Ioan 12 – NTLR & MTDS

Nouă Traducere În Limba Română

Ioan 12:1-50

Ungerea lui Isus la Betania

(Mt. 26:6-13; Mc. 14:3-9; Lc. 7:37-39)

1Cu șase zile înainte de Paște, Isus a venit în Betania, unde era Lazăr, cel pe care Isus îl înviase dintre cei morți. 2Au pregătit acolo o cină pentru El. Marta slujea, iar Lazăr era unul dintre cei ce ședeau la masă2 Israeliții și celelalte popoare din Orientul Mijlociu obișnuiau să mănânce în poziție semi-culcată, stând întinși pe podea și având în apropierea lor o masă scundă. Corpul lor era poziționat perpendicular cu masa, cu capul mai aproape de masă decât picioarele [peste tot în carte]. cu El. 3Maria a luat o litră3 Lit.: litra, care măsura aproximativ 0,3 l. de parfum de nard pur, foarte scump, a uns picioarele lui Isus și I‑a șters picioarele cu părul ei. Casa s‑a umplut de mirosul parfumului.

4Dar Iuda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Lui, cel care urma să‑L trădeze, a zis:

5– De ce nu s‑a vândut parfumul acesta cu trei sute de denari5 Plata obișnuită pentru mai mult de un an, luând în calcul Sabatele și sărbătorile, când nu se lucra (pentru valoarea denarului, vezi nota de la 6:7)., iar banii să fi fost dați săracilor?

6Spunea însă lucrul acesta nu pentru că‑i păsa de cei săraci, ci pentru că era un hoț și, fiind cel care ținea punga, fura el ce se punea în ea.

7Atunci Isus a zis:

– Las‑o, fiindcă l‑a păstrat pentru7 Sau: Las‑o, ca să‑l păstreze pentru; sau: Las‑o! Să‑l păstreze pentru. ziua înmormântării Mele. 8Căci pe săraci îi aveți întotdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți întotdeauna.

9O mare mulțime de iudei au aflat că El este acolo și au venit, nu numai pentru Isus, ci și ca să‑l vadă pe Lazăr, pe care El îl înviase dintre cei morți.

10Prin urmare, conducătorii preoților s‑au hotărât să‑l omoare și pe Lazăr, 11pentru că mulți dintre iudei îi părăseau din cauza lui și credeau în Isus.

Intrarea triumfală în Ierusalim

(Mt. 21:4-9; Mc. 11:7-10; Lc. 19:35-38)

12În ziua următoare, mulțimea cea mare care venise la sărbătoare, auzind că Isus vine la Ierusalim, 13a luat ramuri de palmieri și I‑a ieșit în întâmpinare. Ei strigau:

„Osana!13 Gr.: hosanna, o transliterare în greacă a sintagmei ebraice hoșia na. În limba română s‑a înrădăcinat sub forma Osana. Sintagma provine din Ps. 118:25: Oh, DOAMNE, Te rugăm, mântuiește! (anna YHWH hoșia na). Cuvântul hoșia este un verb la imperativ, care tradus înseamnă: mântuiește. Particula na amplifică valoarea emfatică a imperativului și înseamnă te rog/te rugăm. De observat că litera ebraică ș (sh) n‑a putut fi redată în LXX (traducerea în greacă a VT ebraic) din cauză că nu există în alfabetul grecesc. Acolo cuvântul începe cu accentul răspicat pe litera o, care îl transformă într‑un h: hosanna. Vulgata păstrează forma Osanna.

Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului,13 Vezi Ps. 118:26.

Împăratul lui Israel!“

14Isus a găsit un măgăruș și a încălecat pe el, așa cum este scris:

15„Nu te teme, fiică a Sionului!

Iată că Împăratul tău vine,

călare pe mânzul unei măgărițe.“15 Vezi Zah. 9:9.

16Ucenicii Lui n‑au înțeles aceste lucruri la început, dar când Isus a fost proslăvit, și‑au amintit că aceste lucruri erau scrise despre El și că ei le‑au împlinit cu privire la El. 17Astfel, mulțimea care fusese cu El când îl chemase pe Lazăr din mormânt și‑l înviase dintre cei morți, mărturisea în continuare. 18Mulțimile L‑au întâmpinat, pentru că auziseră că făcuse acest semn. 19Fariseii au zis deci între ei: „Vedeți că nu câștigați nimic! Iată că lumea se duce după El!“

Isus vorbește despre moartea Sa

20Erau și niște greci20 Numiți și „temători de Dumnezeu“, neevrei atrași de iudaism datorită monoteismului și a moralei sale, oameni care se alăturau comunităților evreiești din Diaspora; nu erau neapărat prozeliți. printre cei care se duseseră la sărbătoare ca să se închine. 21Aceștia s‑au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileei, și l‑au rugat, zicând: „Domnule, dorim să‑L vedem pe Isus!“ 22Filip s‑a dus și i‑a spus lui Andrei. Apoi Andrei și Filip s‑au dus și I‑au spus lui Isus.

23Isus le‑a răspuns, zicând:

– A sosit ceasul ca Fiul Omului să fie proslăvit. 24Adevărat, adevărat vă spun că, dacă bobul de grâu care cade în pământ nu moare, rămâne singur, dar dacă moare, aduce mult rod. 25Cel ce‑și iubește viața, o va pierde, dar cel ce‑și urăște25 În ideea că nu o iubește mai mult decât pe Dumnezeu (vezi Mc. 14:26 și nota; Mt. 10:37). viața în lumea aceasta, o va păstra pentru viața veșnică. 26Dacă Îmi slujește cineva, să Mă urmeze; și unde sunt Eu, acolo va fi și slujitorul Meu. Dacă‑Mi slujește cineva, Tatăl îl va cinsti.

27Acum, sufletul Meu este tulburat. Și ce‑ar trebui să spun? „Tată, salvează‑Mă din ceasul acesta!?“ Dar tocmai de aceea am venit până în ceasul acesta! 28Tată, proslăvește‑Ți Numele!

Atunci a venit din cer un glas care a zis:

– L‑am proslăvit și‑l voi proslăvi din nou.

29Mulțimea care stătea acolo și care a auzit glasul, a zis că a fost un tunet.

Alții ziceau:

– I‑a vorbit un înger!

30Isus a răspuns și a zis:

– Nu pentru Mine s‑a auzit glasul acesta, ci pentru voi. 31Acum are loc judecata acestei lumi; acum va fi alungat conducătorul lumii acesteia. 32Și când voi fi înălțat de pe pământ, îi voi atrage la Mine pe toți.

33Spunea lucrul acesta pentru a arăta cu ce fel de moarte urma să moară.

34Atunci mulțimea I‑a răspuns:

– Noi am auzit din Lege34 Cu referire la întreg VT, nu doar la primele cinci cărți ale lui Moise, deoarece aluziile sunt la texte ca Ps. 89:36; 110:4; Is. 9:7; Eze. 37:25; Dan. 7:14. despre Cristos că rămâne pe veci. Cum spui Tu că Fiul Omului trebuie să fie înălțat?! Cine este Acest Fiu al Omului?

35Isus le‑a zis:

– Lumina mai este încă puțină vreme în mijlocul vostru. Umblați cât timp aveți Lumina, pentru ca nu cumva să vă învăluie întunecimea. Cel ce umblă în întunecime nu știe unde se duce. 36Cât timp aveți Lumina, credeți în Lumină, ca să deveniți fii ai Luminii.

După ce a spus aceste lucruri, Isus a plecat și S‑a ascuns de ei.

Iudeii continuă în necredința lor

37Dar, cu toate că făcuse atâtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El, 38ca să se împlinească cuvântul lui Isaia, profetul, care zice:

„Doamne, cine a crezut ceea ce noi am auzit?

Și brațul Domnului, cui i‑a fost descoperit?“38 Vezi Is. 53:1. Literal ar putea fi tradus cine a crezut auzirii noastre sau zvonului. Aici textul din Isaia este așezat în contextul declarației de autoritate epistemică pe care o face Ioan atât la începutul evangheliei sale, cât și la începutul primei sale scrisori: Ceea ce am auzit…aceea vă vestim și vouă.

39De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis:

40„Le‑a orbit ochii

și le‑a împietrit inima,

ca nu cumva să vadă cu ochii,

să înțeleagă cu inima,

să se întoarcă și să‑i vindec!“40 Vezi Is. 6:9-10.

41Isaia a spus aceste lucruri pentru că a văzut slava Lui și a vorbit despre El.41 Vezi Is. 6:1-5.

42Totuși, chiar și dintre conducători, mulți au crezut în El, dar, din cauza fariseilor, nu mărturiseau aceasta42 Adică: nu mărturiseau că Isus este Cristosul (vezi 9:22)., ca să nu fie excluși din sinagogă. 43Căci au iubit mai mult slava oamenilor decât slava lui Dumnezeu.

44Isus a strigat, zicând: „Cel ce crede în Mine, nu crede în Mine, ci în Cel Ce M‑a trimis pe Mine, 45iar cel ce Mă vede pe Mine Îl vede pe Cel Ce M‑a trimis pe Mine. 46Eu am venit ca lumină în lume, pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întunecime.

47Iar dacă aude cineva cuvintele Mele și nu le păzește, nu Eu îl judec. Căci Eu n‑am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea. 48Pe cel ce Mă respinge și nu primește cuvintele Mele are cine să‑l judece: cuvântul pe care l‑am spus Eu, acela îl va judeca în ziua de pe urmă. 49Căci Eu n‑am vorbit de la Mine Însumi, ci Cel Ce M‑a trimis, Tatăl Însuși, Mi‑a dat poruncă ce să spun și ce să vorbesc. 50Și știu că porunca Lui este viață veșnică. Prin urmare, lucrurile pe care Eu le spun, le spun așa cum Mi le‑a zis Tatăl.“

Mushuj Testamento Diospaj Shimi

Juan 12:1-50

Betaniapimi Jesuspaj chaquicunataca nardohuan llihuishca

(Mat 26:6-13; Mar 14:3-9)

1Jesusca, Pascuapaj sujta punlla illajpirajmi, Lázaro causacun Betaniaman shamurca. Paitami huañushcacunapaj chaupimanta causachirca. 2Paipaj huasipimi, Jesus-huan chishita micungapaj micuita rurarcacuna. Martaca caracurcami. Jesus-huan meźapi micushpa tiyacujcunapurapica, shujca Lazaromi carca. 3Chaipimi Mariaca achca valij, imahuan mana chagrushca, nardo shuti mishquijllata ashnacujtaca shuj librata apamurca. Chaitami Jesuspaj chaquicunapi llihuishpa, ajchahuan chaquichirca. Chaimantami tucui huasi ucupish mishquijlla ashnacuj tucurca.

4Simonpaj churi Judas Iscariotemi Jesustaca japichingapaj puricurca. Paica, Jesuspaj yachacujcunapurallatajmi carca. Paimi María chashna rurajpica, cashna nirca:

5—¿Ima nishpashi cai mishquijlla ashnacujtaca, quimsa patsaj denariopi cʼatushpa, huajchacunaman mana curca?— nircami.

6Huajchacunata llaquishpatajca, mana chashna nircachu. Ashtahuanpish pai huaquichij cashca mochilapi churashca cullquita shuhuangaraicullami chashna nirca. Paica shuhuatajmi carca. 7Chaimantami Jesusca, cashna nirca:

—Ama imata nichu. Paica Ñucata pambana punllapajmi caitaca huaquichicushca. 8Huajchacunaca, punllanta mana illangachu. Ashtahuanpish Ñucaca, mana cancunahuan causacushallachu— nircami.

9Jesús Betaniapi cashcataca, achca judiocunami yachaj chayarcacuna. Chaimantami Jesusta ricunamanpish, huañushcacunapaj chaupimanta causachishca Lazarota ricunamanpish achcacuna shamurca. 10Ashtahuanpish pushaj curacunaca, Lazarotapish huañuchingapajmi shuj yuyailla tucurcacuna. 11Lazarota causachishcamanta, achca judiocuna Jesusta crijta ricushpami, chashna yuyarcacuna.

Jesusca Jatun Mandaj shinatajmi Jerusalenman yaicushca

(Mat 21:1-11; Mar 11:1-11; Luc 19:28-40)

12Chai cayandij punllaca, fiestaman tandanacuj tucui gentecunami, ‘Jesús Jerusalenman shamucun’ nijta uyarcacuna. 13Tucui chaicunami ramoscunata aisashca, tupanaman llujshishpaca, cunga tiyashcata cashna caparircacuna:

—¡Cantaca alli ninchijmari!

¡Mandaj Diosmari Cantaca cachashca!

¡Israelcunata Jatun Mandajmari cangui!— nircacunami.

14Jesusca, shuj malta burropimi tiyarishca shamurca. Pai chashna shamunataca, Dios Quillcachishcallapitajmi:

15«Sionpi causajcunalla, ama manchaichijchu.

Riquichij, cancunata Jatun Mandajca,

malta burropi tiyarishcami shamucun» nishca tiyacun.

16Chai tucui imalla tucushcacunataca, callaripica yachacujcunaca manaraj entendircacunachu. Ashtahuanpish Jesusta Dios sumajyachishca qʼuipami, Pai imallata rurashcapish, imalla tucushcapish, Dios Quillcachishcapitaj Paimanta chashna nishca tiyacushcata yuyarircacuna.

17Huañushca Lázaro jutcupi siricujpi, Jesús cayashpa causachijtaca, achca gentecunami ricurcacuna. Paicunami, chaitaca shujtajcunamanpish huillarcacuna. 18Chai señalta rurashcata uyashcamantapishmi, chai tucui gentecunaca Jesusta tupanaman shamushcacuna carca. 19Chaimantami fariseocunaca: «Riquichij, imata mana rurai tucunguichijchu. Ashtahuanpish tucuicunamari, Paita catishpa rincuna» nishpa paicunapura ninacurca.

Jesusca Pai huañuna horas chayamushcatami huillashca

20Tauca griegocunapishmi Diosta adorangapaj fiestaman huichiyashcacuna carca. 21Paicunaca, Galileapi caj Betsaidamanta Felipepajman cʼuchuyashpami:

—Tiyito, Jesustamari ricushun nipanchij— nishpa mañarcacuna.

22Shina nijpi Felipeca, Andresmanmi huillagrirca. Chaimantami ishqui tucushpa, Jesusman huillagrircacuna. 23Jesusca cashnami nirca:

—Runa Aichayuj Ñucata sumajyachina horasca ñamari chayamushca. 24Trigo muyuca mana allpapi urmashpa pambarishpaca, paillami saquirin. Ashtahuanpish allpapi urmashpa pambarishpaca, achca granotami aparin. Chaica chashnatajmari. 25Pipish quiquin causaita cʼuyajca, chingaringami. Pipish cai pachapi causaita mana cʼuyajca, huiñaipajmi quiquin causaita huaquichinga. 26Pipish Ñucata servisha nijca, Ñucata catichunlla. Ñuca maipimi cani, Ñucata servijpish chaipimi canga. Pipish Ñucata servijtaca, Ñuca Yayapish allipimi churanga.

27Cunanca, Ñuca almaca llaquihuan huañucunmari. ¿Imatataj nishachu, imamí? ¿“Yayitolla, cai llaqui horasmantaca quishpichihuailla” nishachu, imamí? ¡Ashtahuanpish chashna tucungapajtajmari cai horasmanca chayamurcani! 28¡Yayitolla, Cambaj shutita sumajyachilla!— nircami.

Chashna nijpica jahua pachamantaca: «Ña sumajyachircanimi, cutinpish sumajyachigrinirajmi» nishpa rimashcami uyarirca.

29Chaita uyashpaca, tucui chaipi cajcunaca:

—Cʼulun ninmari— nircacunami.

Maijancunaca:

—Shuj angelmari, Paihuan rimaj yuyachin— nircacunami.

30Chaimantami Jesusca, cashna nirca:

—Jahuamanta rimajca mana Ñuca uyachunchu rimarca, ashtahuanpish cancuna uyachunmari rimarca. 31Cunanmari cai pachapi causajcunapajca, paicuna imata ruracushcata ricuchina chayamushca. Cunanmari cai pachata mandajtaca, llujshichishpa shitana chayamushca. 32Ñucaca allpamanta jahuaman huarcushca cashpami, tucuicunata Ñucapajman cʼuchuyachisha— nircami.

33Pai ima shina huañuna cashcata huillashpami, chashna nirca. 34Chashna nijpica gentecunaca, cashnami nircacuna:

—Ñucanchijca: “Quishpichij Cristoca huiñaitami causacunlla” nishcatami, Mandashcapica uyarcanchij. ¿Ima nishpataj Canca: “Runa Aichayujca jahuaman huarcushcatajmi canga” ninguiari? ¿Chai Runa Aichayujca, pitagari?— nircacunami.

35Chashna nijpi Jesusca, cashnami nirca:

—Luzca, ashacamallami cancunahuan canga. Amsayajpica cancuna rishun nicushcamanca mana ri tucunguichijchu, achijpiraj ñanta japichij. Amsapi purishpaca, maita ricushcata mana yachanguichijchu. 36Achijyachij cancunahuan cajpiraj, Luzta crichigari. Chashnami Luzpaj huahuacuna canguichij— nircami.

Caicunata nishcahuan Jesusca, paicunamanta miticushpa rircallami.

Judiocunaca manataj crishcacunachu

37Judiocunapaj ñaupajpi chai tucui señalcunata rurashca cajpipish, Jesustaca manataj crircacunachu. 38Dios ima nishcata huillaj Isaías huillashca pajtachunmi, chashnaca tucurca. Paimari cashna huillashca:

«Mandaj Dioslla, ñucanchij huillashcataca, ¿pitaj crishcari?

Mandaj Dios tucuita rurai tucushcatapish, ¿pitaj chasquishcari?» nishcami.

39Chashna huillashca pajtachunmi, mana cri tucurcacuna. Isaiasllatajmi cashnapish nishca:

40«Paicunapaj ñahuicunataca, mana ricujtami rurarcani.

Paicunapaj shungutapish sinchiyachircami.

Ñahuihuan ricushpapish ama ricuchun,

shunguhuanpish ama yuyaita japichun,

Ñuca alliyachichun Ñucaman ama cutirichunmi, chashnaca rurarcani» nishcami.

41Isaiasca, Jesús sumaj cajta ricushpami chashnaca huillarca.

42Chashna cajpipish mandajcunacamami, achcacuna Jesustaca crircacuna. Ashtahuanpish tandanacuna huasimanta fariseocuna llujshichishpa cachanata manchashcallamantami, paicuna crishcataca mana huillarcacuna. 43Paicunaca, Taita Dios alli nishca canapaj randica, runacuna alli nishca cangaraicumi mana huillarcacuna.

44Jesusca sinchita rimashpami, cashna nirca: «Pipish Ñucata crijca mana Ñucallatachu crin, ashtahuanpish Ñucata Cachajtamari crin. 45Ñucata ricujca, Ñucata Cachajtamari ricun. 46Ñucaca Luz cashpami, pipish Ñucata crijca ama amsapi causachun, achijyachingapaj cai pachaman shamurcani.

47Ñuca rimashca shimita uyashpapish mana huaquichijtaca, mana Ñucachu juchachisha. Cai pachapi causajcunata juchachingapajca, mana shamurcanichu. Ashtahuanpish cai pachapi causajcunata quishpichingapajmari shamurcani. 48Pipish Ñucata pʼiñashpa, Ñuca rimashcacunata mana chasquijca pi juchachijta charinmi. Tucuri punllapica Ñuca huillashca cai shimicunallatajmi juchachinga. 49Ñucaca, mana Ñuca quiquin yuyaillamanta rimarcanichu. Ñuca Yaya mandashpa cachashcatami huillashcani, rurashcani. 50Pai mandashcaca, huiñai causaita cuj cashcataca yachanimi. Chashna cajpimi Ñuca rimashpaca, Ñuca Yaya ñucaman nishca shinallataj rimani» nircami.