Ieremia 51 – NTLR & KSS

1Așa vorbește Domnul:

„Iată, voi stârni un vânt1 Sau: duh. distrugător împotriva Babilonului

și împotriva locuitorilor din Leb‑Kamai1 Leb‑Kamai este o criptogramă pentru Caldeea (Babilonia); vezi nota de la 25:26..

2Voi trimite împotriva Babilonului niște străini

care îl vor vântura și‑i vor goli țara.

Ei o vor ataca din toate părțile

în ziua nenorocirii.

3Să se întindă arcul împotriva celui ce‑și întinde arcul

și împotriva celui ce se mândrește cu armura lui!3 Sensul celor două versuri este nesigur.

Nu‑i cruțați pe tinerii lui!

Dați‑i spre nimicire3 Vezi nota de la 25:9. toată oștirea!

4Vor cădea uciși în țara caldeenilor,

străpunși pe străzile ei.

5Căci Israel și Iuda nu sunt părăsite de Dumnezeul lor,

de Domnul Oștirilor,

deși țara lor5 Sau: căci țara lor, fiind vorba despre Babilonia. este plină de vină

înaintea Sfântului lui Israel.

6Fugiți din Babilon!

Scăpați‑vă viața,

ca nu cumva să fiți nimiciți din cauza nelegiuirii lui,

căci vremea răzbunării Domnului a sosit

și El îl va răsplăti după meritele lui!

7Babilonul a fost o cupă de aur în mâna Domnului,

care îmbăta întregul pământ.

Neamurile au băut din vinul ei

și de aceea au înnebunit.

8Babilonul va cădea deodată și va fi zdrobit!

Gemeți pentru el!

Aduceți balsam pentru rana lui;

poate va putea fi vindecată!

9Am încercat să vindecăm Babilonul,

dar nu s‑a vindecat!

Părăsiți‑l și să mergem fiecare în țara lui,

căci judecata lui ajunge până la ceruri

și se înalță până la nori.“

10Domnul scoate la lumină dreptatea cauzei noastre.

Să mergem și să vestim în Sion

lucrarea Domnului, Dumnezeul nostru!

11Ascuțiți‑vă săgețile

și umpleți‑vă tolbele!

Domnul a trezit duhul regilor Mediei,

pentru că planul Lui este să distrugă Babilonul.

Aceasta este răzbunarea Domnului,

răzbunarea pentru Templul Său.

12Ridicați un steag împotriva zidurilor Babilonului!

Întăriți paza, puneți păzitori,

pregătiți o ambuscadă!

Domnul Își va duce la îndeplinire hotărârea

pe care a rostit‑o împotriva locuitorilor Babilonului.

13Ție, care locuiești lângă ape multe

și ai mari bogății,

ți‑a venit sfârșitul,

iar firul vieții13 Sau: lăcomia. tale a ajuns la capăt!

14Domnul Oștirilor a jurat pe Sine Însuși:

„Te voi umple cu oameni, asemenea unui roi de lăcuste,

și ei vor înălța strigăte de victorie asupra ta.“

15El a făcut pământul prin puterea Lui,

a întemeiat lumea prin înțelepciunea Lui,

și a întins cerurile prin priceperea Lui.

16La glasul Lui urlă apele din ceruri.

El înalță norii de la marginile pământului,

trimite fulgerele și ploaia

și scoate vântul din cămările Lui.

17Toți oamenii sunt proști și fără cunoștință;

fiecare aurar este făcut de rușine de chipul cioplit.

Căci chipurile lui turnate sunt doar o minciună

și n‑au nicio suflare în ele.

18Ei sunt o deșertăciune, o lucrare de batjocură.

La vremea pedepsei lor, vor pieri.

19Dar Partea lui Iacov nu este ca aceștia,

căci El este Cel Ce a întocmit totul,

chiar și seminția moștenirii Lui –

Domnul Oștirilor este Numele Lui.

20„Tu ești buzduganul Meu,

arma Mea de luptă!

Cu tine zdrobesc neamuri

și distrug împărății!

21Cu tine zdrobesc calul și călărețul!

Cu tine zdrobesc carul și conducătorul lui!

22Cu tine zdrobesc pe bărbat și pe femeie,

pe bătrân și pe copil,

pe tânăr și pe fecioară!

23Cu tine zdrobesc pe păstor și turma lui!

Cu tine zdrobesc pe plugar și perechea lui de boi!

Cu tine zdrobesc pe guvernatori și pe conducători!

24Înaintea ochilor voștri voi răsplăti Babilonului și tuturor locuitorilor Caldeii pentru tot răul pe care l‑au făcut în Sion, zice Domnul.“

25„Iată, sunt împotriva ta, munte distrugător,

care distrugeai întregul pământ,

zice Domnul.

Îmi voi întinde mâna împotriva ta,

te voi rostogoli de pe stânci

și te voi preface într‑un munte aprins.

26Nimeni nu va mai lua din tine pietre pentru capul unghiului,

nici pietre pentru temelie,

căci vei fi un pustiu veșnic,

zice Domnul!“

27„Ridicați un steag în țară!

Sunați din trâmbiță27 Vezi nota de la 4:5. printre neamuri!

Puneți deoparte27 Lit.: Sfințiți., cu sensul de a pregăti. Verbul poate avea sensul de a pune pe cineva/ceva într‑o stare specială (fizic sau spiritual), a consacra, a pune deoparte pentru Dumnezeu sau pentru pedeapsă (uneori printr‑un ritual de ungere cu ulei sau sânge, spălare și/sau rugăciune ori declarație publică). Vezi 22:7. neamurile împotriva lui!

Chemați împotriva lui regatele

Araratului27 Regatul Urartu., Miniului și Așchenazului!

Numiți un comandant împotriva lui!

Trimiteți împotriva lui cai precum un roi de lăcuste!

28Puneți deoparte28 Vezi nota de la versetul 27. neamurile împotriva lui –

pe regii Mediei,

pe guvernatorii lor, pe toți conducătorii lor

și toate țările aflate sub stăpânirea lor!

29Pământul se cutremură și se zvârcolește,

căci planurile Domnului împotriva Babilonului se împlinesc –

El va preface țara Babilonului într‑un pustiu

și nimeni nu va mai locui acolo.

30Vitejii Babilonului au încetat lupta;

ei rămân în fortărețele lor.

Puterea le este sleită

și au ajuns ca niște femei.

Locuințele lor sunt arse

și zăvoarele lor sunt sfărâmate.

31Sol după sol,

mesager după mesager

aleargă să‑l anunțe pe împăratul Babilonului

că cetatea lui este cucerită de la un capăt la celălalt,

32că trecătorile râului sunt capturate,

că mlaștinile cu trestii sunt arse

și că războinicii sunt îngroziți.“

33Așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel:

„Fiica Babilonului este ca o arie de treierat

în perioada când a fost netezită:

încă puțin și vine vremea secerișului.“

34Nebucadnețar, împăratul Babilonului, m‑a devorat:

m‑a stors de vlagă,

m‑a făcut un vas gol.

M‑a înghițit ca un monstru,

și‑a umplut pântecul cu bunătățile mele

și apoi m‑a vărsat.

35Fie ca violența folosită împotriva mea și a rudelor mele35 Lit.: mea și împotriva cărnii mele (sau copiilor mei).

să se întoarcă împotriva Babilonului,

zice locuitoarea Sionului.

Fie ca sângele meu să se răsfrângă asupra locuitorilor Caldeii,

zice Ierusalimul.

36De aceea, așa vorbește Domnul:

„Iată, îți voi apăra cauza

și te voi răzbuna;

voi seca marea Babilonului

și‑i voi usca izvoarele.

37Babilonul va ajunge un morman de dărâmături,

o vizuină de șacali,

o pricină de groază și de fluierat,

un loc în care nu va mai locui nimeni.

38Ei toți vor rage ca niște lei,

vor mârâi ca niște pui de lei.

39Dar când vor fi în călduri,

le voi pregăti un ospăț

și‑i voi îmbăta,

ca să salte de veselie

și să adoarmă apoi somnul cel de veci

și să nu se mai trezească,

zice Domnul.

40Îi voi coborî

ca pe niște miei la măcelărie,

ca pe niște berbeci și țapi.

41Cum a fost cucerit Șeșakul41 Vezi nota de la 25:26.,

cum a fost capturată pricina de laudă a întregului pământ!

Cum a ajuns Babilonul

o pricină de groază printre neamuri!

42Marea s‑a înălțat peste Babilon;

a fost acoperit de valurile ei învolburate!

43Cetățile lui au devenit pustii,

un pământ uscat și deșertic,

o țară în care nu mai locuiește nimeni

și pe unde nu mai trece niciun fiu al omului.

44Îl voi pedepsi pe Bel în Babilon

și îi voi smulge din gură ceea ce a înghițit.

Neamurile nu vor mai curge spre el,

și zidul Babilonului se va prăbuși.

45Ieși din mijlocul lui, popor al Meu!

Fiecare să fugă

și să‑și scape viața de mânia aprigă a Domnului!

46Să nu cumva să vă slăbească inima

sau să vă temeți de vestea care se aude în țară.

Căci anul acesta vine o veste, iar anul următor o altă veste.

Va fi violență în țară,

iar un stăpânitor va fi împotriva altui stăpânitor!

47De aceea, iată, vin zile

când voi pedepsi chipurile cioplite ale Babilonului.

Toată țara va fi acoperită de rușine

și toți cei răniți vor cădea în mijlocul ei.

48Atunci cerurile și pământul și tot ce cuprind ele

vor striga de bucurie asupra Babilonului,

căci din nord, îl vor ataca nimicitorii,

zice Domnul.“

49Babilonul trebuie să cadă

din cauza celor uciși ai lui Israel,

tot așa cum și cei uciși de pe întreg pământul

au căzut din cauza Babilonului.

50Cei care ați scăpat de sabie,

plecați și nu întârziați!

Amintiți‑vă de Domnul, de la depărtare,

și să‑și găsească loc50 Lit.: și să se suie. Ierusalimul în inima voastră!

51Suntem rușinați, căci am auzit insulta!

Ne‑am acoperit fețele din cauza rușinii,

pentru că niște străini au intrat

în sanctuarele Casei Domnului.

52„Dar iată, vin zile, zice Domnul,

când îi voi pedepsi chipurile cioplite,

și în toată țara lui

vor geme răniții.

53Chiar dacă Babilonul s‑ar înălța până la cer

și chiar dacă și‑ar fortifica înălțimile,

tot voi trimite nimicitorii împotriva lui,

zice Domnul.

54Un strigăt răsună din Babilon.

Zgomotul unui mare prăpăd

se aude din țara caldeenilor,

55căci Domnul va distruge Babilonul

și va face să înceteze în el zarva cea mare.

Valuri de nimicitori vor urla ca niște ape mari

și zgomotul strigătelor lor va răsuna.

56Un nimicitor va veni împotriva Babilonului;

vitejii lui vor fi capturați

și arcurile lor vor fi zdrobite.

Căci Domnul este un Dumnezeu Care răsplătește!

El, cu siguranță, va da fiecăruia plata cuvenită!

57Eu îi voi îmbăta pe conducătorii și pe înțelepții lui,

pe guvernatori, pe ofițeri și pe viteji;

ei vor adormi pe vecie și nu se vor mai trezi,

zice Împăratul,

al Cărui Nume este Domnul Oștirilor.“

58Așa vorbește Domnul Oștirilor:

„Zidurile cele largi ale Babilonului vor fi dărâmate,

iar porțile lui cele înalte vor fi arse în foc.

Popoarele se trudesc degeaba

și neamurile muncesc doar pentru foc!“

59Iată care este mesajul pe care profetul Ieremia l‑a încredințat lui Seraia, fiul lui Neria, fiul lui Mahseia, când s‑a dus în Babilon cu Zedechia, regele lui Iuda, în al patrulea an al domniei acestuia. (Seraia era căpetenia locului de odihnă). 60Ieremia a scris într‑un sul toate nenorocirile care vor veni asupra Babilonului – toate cuvintele acestea le‑a scris cu privire la Babilon. 61Ieremia i‑a zis lui Seraia: „Când vei ajunge în Babilon, vezi să citești toate aceste cuvinte cu voce tare. 62Apoi să zici: «Doamne, Tu ai spus că vei distruge acest loc și că nu va mai fi locuit nici de oameni, nici de animale, ci va deveni un pustiu pe vecie!» 63Când vei termina de citit acest sul, leagă‑l de o piatră și aruncă‑l în mijlocul Eufratului. 64Apoi să spui: «Așa se va scufunda Babilonul și nu se va mai ridica din cauza nenorocirilor pe care le voi aduce asupra lui, iar poporul lui va fi neputincios.»“

Până aici sunt cuvintele lui Ieremia.