Ierusalimul va fi asediat
1Fugiți din mijlocul Ierusalimului,
fii ai lui Beniamin!
Sunați din trâmbiță1, 17 Vezi nota de la 4:5. la Tekoa!
Dați semnalul la Bet‑Hacherem!
Căci din nord se ivește o nenorocire
și o mare distrugere.
2O voi distruge pe fiica Sionului,
cea frumoasă și delicată,
3împotriva căruia vin păstorii cu turmele lor;
ei își întind corturile în jurul ei
și fiecare își paște turma în dreptul lui.“
4„Declarați4 Lit.: sfințiți/puneți deoparte împotriva ei. Verbul poate avea sensul de a pune pe cineva/ceva într‑o stare specială (fizic sau spiritual), a consacra, a pune deoparte pentru Dumnezeu sau pentru pedeapsă (uneori printr‑un ritual de ungere cu ulei sau sânge, spălare și/sau rugăciune ori declarație publică). război împotriva ei!
Ridicați‑vă! Să ne suim la amiază!
Dar, vai, ziua se sfârșește
și umbrele de seară se lungesc.
5Ridicați‑vă! Să ne suim în timpul nopții
și să‑i distrugem palatele!“
6Așa vorbește Domnul Oștirilor:
„Tăiați copaci
și ridicați rampe de asalt împotriva Ierusalimului!
Această cetate trebuie pedepsită,
căci în ea este numai asuprire!
7După cum o fântână își reîmprospătează apele,
tot așa își reîmprospătează și această cetate răutatea.
Violența și distrugerea răsună din ea.
Boala și rana ei sunt pentru totdeauna înaintea Mea.
8Ia învățătură, Ierusalime,
ca nu cumva să Mă înstrăinez de tine
și să te prefac într‑un pustiu,
într‑o țară de nelocuit.“
9Așa vorbește Domnul Oștirilor:
„Să culeagă rămășița lui Israel
așa cum se culege via.
Puneți mâna pe ea,
așa cum pune culegătorul mâna pe mlădițe.“
10Cui să‑i vorbesc și pe cine să înștiințez
ca ei să asculte?
Iată, urechea lor este necircumcisă
și nu pot să ia aminte.
Iată, Cuvântul Domnului este o insultă pentru ei
și nu‑și găsesc plăcerea în el.
11Eu însă sunt așa de plin de mânia Domnului
încât am obosit s‑o mai țin.
„Toarn‑o peste copilul de pe drum,
peste tinerii adunați laolaltă,
căci și bărbatul, și soția sa vor fi luați,
și bătrânul, și cel încărcat de zile.
12Casele lor vor trece în stăpânirea altora,
împreună cu terenurile și soțiile lor,
căci Îmi voi întinde mâna
împotriva locuitorilor țării,
zice Domnul.
13De la cel mai mic până la cel mai mare,
toți sunt lacomi de câștig nedrept;
de la profet până la preot,
toți înșală.
14Ei leagă în mod ușuratic
rana poporului Meu,
zicând: «Pace, pace!»,
când nu este pace.
15Dar se rușinează ei oare când săvârșesc vreo urâciune?
Nu, nu le e rușine deloc
și nici nu știu să roșească.
De aceea, vor cădea împreună cu cei ce cad;
vor fi răsturnați când îi voi pedepsi,
zice Domnul.“
16Așa vorbește Domnul:
„Stați la răspântii și priviți!
Întrebați care sunt cărările cele vechi,
unde este calea cea bună; apoi umblați pe ea
și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre.
Dar ei spun: «Nu vrem să umblăm pe ea!»
17Am pus păzitori peste voi.
Luați aminte la sunetul trâmbiței!
Dar ei spun: «Nu vrem să luăm aminte!»
18De aceea, ascultați, neamuri,
și priviți ce li se va întâmpla,
voi, martori!
19Ascultă și tu, pământule!
Iată, voi aduce peste poporul acesta nenorocirea,
rodul planurilor lui,
pentru că nu a luat aminte la cuvintele Mele
și a respins Legea Mea.
20Ce nevoie am Eu de tămâia care vine din Șeba
sau de trestia plăcut mirositoare,
care vine dintr‑o țară îndepărtată?
Nu accept arderile voastre de tot
și nu‑Mi plac jertfele voastre.“
21De aceea, așa vorbește Domnul:
„Iată, voi pune înaintea acestui popor pietre de poticnire
în care se vor împiedica atât părinții, cât și copiii,
atât vecinul, cât și prietenul său, și vor pieri.“
22Așa vorbește Domnul:
„Iată, un popor vine din țara de nord,
un neam mare este stârnit
de la marginile pământului.
23Ei sunt înarmați cu arc și suliță;
sunt cruzi și fără milă.
Glasul lor urlă ca marea înfuriată;
sunt călare pe cai și gata de luptă.
Ei vin ca un războinic împotriva ta,
fiică a Sionului.“
24Am auzit vești despre ei
și mâinile ne slăbesc;
ne cuprinde chinul,
ne apucă durerea ca pe o femeie care naște.
25Nu ieșiți pe câmpuri
și nu umblați pe drumuri,
căci dușmanul are o sabie;
de jur împrejur este teroare.
26Fiica poporului meu, acoperă‑te cu un sac
și rostogolește‑te în cenușă.
Plângi amarnic, ca după singurul tău fiu,
căci pe neașteptate va veni pustiitorul peste noi.
27„Te făcusem un examinator27 Cu referire la cel ce încearcă metalele.,
o fortăreață în poporul Meu,
ca să cunoști
și să cercetezi calea lor.
28Toți sunt peste măsură de răzvrătiți,
umblând cu bârfa.
Sunt bronz și fier;
toți sunt niște pervertiți.
29Foalele suflă năprasnic
și plumbul este topit de foc,
dar rafinorul curăță degeaba;
cei răi nu sunt înlăturați.
30Sunt numiți argint lepădat,
căci Domnul i‑a lepădat.“
耶路撒冷被圍
1「便雅憫人啊，你們要逃離耶路撒冷！
你們要在提哥亞吹響號角，
在伯·哈基琳發出警報，
因為有大災難從北方逼近。
2我要毀滅美麗嬌弱的錫安城。
3敵人必圍攻她，
在她周圍安營紮寨，
如同牧人帶著羊群在她四周搭起帳篷。
4他們喊道，『準備作戰！
我們中午攻城。』
他們後來說，
『唉！日已西沉，天色漸暗。
5起來吧，我們要乘夜攻打她，
毀滅她的宮殿。』」
6萬軍之耶和華說：
「你們要砍伐樹木，
修築高臺圍攻耶路撒冷，
因為這城充滿壓迫，
該受懲罰。
7她的邪惡如同泉水湧流不息，
暴力和毀滅層出不窮，
疾病和傷痛接連不斷。
8耶路撒冷啊，你要接受告誡，
否則我要離棄你，
使你荒無人煙。」
叛逆的以色列人
9萬軍之耶和華說：
「敵人要把以色列的餘民擄掠一空，
如同人摘葡萄摘得一個不剩。」
10我可以警告誰呢？誰會聽呢？
他們耳朵閉塞，什麼也聽不見！
看啊，耶和華的話逆耳，
他們毫不喜歡。
11耶和華啊，我怒你所怒，
無法容忍。
耶和華說：「你把我的怒氣發向街頭的孩童和聚集成群的青年。
丈夫、妻子和老人都要一同被擄。
12他們的房屋、田地和妻子都要被搶佔。
我要伸手攻擊這地方的居民。
這是耶和華說的。
13因為他們無論貴賤，
個個都貪圖不義之財；
無論是先知還是祭司，
都行為詭詐。
14他們敷衍了事地醫治我子民的傷痛，
說，『沒事了，沒事了！』
其實情況很糟。
15他們做可憎的事會羞愧嗎？
不！他們不知廉恥，
毫不臉紅。
因此，他們要與其他人一樣滅亡，
死在我的懲罰下。
這是耶和華說的。」
16耶和華說：
「你們要站在路口觀望，
尋訪古道，
找到正路並行在其上，
便會得到心靈的安寧。」
但你們卻說：「我們拒絕這樣做。」
17耶和華說：「我為你們設立守望者，
提醒你們要聽號角聲。」
但你們卻說：「我們不聽。」
18因此，耶和華說：
「列國啊，你們要聽！
眾見證人啊，要知道這些百姓的結局！
19地啊，聽著！
我要降災禍給這些百姓。
他們是自作自受，
因為他們沒有聽從我的話，
拒絕遵守我的律法。
20從示巴運來乳香，
從遠方帶來菖蒲獻給我，
有什麼用呢？
我不悅納他們的燔祭，
不喜歡他們的牲畜。」
21因此，耶和華說：
「我要把絆腳石放在他們前面，
使父子一同絆倒，
鄰居和朋友一同滅亡。」
22耶和華說：
「看啊，有一個民族從北方來，
有一個強國從地極發動進攻。
23他們殘酷無情，毫無憐憫，
手持弓箭長槍，
騎馬奔來，聲勢如狂濤怒吼。
錫安城啊，他們準備列陣攻擊你。」
24我們聽到這風聲，手腳發軟，
痛苦萬分，
如分娩的婦人。
25不要去田野，
不要在路上走，
因為外面危機四伏，
仇敵殺氣騰騰。
26百姓啊，你們要身披麻布，
在灰中打滾；
你們要悲傷痛哭，如喪獨子，
因為毀滅者將突然臨到我們。
27耶和華對我說：
「我派你考驗我的子民，
就像冶煉金屬一樣，
好察驗他們的行為。
28他們頑固不化，
如銅如鐵，
四處譭謗，
極其敗壞。
29風箱猛力吹火，鉛也會熔掉；
但他們被煉了又煉，終是徒然，
因為他們的邪惡仍未除去。
30他們被稱為廢棄的銀渣，
因為耶和華已丟棄他們。」
