Nouă Traducere În Limba Română

Ieremia 9

1O! de mi-ar fi capul un izvor de ape
    şi ochii o fântână de lacrimi!
Aş plânge zi şi noapte
    zdrobirea fiicei poporului meu.
O, dacă aş avea în pustie
    un han de călători,
l-aş părăsi pe poporul meu
    şi aş pleca de la el,
căci toţi comit adulter
    şi sunt o adunătură de necredincioşi.“

„Au limba întinsă ca un arc
    ca să arunce minciuna
şi nu prin adevăr[a]
    sunt ei puternici în ţară,
căci merg din răutate în răutate
    şi nu Mă cunosc, zice Domnul.
Fiecare să se păzească de prietenul lui;
    să nu vă încredeţi în nici unul din fraţii voştri,
căci orice frate este un înşelător[b]
    şi orice prieten umblă cu bârfe.
Fiecare îşi înşală prietenul
    şi nimeni nu spune adevărul.
Îşi deprind limba la vorbe mincinoase
    şi se obosesc să facă rău.
Locuinţa ta[c] este în mijlocul înşelătoriei.

De înşelători ce sunt, ei refuză să Mă cunoască, zice Domnul.“

„De aceea, aşa vorbeşte Domnul Oştirilor:

«Îi voi topi şi îi voi încerca,
    căci ce altceva aş putea face
        cu fiica poporului Meu?
Limba lor este o săgeată ucigătoare;
    ea rosteşte înşelăciunea.
Cu gura, ei vorbesc prietenului de pace,
    dar în adâncul inimii, îi întind curse.
Să nu-i pedepsesc Eu pentru aceste lucruri,
    zice Domnul?
Să nu mă răzbun Eu
    pe un asemenea neam?»“

10 „Voi înălţa o plângere şi un bocet pentru munţi,
    precum şi un cântec de jale pentru păşunile pustiite,
căci sunt arse şi nimeni nu le cutreieră;
    nu se mai aude în ele behăitul turmelor.
Păsările cerului şi-au luat zborul
    şi animalele câmpului au fugit.“

11 „Voi preface Ierusalimul într-o movilă de pietre,
    într-o vizuină de şacali.
Voi preface cetăţile lui Iuda
    într-o pustie lipsită de locuitori.“

12 „Cine este omul înţelept care să înţeleagă aceste lucruri? Cui i-a vorbit gura Domnului, ca să ne poată lămuri de ce este distrusă ţara, de ce este arsă ca o pustie şi nimeni nu o mai cutreieră? 13 Iată însă ce spune Domnul: «Se întâmplă astfel, pentru că au părăsit Legea Mea, pe care le-o pusesem înainte, pentru că nu au ascultat de glasul Meu şi nu au respectat Legea Mea, 14 ci au umblat după încăpăţânarea inimii lor şi după baali[d], aşa cum i-au învăţat strămoşii lor.»“

15 „Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Iată, îi voi face pe cei din poporul acesta să se hrănească cu pelin şi le voi da să bea ape otrăvite. 16 Îi voi împrăştia printre nişte neamuri pe care nu le-au cunoscut nici ei, nici părinţii lor, şi îi voi urmări cu sabia până îi voi distruge.»“

17 „Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor:

«Luaţi aminte acum! Chemaţi bocitoarele să vină!
    Trimiteţi după femeile înţelepte să vină!
18 Să se grăbească
    şi să înalţe o cântare de jale pentru noi,
până când ni se vor umple ochii de lacrimi
    şi pleoapele – de şiroaie de apă.
19 Strigătul de jale se aude în Sion:
    ‘Cât suntem de nenorociţi
        şi ce mare este ruşinea noastră!
Trebuie să părăsim ţara,
    căci locuinţele noastre sunt surpate.’»“

20 „Ascultaţi, femeilor, Cuvântul Domnului!
    Deschideţi-vă urechile la cuvântul gurii Lui!
Învăţaţi-le pe fiicele voastre cântece de jale
    şi învăţaţi-vă bocete unele pe altele,
21 căci moartea s-a urcat prin ferestrele noastre
    şi a intrat în palatele noastre.
A nimicit copiii de pe străzi
    şi tinerii din pieţe.“

22 „Spune: «Aşa vorbeşte Domnul:

‘Hoiturile oamenilor vor zăcea întinse
    precum gunoiul pe câmpii,
precum snopul căzut înapoia secerătorului
    şi pe care nu-l adună nimeni.’»“

23 „Aşa vorbeşte Domnul:

«Înţeleptul să nu se laude cu înţelepciunea lui,
    cel tare să nu se laude cu tăria lui,
        iar cel bogat să nu se laude cu bogăţia lui,
24 ci, cel ce se laudă să se laude
    că Mă înţelege, că Mă cunoaşte
şi că ştie că Eu sunt Domnul Care arăt îndurare[e]
    şi Care înfăptuiesc judecată şi dreptate pe pământ,
        fiindcă în acestea Îmi găsesc Eu plăcerea, zice Domnul.»“

25 „Iată, vin zile, zice Domnul, când îi voi pedepsi pe toţi cei care sunt circumcişi doar în trup: 26 pe Egipt, Iuda, Edom, Amon, Moab şi pe toţi cei ce îşi rad colţurile bărbii, care locuiesc în pustie[f]; căci toate neamurile sunt necircumcise şi toată Casa lui Israel are inima necircumcisă.“

Notas al pie

  1. Ieremia 9:3 Sau: nu pentru adevăr
  2. Ieremia 9:4 Sau: un Iacov înşelător
  3. Ieremia 9:6 Probabil cu referire la Ieremia
  4. Ieremia 9:14 Vezi nota de la 2:23
  5. Ieremia 9:24 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoinţă, milă, credincioşie, dragoste statornică). Se referă atât la relaţiile dintre oameni, cât şi, într-un mod cu totul special, la relaţia dintre YHWH şi Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părţilor implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, aşa cum o dovedeşte varietatea de sensuri, cuprinde toate implicaţiile loialităţii lui YHWH faţă de promisiunile legământului; peste tot în carte
  6. Ieremia 9:26 Sau: pe toţi cei de departe, locuitorii pustiei

Nueva Versión Internacional (Castilian)

Jeremías 9

1¡Ojalá mi cabeza fuera un manantial,
    y mis ojos una fuente de lágrimas,
para llorar de día y de noche
    por los muertos de mi pueblo!
¡Ojalá tuviera yo en el desierto
    una posada junto al camino!
Abandonaría a mi pueblo,
    y me alejaría de ellos.
Porque todos ellos son adúlteros,
    son una banda de traidores.
«Tensan su lengua como un arco;
    en el país prevalece la mentira, no la verdad,
porque van de mal en peor,
    y a mí no me conocen
            —afirma el Señor—.
Cuídese cada uno de su amigo,
    no confíe ni siquiera en el hermano,
porque todo hermano engaña,
    y todo amigo difama.
Se engañan unos a otros;
    no se hablan con la verdad.
Han enseñado a sus lenguas a mentir,
    y pecan hasta el cansancio.

»Tú, Jeremías, vives en medio de engañadores,
    que por su engaño no quieren reconocerme»,
            afirma el Señor.

Por eso, así dice el Señor Todopoderoso:

«Voy a refinarlos, a ponerlos a prueba.
    ¿Qué más puedo hacer con mi pueblo?
Su lengua es una flecha mortífera,
    su boca solo sabe engañar;
hablan cordialmente con su amigo,
    mientras en su interior le tienden una trampa.
¿Y no los he de castigar por esto?
    —afirma el Señor—.
¿Acaso no he de vengarme de semejante nación?»

10 Lloraré y gemiré por las montañas,
    haré lamentos por las praderas del desierto,
    porque están desoladas:
ya nadie las transita
    ni se escuchan los mugidos del ganado.
Desde las aves del cielo hasta los animales del campo,
    todos han huido.

11 «Convertiré a Jerusalén en un montón de ruinas,
    en una guarida de chacales.
Convertiré en desolación las ciudades de Judá;
    ¡las dejaré sin habitantes!»

12 ¿Quién es tan sabio como para entender esto? ¿A quién habló el Señor para que lo anuncie? ¿Por qué está arruinado el país, desolado como un desierto por el que nadie pasa?

13 El Señor dice: «Ellos abandonaron la ley que yo les entregué; no me obedecieron ni vivieron conforme a ella. 14 Siguieron la terquedad de su corazón; se fueron tras los baales, como les habían enseñado sus antepasados». 15 Por eso, así dice el Señor Todopoderoso, el Dios de Israel: «A este pueblo le daré a comer ajenjo y a beber agua envenenada. 16 Los dispersaré entre naciones que ni ellos ni sus antepasados conocieron; los perseguiré con espada hasta aniquilarlos».

17 Así dice el Señor Todopoderoso:

«¡Atención! Llamad a las plañideras.
    Que vengan las más expertas.
18 Que se den prisa,
    que hagan lamentación por nosotros.
Nuestros ojos se inundarán de lágrimas,
    y brotará de nuestros párpados el llanto.
19 Desde Sión se escuchan gemidos y lamentos:
    “Hemos sido devastados;
    nos han avergonzado por completo.
Tenemos que abandonar el país,
    porque han derribado nuestros hogares”».

20 Escuchad, mujeres, la palabra del Señor;
    reciban vuestros oídos la palabra de su boca.
Enseñad a vuestras hijas a entonar endechas;
    que unas a otras se enseñen este lamento:
21 «La muerte se ha metido por nuestras ventanas,
    ha entrado en nuestros palacios;
ha eliminado en las calles a los niños,
    y en las plazas a los jóvenes.
22 Yacen tendidos los cadáveres
    como estiércol sobre los campos,
como gavillas que caen tras el segador,
    sin que nadie las recoja»,
            afirma el Señor.

23 Así dice el Señor:

«Que no se gloríe el sabio de su sabiduría,
    ni el poderoso de su poder,
    ni el rico de su riqueza.
24 Si alguien ha de gloriarse,
    que se gloríe de conocerme
y de comprender que yo soy el Señor,
    que actúo en la tierra con amor,
con derecho y justicia,
    pues es lo que a mí me agrada
            —afirma el Señor—.

25 »Vienen días —afirma el Señor— en que castigaré al que haya sido circuncidado solo del prepucio: 26 castigaré a Egipto, Judá, Edom, Amón, Moab, y a todos los que viven en el desierto y se rapan las sienes. Todas las naciones son incircuncisas, pero el pueblo de Israel es incircunciso de corazón».