Nouă Traducere În Limba Română

Ioan 1

Cuvântul a devenit trup

1La început era Cuvântul[a], şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu. El era la început cu Dumnezeu. Toate au fost făcute prin El şi nici un lucru care a fost făcut n-a fost făcut fără El. În El era viaţa[b], şi viaţa era lumina oamenilor.[c] Lumina luminează în întuneric şi întunericul n-a învins-o[d].

Era un om trimis de Dumnezeu, al cărui nume era Ioan. El a venit ca martor ca să depună mărturie despre Lumină, pentru ca toţi să creadă prin el. Nu el era Lumina, ci el a venit ca să depună mărturie despre Lumină. Lumina adevărată, Care îl luminează pe orice om, venea în lume.[e] 10 El era în lume şi lumea a fost făcută prin El, dar lumea nu L-a cunoscut. 11 A venit la ceea ce era a Lui, dar ai Săi nu L-au primit. 12 Însă tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul[f] să devină copii ai lui Dumnezeu, 13 născuţi nu din sânge[g], nici din voia firii, nici din voia vreunui om,[h] ci din Dumnezeu.

14 Şi Cuvântul a devenit trup şi a locuit[i] printre noi, iar noi am privit slava Lui, o slavă ca a Singurului născut din Tatăl[j], plin de har şi de adevăr.

15 Ioan depunea mărturie despre El şi striga: „Acesta este Cel despre Care spuneam: «Cel Ce vine după mine este înaintea mea, pentru că era înainte de mine!»“ 16 Fiindcă noi toţi am primit din plinătatea Lui şi[k] har după har. 17 Căci Legea a fost dată prin Moise, dar harul şi adevărul au venit prin Isus Cristos. 18 Nimeni nu L-a văzut vreodată pe Dumnezeu. Singurul născut, El Însuşi Dumnezeu[l], Cel Care este în sânul[m] Tatălui, El L-a făcut cunoscut.

Mărturia lui Ioan Botezătorul

19 Iată mărturia lui Ioan când iudeii din Ierusalim au trimis (la el)[n] nişte preoţi şi leviţi ca să-l întrebe:

– Tu cine eşti?

20 El a mărturisit; n-a refuzat să răspundă, ci a mărturisit:

– Nu eu sunt Cristosul[o]!

21 Ei l-au întrebat:

– Atunci cine eşti? Eşti Ilie?

– Nu sunt! a răspuns el.

– Eşti Profetul[p]?

– Nu! a răspuns el.

22 Atunci i-au zis:

Dar cine eşti? – ca să le dăm un răspuns celor ce ne-au trimis! Ce spui tu despre tine însuţi?

23 El a zis:

– Eu sunt glasul celui ce strigă în pustie:
    „Neteziţi calea Domnului!“,

aşa cum a spus profetul Isaia[q].

24 Ei fuseseră trimişi de către farisei[r], 25 aşa că l-au întrebat:

– Atunci, dacă nu eşti nici Cristosul, nici Ilie, nici Profetul, de ce botezi?

26 Ioan le-a răspuns:

– Eu botez cu[s] apă, dar în mijlocul vostru stă Unul pe Care voi nu-L cunoaşteţi, 27 Cel Ce vine după mine, Căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua sandalei!“

28 Acestea s-au întâmplat în Betania, dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.

Isus, Mielul lui Dumnezeu

29 În ziua următoare, Ioan L-a văzut pe Isus venind la el şi a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Care îndepărtează păcatul lumii! 30 El este Cel despre Care spuneam: «După mine vine un om Care este înaintea mea, pentru că era înainte de mine. 31 Nici eu nu-L cunoşteam, dar tocmai pentru aceasta am venit să botez cu apă, ca El să fie făcut cunoscut Israelului.»“ 32 Ioan a depus următoarea mărturie: „L-am văzut pe Duhul coborând din cer ca un porumbel şi rămânând peste El. 33 Nici eu nu-L cunoşteam, dar Cel Ce m-a trimis să botez cu apă mi-a zis: «Cel peste Care vei vedea Duhul coborând şi rămânând, Acela este Cel Care botează cu Duhul Sfânt!» 34 Iar eu am văzut şi am depus mărturie că Acesta este Fiul lui Dumnezeu[t].“

Primii ucenici

35 În ziua următoare, Ioan stătea iarăşi cu doi dintre ucenicii lui 36 şi, văzându-L pe Isus trecând, a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu!“ 37 Cei doi ucenici ai lui au auzit ce a spus şi L-au urmat pe Isus. 38 Isus S-a întors şi, văzând că aceştia Îl urmează, i-a întrebat:

– Ce căutaţi?

Ei I-au răspuns:

Rabbi[u] – care tradus, înseamnă „Învăţătorule“ – unde stai?

39 El le-a zis:

– Veniţi şi veţi vedea!

Ei s-au dus şi au văzut unde stătea; şi în ziua aceea au rămas cu El. Era cam pe la ceasul al zecelea[v]. 40 Unul din cei doi, care auziseră cuvintele lui Ioan şi-L urmaseră pe Isus, era Andrei, fratele lui Simon Petru. 41 El l-a găsit mai întâi pe fratele său, Simon, şi i-a zis: „Noi L-am găsit pe Mesia!“ – care este tradus „Cristos“. 42 Şi l-a dus la Isus. Când l-a văzut, Isus i-a zis: „Tu eşti Simon, fiul lui Ioan[w]; tu vei fi numit «Chifa»“ – care este tradus „Petru“[x].

43 A doua zi Isus a vrut să se ducă în Galileea. L-a găsit pe Filip şi i-a zis: „Urmează-Mă!“ 44 Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei şi a lui Petru.

45 Filip l-a găsit pe Natanael[y] şi i-a zis:

– Noi L-am găsit pe Cel despre Care a scris Moise în Lege, precum şi profeţii, pe Isus, fiul lui Iosif din Nazaret!

46 Natanael i-a zis:

– Poate ieşi ceva bun din Nazaret?!

Filip i-a răspuns:

– Vino şi vezi!

47 Isus l-a văzut pe Natanael venind la El şi a zis despre el: „Iată, într-adevăr, un israelit în care nu este viclenie!“

48 Natanael L-a întrebat:

– De unde mă cunoşti?

Isus i-a răspuns:

– Te-am văzut când stăteai sub smochin[z], înainte ca Filip să te cheme.

49 Natanael a zis:

Rabbi, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti Împăratul lui Israel![aa]

50 Isus i-a răspuns:

– Crezi pentru că ţi-am spus că te-am văzut sub smochin? Vei vedea lucruri mai mari decât acestea! 51 Apoi i-a zis:

– Adevărat, adevărat vă spun că veţi vedea cerul deschis şi pe îngerii lui Dumnezeu înălţându-se şi coborându-se peste Fiul Omului[ab]!

Notas al pie

  1. Ioan 1:1 Sau: Cuvântul era
  2. Ioan 1:4 Cele mai timpurii mss nu au semn de punctuaţie, iar cele mai târzii conţin: Toate au fost făcute prin El şi nici un lucru n-a fost făcut fără El. Ceea ce a fost făcut (a venit în existenţă) în El era viaţa
  3. Ioan 1:4 Posibil o aluzie la Ps. 36:9
  4. Ioan 1:5 Probabil o ambiguitate intenţionată, deoarece expresia se poate traduce şi: dar întunericul n-a înţeles-o
  5. Ioan 1:9 Sau: Aceasta era adevărata Lumină care îl luminează pe orice om venind în lume.
  6. Ioan 1:12 Sau: puterea
  7. Ioan 1:13 Substantivul grecesc este un plural, având sensul aici de născuţi nu din părinţi naturali (sau: pe cale naturală)
  8. Ioan 1:13 Sau: născuţi nu din părinţi naturali, nici din dorinţă omenească, nici din hotărârea unui bărbat
  9. Ioan 1:14 Sensul termenului grecesc este acela de şi-a întins cort, făcând trimitere la Ex. 25:8; 40:34-35, în ideea că acea prezenţă a lui Dumnezeu în mijlocul poporului prin mijlocirea Cortului şi acea slavă a lui Dumnezeu care a umplut atunci Cortul este acum printre oameni în persoana Cuvântului întrupat
  10. Ioan 1:14 Sau: o slavă ca a Singurului şi Unicului, care a venit de la Tatăl; termenul grecesc pentru singurul este tradus adesea cu singurul născut, însă are şi sensul de singurul de un anumit fel, arătând astfel unicitatea
  11. Ioan 1:16 Sau: adică
  12. Ioan 1:18 Cf. celor mai timpurii şi mai importante mss; sau: Singurul Dumnezeu; sau: Singurul şi unicul Dumnezeu; vezi şi nota precedentă. Cele mai multe mss conţin: Singurul Fiu
  13. Ioan 1:18 Expresie ce arată o relaţie foarte apropiată sau locul de cinste pe care-l ocupă o persoană în relaţie cu alta; vezi şi 13:23
  14. Ioan 1:19 Cele mai timpurii mss şi cele mai multe mss nu conţin aceste cuvinte, care apar însă în unele mss importante
  15. Ioan 1:20 Sau: Mesia; atât Cristos (greacă), cât şi Mesia (ebraică şi aramaică) înseamnă Cel care este uns; şi în vs. 25, 41
  16. Ioan 1:21 Vezi Deut. 18:15, 18
  17. Ioan 1:23 Vezi Is. 40:3
  18. Ioan 1:24 Fariseii formau o grupare religioasă care cunoştea şi respecta cu stricteţe litera legii, precum şi alte tradiţii (reguli bazate pe o interpretare a legii scrise: legea orală); peste tot în carte
  19. Ioan 1:26 Sau: în; şi în vs. 31, 33
  20. Ioan 1:34 Unele mss conţin: Alesul lui Dumnezeu
  21. Ioan 1:38 Rab înseamnă mare, puternic, important, iar în acest context se referă la o autoritate spirituală; sau: Învăţătorule, Maestre; şi în v. 49
  22. Ioan 1:39 Ora 16:00
  23. Ioan 1:42 Cf. celor mai timpurii şi mai importante mss (vezi şi nota de la Mt. 16:17); cele mai multe mss conţin: fiul lui Iona, probabil pe baza lui Mt. 16:17
  24. Ioan 1:42 Atât Chifa / Chefa (aramaică), cât şi Petru (greacă), înseamnă piatră
  25. Ioan 1:45 Vezi nota de la Mt. 10:3
  26. Ioan 1:48 Evreii pioşi studiau Scripturile şi se rugau la umbra smochinilor; pe de altă parte, smochinul era un simbol al păcii şi al prosperităţii epocii mesianice (Mica 4:4, Zah. 3:10)
  27. Ioan 1:49 Mărturisirea lui Natanael trimite la Ps. 2:6-7
  28. Ioan 1:51 Titlu mesianic pe care Isus Şi-l atribuie (vezi Dan. 7:13-14); apare de peste 80 de ori în Evanghelii; peste tot în carte

Mawu a Mulungu mu Chichewa Chalero

Yohane 1

Mawu Asandulika Thupi

1Pachiyambi panali Mawu, ndipo Mawu anali kwa Mulungu, ndipo Mawu ndiye Mulungu. Mawuwa anali ndi Mulungu pachiyambi.

Zinthu zonse zinalengedwa ndi Iye; ndipo popanda Iye sikukanakhala kanthu kalikonse kolengedwa. Mwa Iye munali moyo, ndipo moyowo unali kuwunika kwa anthu. Kuwunika kunawala mu mdima, koma mdimawo sunakuzindikire.

Kunabwera munthu amene anatumizidwa kuchokera kwa Mulungu; Iyeyo dzina lake linali Yohane. Iye anabwera ngati mboni kudzachitira umboni kuwunikako kuti kudzera mwa iye anthu onse akhulupirire. Iyeyu sanali kuwunika; koma anabwera ngati mboni ya kuwunika. Kuwunika koona kumene kuwunikira munthu aliyense kunabwera ku dziko lapansi.

10 Iye anali mʼdziko lapansi, ndipo ngakhale kuti dziko lapansi linalengedwa ndi Iye, dziko lapansilo silinamuzindikire Iye. 11 Iye anabwera kwa iwo amene anali akeake, koma akewo sanamulandire Iye. 12 Koma kwa onse amene anamulandira Iye, kwa amene anakhulupirira mʼdzina lake, Iye anawapatsa mphamvu yokhala ana a Mulungu; 13 ana wobadwa osati monga mwachilengedwe, kapena chisankho cha munthu, kapena chifuniro cha mwamuna koma wobadwa mwa Mulungu.

14 Mawu anasandulika thupi ndipo anakhala pakati pathu. Ife tinaona ulemerero wake, ulemerero wa Iye amene ndi Mwana mmodzi yekhayo wa Atate, wodzaza ndi chisomo ndi choonadi.

15 Yohane achitira umboni za Iye. Iye akufuwula kuti, “Uyu ndi Iye amene ndinati, ‘Iye amene akubwera pambuyo panga ndi wondiposa ine chifukwa, Iyeyo analipo ine ndisanabadwe.’ ” 16 Kuchokera mʼkuchuluka kwa chisomo chake ife tonse talandira madalitso pamwamba pa madalitso. 17 Pakuti lamulo linapatsidwa kudzera mwa Mose; chisomo ndi choonadi zinabwera kudzera mwa Yesu Khristu. 18 Palibe munthu amene anaona Mulungu, koma Mwana mmodzi yekhayo amene ali wa pamtima pa Atate, ndiye anafotokoza za Iye.

Yohane Mʼbatizi Akana kuti Iye ndi Khristu

19 Tsopano uwu ndi umboni wa Yohane pamene Ayuda a ku Yerusalemu anatumiza ansembe ndi Alevi kudzamufunsa kuti iye anali yani. 20 Iye sanalephere kuvomereza, koma iye anavomereza momasuka kuti, “Ine sindine Khristu.”

21 Iwo anamufunsa kuti, “Nanga iwe ndiwe yani? Kodi ndiwe Eliya?”

Iye anati, “Sindine.”

“Kodi ndiwe Mneneri?”

Iye anayankha kuti, “Ayi.”

22 Pomaliza iwo anati, “Ndiwe yani? Tipatse yankho kuti tipite nalo kwa amene anatituma. Kodi iwe ukuti chiyani za iwe mwini?”

23 Yohane anayankha ndi mawu a mneneri Yesaya kuti, “Ine ndi mawu a wofuwula mʼchipululu, ‘Wongolani njira ya Ambuye.’ ”

24 Tsopano Afarisi ena amene anatumidwa 25 anamufunsa Iye kuti, “Kodi ndi chifukwa chiyani, umabatiza ngati iwe si Khristu, kapena Eliya, kapena Mneneri?”

26 Yohane anayankha kuti, “Ine ndimabatiza ndi madzi, koma pakati panu payima amene simukumudziwa. 27 Iye ndi amene akubwera pambuyo panga, ine siwoyenera kumasula zingwe za nsapato zake.”

28 Zonsezi zinachitika ku Betaniya kutsidya lina la mtsinje wa Yorodani, kumene Yohane ankabatizira.

Yesu Mwana Wankhosa wa Mulungu

29 Pa tsiku lotsatira Yohane anaona Yesu akubwera kwa iye ndipo anati, “Taonani, Mwana Wankhosa wa Mulungu, amene achotsa tchimo la dziko lapansi! 30 Uyu ndi amene ndimatanthauza pamene ndinanena kuti, ‘Munthu amene akubwera pambuyo panga ndi wondiposa ine chifukwa analipo ine ndisanabadwe.’ 31 Ine mwini sindinamudziwe Iye, koma ndinabwera kubatiza ndi madzi kuti Iye adziwike mu Israeli.”

32 Kenaka Yohane anapereka umboni uwu: “Ine ndinaona Mzimu Woyera ngati nkhunda kuchokera kumwamba nakhala pa Iye. 33 Ine sindikanamudziwa Iye, koma kuti amene anandituma ine kudzabatiza ndi madzi anati kwa ine, ‘Munthu amene udzaona Mzimu Woyera akutsika nakhazikika pa Iye ndi amene adzabatize ndi Mzimu Woyera.’ 34 Ine ndaona ndipo ndikuchitira umboni kuti uyu ndi Mwana wa Mulungu.”

Ophunzira Oyamba a Yesu

35 Pa tsiku lotsatira Yohane analinso pamenepo pamodzi ndi awiri a ophunzira ake. 36 Iye ataona Yesu akudutsa anati, “Taonani Mwana Wankhosa wa Mulungu!”

37 Ophunzira ake awiriwo atamva iye akunena izi, iwo anamutsatira Yesu. 38 Atatembenuka, Yesu anaona iwo akumutsatira ndipo anawafunsa kuti, “Kodi mukufuna chiyani?”

Iwo anati, “Rabi (kutanthauza kuti Aphunzitsi), kodi mukukhala kuti?”

39 Iye anayankha kuti, “Bwerani mudzaone.”

Choncho iwo anapita ndi kukaona kumene Iye amakhala, ndipo anakhala naye tsiku limenelo. Linali ngati pafupifupi ora la khumi.

40 Andreya mʼbale wake wa Simoni Petro, anali mmodzi wa awiriwo amene anamva zimene Yohane ananena ndiponso amene anamutsata Yesu. 41 Choncho chimene Andreya anachita ndi kukapeza mʼbale wake Simoni ndipo anamuwuza kuti, “Ife tamupeza Mesiya,” (kutanthauza kuti Khristu).

42 Kenaka iye anabweretsa Simoni kwa Yesu, amene anamuyangʼana ndipo anati, “Iwe ndiwe Simoni, mwana wa Yohane. Udzatchedwa Kefa” (limene litanthauza kuti Petro).

Yesu Ayitana Filipo ndi Natanieli

43 Pa tsiku lotsatira Yesu anaganiza zopita ku Galileya. Atamupeza Filipo, anati kwa iye, “Nditsate.”

44 Filipo monga Andreya ndi Petro, anali wochokera ku mzinda mudzi Betisaida. 45 Filipo anakapeza Natanieli ndipo anamuwuza kuti, “Ife tapeza amene Mose analemba za Iye mʼmalamulo, ndi zimene aneneri analembanso za Iye, Yesu wa ku Nazareti, mwana wa Yosefe.”

46 Natanieli anafunsa kuti, “Nazareti! Kodi kanthu kalikonse kabwino kangachokere kumeneko?”

Filipo anati, “Bwera udzaone.”

47 Yesu atamuona Natanieli akuyandikira, anati kwa iye, “Uyu ndi Mwisraeli weniweni, mwa iye mulibe chinyengo.”

48 Natanieli anafunsa kuti, “Kodi mwandidziwa bwanji?”

Yesu anayankha kuti, “Ine ndinakuona iwe utakhala pansi pamtengo wamkuyu Filipo asanakuyitane.”

49 Kenaka Natanieli ananena kuti, “Rabi, Inu ndinu Mwana wa Mulungu; Inu ndinu Mfumu ya Israeli.”

50 Yesu anati, “Ukukhulupirira chifukwa chakuti ndakuwuza kuti Ine ndinakuona iwe uli pansi pamtengo wamkuyu? Iwe udzaona zinthu zazikulu kuposa izo.” 51 Ndipo Iye anapitirira kuti, “Zoonadi, Ine ndikuwuza kuti iwe udzaona kumwamba, kutatsekuka ndi angelo a Mulungu akukwera ndi kutsika pa Mwana wa Munthu.”