Nu Templul oferă refugiul
1Cuvântul care i‑a vorbit lui Ieremia din partea Domnului, zicând: 2„Stai la poarta Casei Domnului și vestește acolo următorul mesaj:
«Ascultați Cuvântul Domnului, toți locuitorii lui Iuda, care intrați pe aceste porți ca să vă închinați Domnului. 3Așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: îndreptați‑vă căile și faptele și vă voi lăsa să locuiți în acest loc. 4Nu vă încredeți în cuvinte înșelătoare, zicând: ‘Acesta este Templul Domnului, Templul Domnului, Templul Domnului!’ 5Numai dacă vă îndreptați căile și faptele și dacă vă veți face dreptate unul altuia, 6dacă nu veți asupri pe străin, pe orfan și pe văduvă, dacă nu veți vărsa sânge nevinovat în locul acesta, dacă nu veți merge după alți dumnezei, spre nenorocirea voastră, 7numai atunci vă voi lăsa să locuiți în locul acesta, în țara pe care am dat‑o părinților voștri din veșnicie în veșnicie. 8Totuși, voi vă încredeți în cuvinte înșelătoare care nu vă aduc niciun câștig.
9Furați și ucideți, comiteți adulter și jurați fals, ardeți tămâie lui Baal și mergeți după alți dumnezei, pe care nu‑i cunoașteți, 10iar apoi veniți și stați înaintea Mea, în Casa aceasta, peste care este chemat Numele Meu și ziceți: ‘Suntem eliberați.’ Eliberați ca să faceți iarăși aceste urâciuni? 11A devenit Casa aceasta, peste care este chemat Numele Meu, o peșteră de tâlhari în ochii voștri? Eu Însumi am văzut lucrul acesta, zice Domnul.
12Duceți‑vă la locul Meu din Șilo, unde pusesem odinioară să locuiască Numele Meu și priviți ce i‑am făcut din cauza răutății poporului Meu, Israel. 13Și acum, fiindcă ați săvârșit toate aceste lucruri, zice Domnul, fiindcă v‑am vorbit dis‑de‑dimineață și n‑ați ascultat, fiindcă v‑am chemat și n‑ați răspuns, 14voi face Casei peste care este chemat Numele Meu, în care voi vă încredeți, și locului pe care vi l‑am dat vouă și părinților voștri, așa cum am făcut și lui Șilo. 15Vă voi arunca din prezența Mea, cum i‑am aruncat pe toți frații voștri, pe toată seminția lui Efraim.»
16Tu însă nu mijloci în favoarea acestui popor, nu înălța nici cereri, nici rugăciuni în favoarea lor și nu stărui, căci nu te voi asculta. 17Nu vezi ce fac ei în cetățile lui Iuda și pe străzile Ierusalimului? 18Copiii strâng lemne, tații aprind focul, femeile frământă aluatul ca să facă turte împărătesei cerului18 Un titlu al zeiței asiro-babiloniene Iștar, zeița dragostei și a fertilității.. Ei toarnă jertfe de băutură altor dumnezei ca să Mă mânie. 19Dar oare pe Mine Mă provoacă? zice Domnul. Nu își fac ei rău mai degrabă lor înșiși și spre rușinea lor?
20De aceea, așa vorbește Stăpânul Domn: «Iată, mânia și furia Mea se vor revărsa peste locul acesta, peste oameni și peste animale, peste copacii din câmpie și peste roadele pământului. El va arde și nu va putea fi stins.»
21Așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Haideți, adăugați arderile voastre de tot la jertfele voastre și mâncați carnea! 22Eu însă n‑am vorbit și nu le‑am dat vreo poruncă părinților voștri cu privire la arderi‑de‑tot și la jertfe, în ziua când i‑am scos din țara Egiptului, 23ci iată porunca pe care le‑am dat‑o: ‘Ascultați de glasul Meu și astfel Eu vă voi fi Dumnezeu, iar voi veți fi poporul Meu. Să umblați în toate căile pe care vi le poruncesc, ca să vă fie bine.’ 24Dar ei n‑au ascultat și nici n‑au luat aminte, ci au urmat sfaturile și pornirile inimii lor rele și au mers înapoi, nu înainte. 25Din ziua când părinții voștri au ieșit din țara Egiptului și până în ziua aceasta, vi i‑am trimis pe toți robii Mei, profeții; i‑am trimis în fiecare zi dis‑de‑dimineață. 26Dar ei nu M‑au ascultat și nici nu și‑au plecat urechea. Și‑au înțepenit ceafa și au făcut mai rău decât părinții lor.»
27Când le vei spune toate aceste cuvinte, ei nu te vor asculta. Când îi vei striga, ei nu vor răspunde. 28De aceea, să le spui astfel: «Acesta este neamul care nu ascultă de glasul Domnului și care nu primește îndrumarea. Credincioșia a pierit, a fugit din gura lor.»
29Taie‑ți părul și aruncă‑l. Fă o cântare de jale pe înălțimile pleșuve, căci Domnul a lepădat și a părăsit această generație, care L‑a mâniat.
Valea Măcelului
30Fiii lui Iuda au făcut ce este rău în ochii Mei, zice Domnul. Și‑au așezat spurcăciunile lor în Casa peste care este chemat Numele Meu și au pângărit‑o. 31Au zidit locuri înalte la Tofet, în valea Ben‑Hinom, ca să‑și ardă în foc fiii și fiicele, lucru pe care Eu nu l‑am poruncit și care nici nu Mi‑a trecut prin minte. 32De aceea, iată, vin zile, zice Domnul, când nu se va mai zice Tofet și valea Ben‑Hinom, ci Valea Măcelului, deoarece vor îngropa morții la Tofet, din lipsă de loc. 33Cadavrele poporului acestuia vor fi hrană pentru păsările cerului și pentru animalele pământului și nimeni nu le va speria. 34Voi face să înceteze în cetățile lui Iuda și pe străzile Ierusalimului strigătele de bucurie și de veselie, cântările mirelui și ale miresei, căci țara va deveni un pustiu.
Jeremias predikan i templet
1Herrens ord kom till Jeremia: 2”Ställ dig i porten till Herrens hus och ropa där ut detta budskap:
’Hör Herrens ord, ni alla från Juda, som går in genom dessa portar för att tillbe Herren! 3Så säger härskarornas Herre, Israels Gud: Ändra ert liv och era gärningar, så ska jag låta er bo kvar på denna plats. 4Lita inte på lögnaktigt tal som säger: ”Här är Herrens tempel, Herrens tempel, Herrens tempel.” 5Men om ni verkligen ändrar era liv och era gärningar och handlar rätt mot varandra, 6om ni inte förtrycker främlingen, den faderlösa och änkan, inte utgjuter oskyldigt blod och inte följer efter andra gudar till er egen olycka, 7då ska jag låta er bo kvar på denna plats, i detta land, som jag gav era förfäder för alltid. 8Men ni litar på lögnaktigt tal som inte är till någon nytta.
9Tror ni att ni kan få stjäla, döda, begå äktenskapsbrott, svära falskt, tända rökelse åt Baal och följa andra gudar som ni inte känner, 10och sedan komma och stå inför mig i detta hus som är uppkallat efter mitt namn och säga: ”Vi är räddade”, och sedan fortsätta med alla dessa avskyvärdheter? 11Har detta hus, som är uppkallat efter mitt namn, för er blivit ett rövarnäste? Det är så jag ser det, säger Herren.
12Gå till den plats i Shilo, där jag först lät mitt namn bo, och se vad jag har gjort med den på grund av mitt folk Israels ondska. 13Då ni nu har gjort allt detta, säger Herren, har jag gång på gång talat till er, men ni har inte lyssnat, jag har ropat till er, men ni har inte svarat. 14Därför vill jag nu göra med detta hus som är uppkallat efter mitt namn och som ni förlitar er på, och denna plats som jag har gett till er och era förfäder, på samma sätt som jag gjorde med Shilo. 15Jag ska kasta bort er ur min åsyn, precis som jag gjorde med era bröder, alla Efraims ättlingar.’
Herrens dom över falsk gudsdyrkan och avfall
16Be inte för det här folket, kom inte med någon klagan eller förbön för dem, vädja inte till mig, för jag kommer inte att lyssna på dig. 17Ser du inte vad de håller på med i Juda städer och på gatorna i Jerusalem? 18Barnen samlar ved, männen gör upp eld och kvinnorna knådar deg för att baka kakor till offer åt himlens drottning och häller ut dryckesoffer åt andra gudar, för att provocera mig till vrede. 19Men är det mig de provocerar? säger Herren. Är det inte sig själva de provocerar, till skam för sig själva?
20Därför, säger Herren, Herren, ska min vrede och mitt ursinne ösas ut över den här platsen, över människor och djur, över träden på fältet och över planteringarna på marken, och den ska brinna utan att slockna.
21Så säger härskarornas Herre, Israels Gud: ’Lägg era brännoffer till era slaktoffer och ät upp köttet! 22Jag talade till era förfäder när jag ledde dem ut ur Egypten men gav dem ingen befallning om brännoffer och slaktoffer. 23Vad jag befallde dem var: Lyssna till mig, så ska jag vara er Gud och ni mitt folk. Vandra alltid på den väg jag befaller er, så ska det gå er väl.
24Men de ville inte höra, inte lyssna på mig, utan följde i sin envishet sina egna, onda tankar. De gick bakåt i stället för framåt. 25Alltsedan den dag era förfäder lämnade Egypten och fram till denna dag har jag gång på gång sänt mina tjänare profeterna till dem. 26Men de har inte velat höra på mig, inte lyssna till mig. De har varit motspänstiga och gjort ännu mer ont än sina förfäder.’
27Du ska tala om allt detta för dem, men de kommer inte att lyssna till dig. Du ska ropa till dem, men de kommer inte att svara dig. 28Säg till dem: ’Detta är det folk som inte vill lyssna till Herren, sin Gud och ta emot tillrättavisning. Sanningen har försvunnit och är borta från deras mun.’
29Klipp av ditt hår och kasta bort det. ’Stäm upp en klagosång på de kala höjderna, för Herren har förkastat och övergett detta släkte som orsakat hans vrede.’
30Folket i Juda har gjort det som är ont i mina ögon, säger Herren. De har satt upp sina vidriga avgudar i det hus som är uppkallat efter mitt namn och orenat det. 31De har byggt Tofets offerhöjder i Ben-Hinnoms dal, för att där bränna sina söner och döttrar – något som jag aldrig befallt eller haft en tanke på. 32En tid ska komma, säger Herren, då det inte längre ska kallas Tofet eller Ben-Hinnoms dal utan Dråpdalen. Då ska man gräva gravar i Tofet tills det inte finns mer plats kvar.7:32 Eller: …eftersom det inte finns någon annan plats. 33Detta folks döda kroppar kommer att bli mat åt himlens fåglar och markens djur, och ingen ska finnas kvar som kan jaga bort dem. 34På gatorna i Jerusalem och i Juda städer ska jag göra slut på jublet och glädjeropen och brudgummens och brudens glädje. Ja, landet ska läggas öde.”
