Ioan 17 – NTLR & PEV

Nouă Traducere În Limba Română

Ioan 17:1-26

Isus Se roagă Tatălui pentru Sine

1După ce a spus aceste lucruri, Isus Și‑a ridicat ochii spre cer și a zis:

„Tată, a sosit ceasul! Proslăvește‑Ți1 Verbul doxazo, care se poate traduce și prin verbul românesc a glorifica, are multiple sensuri suprapuse: înseamnă ridicarea Sa în ochii poporului prin mărturia faptelor, semnelor și prin lucrarea ucenicilor, ridicarea lui Isus din morți, ridicarea lui Isus la ceruri, dar înainte de aceasta, înseamnă ridicarea lui Isus pe cruce. Fiul, pentru ca și Fiul să Te proslăvească pe Tine, 2de vreme ce I‑ai dat autoritate peste orice om, ca să le dea viață veșnică tuturor celor pe care I i‑ai dat Tu. 3Și viața veșnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Isus Cristos3 Sau: pe Isus, Cristosul., pe Care L‑ai trimis Tu. 4Eu Te‑am proslăvit pe pământ, împlinind lucrarea pe care Mi‑ai dat‑o s‑o fac. 5Acum, proslăvește‑Mă Tu, Tată, înaintea Ta, cu slava pe care o aveam la Tine înainte de a fi lumea.

Isus Se roagă Tatălui pentru ucenici

6Le‑am făcut cunoscut Numele Tău oamenilor pe care Mi i‑ai dat din lume. Erau ai Tăi și Tu Mi i‑ai dat, iar ei au păzit Cuvântul Tău. 7Acum au cunoscut că tot ce Mi‑ai dat Tu este de la Tine. 8Căci le‑am dat cuvintele pe care Mi le‑ai dat Tu, iar ei le‑au primit și au cunoscut că într-adevăr am ieșit de la Tine și au crezut că Tu M‑ai trimis. 9Pentru ei Mă rog. Nu Mă rog pentru lume, ci pentru cei pe care Mi i‑ai dat Tu, pentru că sunt ai Tăi. 10Tot ce este al Meu este al Tău și tot ce este al Tău este al Meu. Și Eu am fost proslăvit în ei. 11Eu nu mai sunt în lume, dar ei sunt în lume, iar Eu vin la Tine. Sfinte Tată, păzește‑i, în Numele Tău, pe care Mi L‑ai dat, pentru ca ei să fie una, așa cum suntem Noi. 12Când eram cu ei, îi păzeam Eu în Numele Tău, pe care Mi L‑ai dat. I‑am păzit și niciunul dintre ei n‑a pierit, în afară de fiul12 Expresia semitică fiul (cuiva) se referă la cineva sau la ceva care aparține unei anumite categorii (vezi 2 Tes. 2:3). pierzării, ca să se împlinească Scriptura12 O posibilă aluzie la Ps. 41:9 (vezi nota de la In. 13:18) sau la Prov. 24:22, unde în LXX apare aceeași expresie, fiul pierzării.. 13Acum însă Eu vin la Tine. Și spun aceste lucruri pe când sunt încă în lume pentru ca să aibă în ei bucuria Mea deplină. 14Eu le‑am dat Cuvântul Tău și lumea i‑a urât, pentru că ei nu sunt din lume, la fel cum nici Eu nu sunt din lume. 15Nu Te rog să‑i iei din lume, ci să‑i păzești de cel rău. 16Ei nu sunt din lume, așa cum nici Eu nu sunt din lume. 17Sfințește‑i17 În sensul de a dedica, a consacra, a pune deoparte pentru un scop sfânt. Vezi și v. 19, unde Isus Însuși S‑a sfințit / consacrat pentru a duce la îndeplinire voia lui Dumnezeu. prin17 Sau: întru adevăr! adevăr! Cuvântul Tău este adevărul. 18Așa cum Tu M‑ai trimis pe Mine în lume, tot așa i‑am trimis și Eu pe ei în lume. 19Eu Însumi Mă sfințesc pentru ei, ca și ei să fie sfințiți prin adevăr.

Isus Se roagă pentru toți credincioșii

20Și Mă rog nu numai pentru aceștia, ci și pentru cei ce cred în Mine prin cuvântul lor, 21ca toți să fie una, așa cum Tu, Tată, ești în Mine, iar Eu în Tine. Mă rog ca și ei să fie în Noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M‑ai trimis. 22Eu le‑am dat slava pe care Mi‑ai dat‑o Tu, pentru ca ei să fie una, așa cum și Noi suntem una. 23Eu în ei și Tu în Mine – pentru ca ei să fie pe deplin una, astfel încât lumea să cunoască faptul că Tu M‑ai trimis și că i‑ai iubit așa cum M‑ai iubit pe Mine.

24Tată, doresc ca acolo unde sunt Eu, să fie cu Mine și aceia pe care Mi i‑ai dat Tu, ca să vadă slava Mea, slavă pe care Mi‑ai dat‑o Tu, fiindcă Tu M‑ai iubit înainte de întemeierea lumii.

25Neprihănitule Tată, lumea nu Te cunoaște, dar Eu Te cunosc și aceștia știu că Tu M‑ai trimis. 26Eu le‑am făcut cunoscut Numele Tău și li‑l voi mai face cunoscut, pentru ca dragostea cu care M‑ai iubit Tu să fie în ei, și Eu să fiu în ei.“

La Parola è Vita

Giovanni 17:1-26

Gesù prega per i suoi

1Quando Gesù ebbe finito di parlare, alzò gli occhi al cielo e disse: «Padre, è giunta lʼora. Rivela la gloria di tuo Figlio, perché possa a sua volta glorificarti. 2Tu, infatti, gli hai dato potere su tutte le creature della terra, perché dia vita eterna a quelli che tu gli hai affidato. 3E questa è la vita eterna: conoscere te, il solo vero Dio, e Gesù Cristo, colui che tu hai mandato nel mondo. 4Io ti ho glorificato qui, sulla terra, facendo tutto ciò che tu mi hai detto di fare. 5Ed ora, Padre, rivela la mia gloria, quella gloria che avevo con te, prima ancora che il mondo esistesse.

6Ho fatto conoscere il tuo nome a questi uomini, che mi hai affidato scegliendoli dal mondo. In effetti sono sempre stati tuoi; tu li hai dati a me, e loro mi hanno ubbidito. 7Ora sanno che tutto ciò che mi hai dato viene da te, 8perché ho dato loro i comandamenti che ho ricevuto da te. Essi li hanno accettati, hanno riconosciuto che io provengo da te, ed hanno creduto che sei stato tu a mandarmi.

9Non prego per il mondo, ma per quelli che tu mi hai dato, perché ti appartengono. 10Ogni cosa mia è anche tua ed ogni cosa tua è mia, perciò sono loro la mia gloria! 11Ormai sto per lasciare il mondo, e lascio anche loro per venire da te. Padre Santo, abbi cura di loro, di tutti quelli che mi hai affidato, perché rimangano strettamente uniti come lo siamo noi; e che nessuno si perda. 12Finché ero con loro, li proteggevo in seno alla tua famiglia. Ho custodito quelli che tu mi hai dato, e nessuno di loro è perito; nessuno, tranne il figlio dellʼinferno, perché così si realizzava ciò che la Scrittura aveva predetto.

13Ed ora vengo da te. Lo dico ai discepoli, perché condividano la mia gioia perfetta. 14Ho dato loro i tuoi comandamenti, ma il mondo li odia, perché loro non sono del mondo, proprio come non lo sono io. 15Non ti chiedo di toglierli dal mondo, ma di proteggerli dal potere di Satana. 16Essi non fanno parte di questo mondo più di quanto non ne faccia parte io. 17Rendili puri e santi, insegnando loro le tue parole di verità.

18Io li mando nel mondo, proprio come tu mandasti me, 19e per loro mi santifico, così come anche loro saranno santificati nella verità.

20Non prego soltanto per questi miei discepoli, ma anche per quelli che in futuro crederanno in me, dopo aver ascoltato la testimonianza di questi primi fedeli. 21Prego che siano uniti nel cuore e nella mente, proprio come lo siamo tu ed io. Padre, come tu sei in me ed io sono in te, così essi siano in noi, ed il mondo crederà che tu mi hai mandato.

22A loro ho dato la stessa gloria che ho ricevuto da te, la meravigliosa possibilità di essere uno solo, come siamo noi. 23Io in loro e tu in me, tutti perfettamente uniti in un solo essere, affinché il mondo possa capire che tu mi hai mandato e li hai amati come hai amato me. 24Padre, voglio con me quelli che mi hai dato, perché possano vedere la mia gloria. Tu me lʼhai data, perché mi hai amato prima ancora che esistesse il mondo!

25Padre giusto, il mondo non ti conosce, ma io sì, e questi discepoli sanno che tu mi hai mandato. 26Io ti ho fatto conoscere a loro e continuerò a farlo, perché il grande amore che hai avuto per me sia in loro; ed io stesso sia in loro».