Cuvântul a devenit trup
1La început era Cuvântul1 Sau: Cuvântul era., și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu. 2El era la început cu Dumnezeu. 3Toate au fost făcute prin El și niciun lucru, care a fost făcut, n‑a venit în ființă fără El. 4În El era viața3-4 Sau: 3 Toate au fost făcute prin El și niciun lucru n‑a fost făcut fără El. Ceea ce a fost făcut (a venit în existență) 4 în El era viața., și viața era lumina oamenilor.4 Posibil o aluzie la Ps. 36:9. 5Lumina luminează în întunecime și întunecimea n‑a învăluit‑o5 Probabil o ambiguitate intenționată, deoarece expresia se poate traduce și: dar întunecimea n‑a înțeles‑o..
6Era un om trimis de către Dumnezeu, al cărui nume era Ioan. 7El a venit ca martor, ca să mărturisească despre Lumină, pentru ca toți să creadă prin el. 8Nu el era Lumina, ci el a venit ca să mărturisească despre Lumină.
9Era Lumina cea adevărată, Care îl luminează pe orice om, venind în lume.9 Sau: Aceasta era adevărata Lumină, Care îl luminează pe orice om care vine în lume. 10Era în lume și lumea prin El a venit în ființă, dar lumea nu L‑a cunoscut. 11A venit la ale Sale, dar ai Săi nu L‑au primit. 12Însă tuturor celor ce L‑au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le‑a dat autoritatea12 Sau: puterea. să devină copii ai lui Dumnezeu, 13născuți nu din sânge13 Substantivul grecesc este la plural, având sensul aici de născuți nu din părinți naturali (sau pe cale naturală)., nici din voia cărnii, nici din voia vreunui bărbat13 Sau: soț., ci din Dumnezeu.
14Și Cuvântul S‑a făcut trup și a locuit14 Sensul termenului grecesc este acela de a‑și întinde cortul, făcând trimitere la Ex. 25:8; 40:34-35. Acea prezență a lui Dumnezeu în mijlocul poporului prin mijlocirea Cortului și acea slavă a lui Dumnezeu care a umplut atunci Cortul este acum printre oameni în persoana Cuvântului întrupat. printre noi, iar noi am privit slava Lui, o slavă ca a Singurului Fiu venit de la Tatăl, plin de har și de adevăr.
15Ioan a mărturisit despre El și a strigat, zicând: „Acesta este Cel despre Care spuneam: «Cel Ce vine după mine este mai presus de mine, pentru că era înainte de mine!»“ 16Căci noi toți am primit din plinătatea Lui, adică har în schimbul harului16 Sau: har contra har; sau: har pentru har. Cu referire la faptul că ni s‑a dat harul Fiului în schimbul harului venit prin Lege.. 17Fiindcă Legea a fost dată prin Moise, dar harul și adevărul au venit prin Isus Cristos. 18Nimeni nu L‑a văzut vreodată pe Dumnezeu. Singurul Dumnezeu, Cel Care este în sânul18 Expresie ce arată o relație foarte apropiată sau locul de cinste pe care‑l ocupă o persoană în relație cu alta; vezi și 13:23. Tatălui, Acela L‑a făcut cunoscut18 Sau: L‑a explicat, L‑a exegetat. El este Cuvântul Care Îl exegetează pe Dumnezeu, precum învățătorul care explică Legea..
Mărturia lui Ioan Botezătorul
(Mt. 3:1-12; Mc. 1:2-8; Lc. 3:1)
19Iată mărturia lui Ioan când iudeii din Ierusalim au trimis la el niște preoți și leviți ca să‑l întrebe:
– Tu cine ești?
20El a mărturisit – nu a negat, ci a mărturisit:
– Eu nu sunt Cristosul20, 25, 41 Atât Christos (greacă), cât și Mașiah (ebraică și aramaică) înseamnă Cel care este uns.!
21Ei l‑au întrebat:
– Atunci cine ești? Ești Ilie?
El a zis:
– Nu sunt!
– Ești Profetul21 Vezi Deut. 18:15, 18.?
El a răspuns:
– Nu!
22Atunci i‑au zis:
– Dar cine ești? – ca să le dăm un răspuns celor ce ne‑au trimis. Ce spui tu despre tine însuți?
23El a zis:
– Eu sunt „un glas al celui ce strigă în pustie:
«Neteziți calea Domnului!»“,
așa cum a spus profetul Isaia23 Vezi Is. 40:3..
24Trimișii erau din partea fariseilor24 Fariseii formau o grupare religioasă care cunoștea și respecta cu strictețe litera Legii, precum și alte tradiții (reguli bazate pe o interpretare a Legii scrise: legea orală) [peste tot în carte]..
25Ei l‑au întrebat și i‑au zis:
– Atunci, dacă nu ești nici Cristosul, nici Ilie, nici Profetul, de ce botezi?
26Ioan le‑a răspuns, zicând:
– Eu botez cu26, 31, 33 Sau: în. apă, dar în mijlocul vostru stă Unul pe Care voi nu‑L cunoașteți, 27Cel Care vine după mine, Căruia eu nu sunt vrednic să‑I dezleg cureaua sandalei!
28Acestea s‑au întâmplat în Betania, dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.
Isus, Mielul lui Dumnezeu
29În ziua următoare, Ioan L‑a văzut pe Isus venind la el și a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Care ridică păcatul lumii! 30El este Cel despre Care spuneam: «După mine vine un Om Care este mai presus de mine, pentru că era înainte de mine. 31Nici eu nu‑L cunoșteam, dar tocmai pentru aceasta am venit să botez cu apă, ca El să fie făcut cunoscut lui Israel.»“
32Ioan a mărturisit, zicând: „Am văzut Duhul coborând din cer asemenea unui porumbel și rămânând peste El. 33Nici eu nu‑L cunoșteam, dar Cel Ce m‑a trimis să botez cu apă mi‑a zis: «Cel peste Care vei vedea Duhul coborând și rămânând, Acela este Cel Care botează cu Duhul Sfânt!» 34Iar eu am văzut și am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu34 Unele mss conțin: Alesul lui Dumnezeu..“
Primii ucenici
(Mt. 4:18-22; Mc. 1:16-20; Lc. 5:1-11)
35În ziua următoare, Ioan stătea iarăși cu doi dintre ucenicii lui 36și, uitându‑se la Isus umblând, a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu!“ 37Cei doi ucenici ai lui au auzit ce a spus și L‑au urmat pe Isus.
38Isus S‑a întors și, văzând că aceștia Îl urmează, i‑a întrebat:
– Ce căutați?
Ei I‑au răspuns:
– Rabbi38, 49 Rabbi înseamnă mai marele meu, iar în acest context se referă la o autoritate spirituală; sau Învățătorule, Maestre. – care tradus, înseamnă „Învățătorule“ – unde stai?
39El le‑a zis:
– Veniți și veți vedea!
Ei s‑au dus și au văzut unde stătea. Și în ziua aceea au rămas cu El. Era cam pe la ceasul al zecelea39 Ora 16:00.. 40Unul din cei doi, care auziseră cuvintele lui Ioan și‑L urmaseră pe Isus, era Andrei, fratele lui Simon Petru. 41El l‑a găsit mai întâi pe fratele său, Simon, și i‑a zis: „Noi L‑am găsit pe Mesia“ (care este tradus „Cristos“41 Vezi nota de la 1:20.). 42Și l‑a dus la Isus. Uitându‑Se la el, Isus a zis: „Tu ești Simon, fiul lui Ioan42 Vezi nota de la Mt. 16:17. Unele mss conțin: fiul lui Iona.. Tu vei fi numit «Chifa»“ – care este tradus „Petru“42 Numele Petru este forma românizată a grecescului Petros. Atât Chifa/Chefa (aramaică), cât și Petros (greacă), înseamnă piatră..
43A doua zi, Isus a vrut să Se ducă în Galileea. El l‑a găsit pe Filip și i‑a zis: „Urmează‑Mă!“ 44Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei și a lui Petru.
45Filip l‑a găsit pe Natanael45 Unul dintre ucenicii lui Isus, care, cu excepția evangheliei lui Ioan (vezi și 21:2), nu mai apare menționat nicăieri în NT. Tradiția a încercat să‑l identifice cu Bartolomeu (aram.: fiul lui Tolmai), presupunându‑se că acesta ar putea fi un alt nume al lui Natanael. și i‑a zis:
– Noi L‑am găsit pe Cel despre Care a scris Moise în Lege, precum și profeții, pe Isus din Nazaret, fiul lui Iosif!
46Natanael i‑a zis:
– Poate ieși ceva bun din Nazaret?!
Filip i‑a răspuns:
– Vino și vezi!
47Isus l‑a văzut pe Natanael venind la El și a zis despre el:
– Iată într-adevăr un israelit în care nu este înșelăciune47 Sau: viclenie.!
48Natanael L‑a întrebat:
– De unde mă cunoști?
Isus i‑a răspuns și i‑a zis:
– Te‑am văzut când stăteai sub smochin48 Nu se știe cu exactitate la ce anume face referire Domnul aici. Evreii pioși studiau Scripturile și se rugau la umbra smochinilor. Pe de altă parte, smochinul era un simbol al păcii și al prosperității epocii mesianice (vezi Mica 4:4; Zah. 3:10)., înainte ca Filip să te cheme.
49Natanael I‑a răspuns:
– Rabbi, Tu ești Fiul lui Dumnezeu, Tu ești Împăratul lui Israel!49 Mărturisirea lui Natanael face trimitere la Ps. 2:6-7.
50Isus i‑a răspuns și i‑a zis:
– Crezi pentru că ți‑am spus că te‑am văzut sub smochin? Vei vedea lucruri mai mari decât acestea!
51Apoi i‑a zis:
– Adevărat, adevărat51 Gr.: amen amen, întrebuințat adesea de Ioan de‑a lungul evangheliei sale. vă spun că veți vedea cerul deschis și pe îngerii lui Dumnezeu suindu‑se și coborându‑se51 Aluzie la textul din Gen. 28:12. peste Fiul Omului51 Titlu mesianic pe care Isus Și l‑a atribuit Sie Însuși (vezi Dan. 7:13-14). El apare de peste 80 de ori în evanghelii [peste tot în carte].!
Mawu Asandulika Thupi
1Pachiyambi panali Mawu, ndipo Mawu anali kwa Mulungu, ndipo Mawu ndiye Mulungu. 2Mawuwa anali ndi Mulungu pachiyambi.
3Zinthu zonse zinalengedwa ndi Iye; ndipo popanda Iye sikukanakhala kanthu kalikonse kolengedwa. 4Mwa Iye munali moyo, ndipo moyowo unali kuwunika kwa anthu. 5Kuwunika kunawala mu mdima, koma mdimawo sunakuzindikire.
6Kunabwera munthu amene anatumizidwa kuchokera kwa Mulungu; Iyeyo dzina lake linali Yohane. 7Iye anabwera ngati mboni kudzachitira umboni kuwunikako kuti kudzera mwa iye anthu onse akhulupirire. 8Iyeyu sanali kuwunika; koma anabwera ngati mboni ya kuwunika. 9Kuwunika koona kumene kuwunikira munthu aliyense kunabwera ku dziko lapansi.
10Iye anali mʼdziko lapansi, ndipo ngakhale kuti dziko lapansi linalengedwa ndi Iye, dziko lapansilo silinamuzindikire Iye. 11Iye anabwera kwa iwo amene anali akeake, koma akewo sanamulandire Iye. 12Koma kwa onse amene anamulandira Iye, kwa amene anakhulupirira mʼdzina lake, Iye anawapatsa mphamvu yokhala ana a Mulungu; 13ana wobadwa osati monga mwachilengedwe, kapena chisankho cha munthu, kapena chifuniro cha mwamuna koma wobadwa mwa Mulungu.
14Mawu anasandulika thupi ndipo anakhala pakati pathu. Ife tinaona ulemerero wake, ulemerero wa Iye amene ndi Mwana mmodzi yekhayo wa Atate, wodzaza ndi chisomo ndi choonadi.
15Yohane achitira umboni za Iye. Iye akufuwula kuti, “Uyu ndi Iye amene ndinati, ‘Iye amene akubwera pambuyo panga ndi wondiposa ine chifukwa, Iyeyo analipo ine ndisanabadwe.’ ” 16Kuchokera mʼkuchuluka kwa chisomo chake ife tonse talandira madalitso pamwamba pa madalitso. 17Pakuti lamulo linapatsidwa kudzera mwa Mose; chisomo ndi choonadi zinabwera kudzera mwa Yesu Khristu. 18Palibe munthu amene anaona Mulungu, koma Mwana mmodzi yekhayo amene ali wa pamtima pa Atate, ndiye anafotokoza za Iye.
Yohane Mʼbatizi Akana kuti Iye ndi Khristu
19Tsopano uwu ndi umboni wa Yohane pamene Ayuda a ku Yerusalemu anatumiza ansembe ndi Alevi kudzamufunsa kuti iye anali yani. 20Iye sanalephere kuvomereza, koma iye anavomereza momasuka kuti, “Ine sindine Khristu.”
21Iwo anamufunsa kuti, “Nanga iwe ndiwe yani? Kodi ndiwe Eliya?”
Iye anati, “Sindine.”
“Kodi ndiwe Mneneri?”
Iye anayankha kuti, “Ayi.”
22Pomaliza iwo anati, “Ndiwe yani? Tipatse yankho kuti tipite nalo kwa amene anatituma. Kodi iwe ukuti chiyani za iwe mwini?”
23Yohane anayankha ndi mawu a mneneri Yesaya kuti, “Ine ndi mawu a wofuwula mʼchipululu, ‘Wongolani njira ya Ambuye.’ ”
24Tsopano Afarisi ena amene anatumidwa 25anamufunsa Iye kuti, “Kodi ndi chifukwa chiyani, umabatiza ngati iwe si Khristu, kapena Eliya, kapena Mneneri?”
26Yohane anayankha kuti, “Ine ndimabatiza ndi madzi, koma pakati panu payima amene simukumudziwa. 27Iye ndi amene akubwera pambuyo panga, ine siwoyenera kumasula zingwe za nsapato zake.”
28Zonsezi zinachitika ku Betaniya kutsidya lina la mtsinje wa Yorodani, kumene Yohane ankabatizira.
Yesu Mwana Wankhosa wa Mulungu
29Pa tsiku lotsatira Yohane anaona Yesu akubwera kwa iye ndipo anati, “Taonani, Mwana Wankhosa wa Mulungu, amene achotsa tchimo la dziko lapansi! 30Uyu ndi amene ndimatanthauza pamene ndinanena kuti, ‘Munthu amene akubwera pambuyo panga ndi wondiposa ine chifukwa analipo ine ndisanabadwe.’ 31Ine mwini sindinamudziwe Iye, koma ndinabwera kubatiza ndi madzi kuti Iye adziwike mu Israeli.”
32Kenaka Yohane anapereka umboni uwu: “Ine ndinaona Mzimu Woyera ngati nkhunda kuchokera kumwamba nakhala pa Iye. 33Ine sindikanamudziwa Iye, koma kuti amene anandituma ine kudzabatiza ndi madzi anati kwa ine, ‘Munthu amene udzaona Mzimu Woyera akutsika nakhazikika pa Iye ndi amene adzabatize ndi Mzimu Woyera.’ 34Ine ndaona ndipo ndikuchitira umboni kuti uyu ndi Mwana wa Mulungu.”
Ophunzira Oyamba a Yesu
35Pa tsiku lotsatira Yohane analinso pamenepo pamodzi ndi awiri a ophunzira ake. 36Iye ataona Yesu akudutsa anati, “Taonani Mwana Wankhosa wa Mulungu!”
37Ophunzira ake awiriwo atamva iye akunena izi, iwo anamutsatira Yesu. 38Atatembenuka, Yesu anaona iwo akumutsatira ndipo anawafunsa kuti, “Kodi mukufuna chiyani?”
Iwo anati, “Rabi (kutanthauza kuti Aphunzitsi), kodi mukukhala kuti?”
39Iye anayankha kuti, “Bwerani mudzaone.”
Choncho iwo anapita ndi kukaona kumene Iye amakhala, ndipo anakhala naye tsiku limenelo. Linali ngati pafupifupi ora la khumi.
40Andreya mʼbale wake wa Simoni Petro, anali mmodzi wa awiriwo amene anamva zimene Yohane ananena ndiponso amene anamutsata Yesu. 41Choncho chimene Andreya anachita ndi kukapeza mʼbale wake Simoni ndipo anamuwuza kuti, “Ife tamupeza Mesiya,” (kutanthauza kuti Khristu).
42Kenaka iye anabweretsa Simoni kwa Yesu, amene anamuyangʼana ndipo anati, “Iwe ndiwe Simoni, mwana wa Yohane. Udzatchedwa Kefa” (limene litanthauza kuti Petro).
Yesu Ayitana Filipo ndi Natanieli
43Pa tsiku lotsatira Yesu anaganiza zopita ku Galileya. Atamupeza Filipo, anati kwa iye, “Nditsate.”
44Filipo monga Andreya ndi Petro, anali wochokera ku mzinda mudzi Betisaida. 45Filipo anakapeza Natanieli ndipo anamuwuza kuti, “Ife tapeza amene Mose analemba za Iye mʼmalamulo, ndi zimene aneneri analembanso za Iye, Yesu wa ku Nazareti, mwana wa Yosefe.”
46Natanieli anafunsa kuti, “Nazareti! Kodi kanthu kalikonse kabwino kangachokere kumeneko?”
Filipo anati, “Bwera udzaone.”
47Yesu atamuona Natanieli akuyandikira, anati kwa iye, “Uyu ndi Mwisraeli weniweni, mwa iye mulibe chinyengo.”
48Natanieli anafunsa kuti, “Kodi mwandidziwa bwanji?”
Yesu anayankha kuti, “Ine ndinakuona iwe utakhala pansi pamtengo wamkuyu Filipo asanakuyitane.”
49Kenaka Natanieli ananena kuti, “Rabi, Inu ndinu Mwana wa Mulungu; Inu ndinu Mfumu ya Israeli.”
50Yesu anati, “Ukukhulupirira chifukwa chakuti ndakuwuza kuti Ine ndinakuona iwe uli pansi pamtengo wamkuyu? Iwe udzaona zinthu zazikulu kuposa izo.” 51Ndipo Iye anapitirira kuti, “Zoonadi, Ine ndikuwuza kuti iwe udzaona kumwamba, kutatsekuka ndi angelo a Mulungu akukwera ndi kutsika pa Mwana wa Munthu.”
