi Ex. 30:13; 2 Cron. 24:9; Neem. 10:32) era acceptată doar în șecheli, probabil din cauza chipurilor de pe monedele romane și grecești. stând jos la mesele lor. 15A făcut un bici din frânghii și i‑a scos pe toți afară din Templu, împreună cu oile și boii lor. A împrăștiat monedele schimbătorilor de bani și le‑a răsturnat mesele, 16iar celor ce vindeau porumbei le‑a zis: „Ridicați acestea de aici! Nu faceți din Casa Tatălui Meu o casă de negoț!“ 17Ucenicii Lui și‑au amintit că este scris: „Zelul pentru Casa Ta Mă va mistui.“17 Vezi Ps. 69:9.

18Atunci iudeii au răspuns și I‑au zis:

– Prin ce semn ne arăți că ai dreptul să faci acestea?

19Isus a răspuns și le‑a zis:

– Dărâmați acest Templu, și în trei zile îl voi ridica!

20Iudeii I‑au zis:

– De patruzeci și șase de ani se construiește Templul20 Irod cel Mare a început un proiect de extindere a Templului undeva între anii 20–19 î.Cr., iar evenimentul relatat aici are loc undeva între anii 26–27 d.Cr. Conform surselor istorice, extinderea Templului a fost finalizată în anul 64 d.Cr. acesta, și Tu îl vei ridica în trei zile?!

21Dar El vorbea despre Templul trupului Său. 22Atunci când El a fost înviat dintre cei morți, ucenicii Lui și‑au amintit că spusese aceste vorbe și au crezut Scriptura și cuvântul pe care‑l spusese Isus.

23Pe când era în Ierusalim, în timpul Sărbătorii Paștelui, mulți au crezut în Numele Lui, văzând semnele pe care le făcea. 24Dar Isus nu Se încredea în ei, pentru că îi cunoștea pe toți 25și nu avea nevoie să‑I mărturisească cineva despre vreun om, fiindcă El Însuși știa ce era în om.

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Juan 2:1-25

Jesusca caźaracun bodapimi yacuta vinoman tigrachishca

1Chaimanta quimsa punlla huashami, Galileapi caj Caná pueblopica, caźarai boda tiyarca. Jesuspaj mamaca chaipimi carca. 2Jesustapish, Paipaj yachacujcunatapish cayajpimi rircacuna. 3Chai bodapi vino tucurijpimi, Jesuspaj mamaca:

—Vinotamari ña tucuchishcacuna— nirca.

4Shina nijpi Jesusca:

—¿Ñucaca imatataj rurashapish, mama? ¿Manarajmari ñuca imata rurana horas chayamushcachu?— nircami.

5Paipaj mamaca, chai bodapi servijcunataca:

—Pai imata rurachun nijpica, chaita ruranguichijlla— nircami.

6Chaipica sujta rumi pʼunducunami tiyarca. Chaicunaca maijanca quimsa puñu, maijanca chuscu puñu yacutami apaj carca. Judiocunaca maillarishpa chuyayachun mandashcata ruraj cashcamantami, chai pʼunducunapica yacuta charijcuna carca.

7Jesús chai servijcunata:

—Cai pʼunducunapi yacuta jundachichij— nijpica, jicharijtami jundachircacuna.

8Jundachijpi Jesusca:

—Cunanca ashata huishishpa, alhuajanupajman apashpa richij— nijpica aparcacunami. 9Alhuajanuca, yacu vino tucushcata mallishpaca, maimanta apamushcataca mana yacharcachu. Yacuta pʼundupi churaj servijcunallami yacharcacuna. Alhuajanuca noviota cayashpami, 10cashna nirca:

—Tucuicunami alli vinotaraj raquincuna. Ña achcata ubyashca qʼuipami, yangalla vinotaca raquincuna. Ashtahuanpish canca, alli vinotamari caicama huaquichishcangui— nircami.

11Jesusca Galileapi caj Caná pueblopimi, chashna señalta rurai callarishpa, Pai tucuita rurai tucushcata ricuchirca. Chaimantami Paipaj yachacujcunaca crircacuna.

12Chai qʼuipami Jesusca mamandij, huauquicunandij, yachacujcunandij, Capernaumman uriyarcacuna. Chaipica asha punllacunallatami saquirircacuna.

Diospaj huasipi cʼatucujcunatami Jesús llujshichishca

(Mat 21:12-13; Mar 11:15-18; Luc 19:45-46)

13Judiocunapaj Pascua punlla chayamucujpimi, Jesusca Jerusalenman huichiyarca. 14Diospaj huasiman yaicushpaca, huagracunata, ovejacunata, palomacunata cʼatucujcunatapish, cullquita cambiashpa tiyacujcunatapishmi japirca. 15Chaimantami Jesusca, Diospaj huasi ucupi cajcunataca, huascata patarishpa, tucuicunata ovejacunandij, huagracunandij azotishpa llujshichishpa cacharca. Cambiajcunapaj cullquicunatapish tsirapashpa, meźacunatapish tigrachishpami shitarca. 16Palomacunata cʼatujcunataca, Jesusca:

—¡Caicunata caimanta anchuchichij! ¡Ñuca Yayapaj huasitaca, cʼatuna randina ucutaca ama ruraichijchu!— nircami.

17Chaita ricushpami, Jesuspaj yachacujcunaca: «Cambaj huasica, Cambajlla cachun yuyashpa huañucunica» nishpa Quillcashcata yuyarircacuna. 18Jesús chashna rurajpimi, judiocunaca:

—Ima cashpa Can cashna ruracushcata yachangapaj, ima señalta ricuchiari— nircacuna.

19Shina nijpi, Jesusca:

—Diospaj huasitaca urmachichijlla. Quimsa punllapica cutin shayachishallami— nircami.

20Chashna nijpimi judiocunaca, cashna nircacuna:

—Diospaj cai huasitaca, chuscu chunga sujta huatapimari shayachircacuna. Canca, ¿ima shinataj quimsa punllallapica shayachinguiari?— nircacuna.

21Jesusca Diospaj huasita nishpaca, Paipaj quiquin cuerpotami chashna nicurca. 22Jesús, chashna nishcataca, huañushcacunapaj chaupimanta causarijpimi, Paipaj yachacujcunaca yuyarircacuna. Quillcashcatapish, Jesús chashna nishca shimicunatapish crircacunami.

23Jesusca, Pascua jatun punllacuna Jerusalenpi cashpami, señalcunata rurarca. Chaita ricushpami, achcacuna Paita crircacuna. 24Ashtahuanpish Jesusca, paicunapaj yuyaita yachashcamantami, paicunapica mana shunguta churarca. 25Paicunapaj yuyaicuna ima shina cashcata yachashcamanta, pi imata huillachunpish mana nircachu.