Profeție împotriva Babilonului
1Acesta este cuvântul rostit de Domnul prin profetul Ieremia, cu privire la Babilon și la țara caldeenilor1 Caldeea (Babilonia) [peste tot în carte].:
2„Dați de știre și vestiți printre neamuri!
Înălțați un steag și vestiți!
Nu ascundeți nimic, ci spuneți:
«Babilonul va fi cucerit,
Bel va fi dat de rușine,
Marduk2 Cunoscut și sub numele simplu de Bel, era zeul suprem al Babilonului. va fi zdrobit!
Imaginile lui cioplite vor fi date de rușine
și idolii lui vor fi zdrobiți!»
3Căci un neam din nord se va sui împotriva lui
și îi va preface țara într‑un pustiu.
Nimeni nu va mai locui în ea!
De la oameni până la animale, toți vor fugi și vor pleca.
4În zilele acelea și în vremea aceea, zice Domnul,
fiii lui Israel împreună cu fiii lui Iuda
vor veni și vor umbla plângând
și‑L vor căuta pe Domnul, Dumnezeul lor.
5Vor întreba care este drumul Sionului
și își vor întoarce privirile spre el.
Vor veni și se vor alipi de Domnul
printr‑un legământ veșnic,
care nu va fi uitat niciodată!
6Poporul Meu era o turmă de oi pierdute.
Păstorii lor le făceau să rătăcească,
abătându‑le prin munți.
Umblau de pe munți pe dealuri.
Își uitaseră locul de odihnă.
7Toți cei ce le găseau le devorau.
Vrăjmașii lor ziceau: «Noi nu suntem vinovați,
căci ele au păcătuit împotriva Domnului, staulul dreptății,
împotriva Domnului, speranța părinților lor.»
8Fugiți din Babilon,
ieșiți din țara caldeenilor
și fiți ca niște țapi în fruntea turmei!
9Căci, iată, voi stârni și voi aduce împotriva Babilonului
o mulțime de neamuri mari din țara de nord.
Ele se vor înșira la luptă împotriva lui
și îl vor cuceri.
Săgețile lor sunt ca ale unui viteaz priceput
care nu se întoarce cu mâinile goale.
10Astfel, Caldeea va fi prada lor
și toți jefuitorii ei se vor sătura,
zice Domnul.
11Pentru că v‑ați bucurat și v‑ați veselit
când ați jefuit moștenirea Mea,
pentru că ați sărit ca o juncană pe pășune
și ați nechezat ca armăsarii,
12mama voastră va fi într‑o mare rușine;
cea care v‑a născut va fi făcută de rușine.
Iată, ea va fi cea mai de pe urmă dintre neamuri –
un pustiu, un pământ uscat și fără apă.
13Din cauza mâniei Domnului,
ea nu va mai fi locuită,
ci va deveni un pustiu.
Toți cei ce vor trece prin Babilon
se vor îngrozi și vor fluiera
din cauza tuturor rănilor lui.
14Așezați‑vă în linie de luptă împrejurul Babilonului,
voi toți cei ce întindeți arcul!
Trageți împotriva lui, nu vă cruțați săgețile,
căci a păcătuit împotriva Domnului.
15Strigați împotriva lui din toate părțile!
El se predă, întăriturile îi cad
și zidurile îi sunt dărâmate.
De vreme ce este răzbunarea Domnului,
răzbunați‑vă pe el
și faceți‑i cum a făcut și el!
16Nimiciți din Babilon pe semănător
și pe cel ce mânuiește secera la vremea secerișului!
Din cauza sabiei asupritorului,
fiecare să se întoarcă la poporul său,
fiecare să fugă în țara sa!
17Israel este o oaie rătăcită
pe care au vânat‑o leii.
Primul care a devorat‑o
a fost împăratul Asiriei,
iar ultimul care i‑a sfărâmat oasele
a fost Nebucadnețar, împăratul Babilonului.“
18De aceea, așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel:
„Iată, îl voi pedepsi pe împăratul Babilonului și țara lui,
așa cum l‑am pedepsit și pe împăratul Asiriei.
19Pe Israel însă îl voi aduce înapoi la pășunea lui;
el va paște pe Carmel și pe Bașan;
își va potoli foamea
pe dealurile Efraimului și Ghiladului.
20În zilele acelea și în vremea aceea, zice Domnul,
se va căuta nelegiuirea lui Israel,
dar aceasta nu va mai fi,
se va căuta păcatul lui Iuda,
dar el nu se va mai găsi,
căci voi ierta rămășița pe care am cruțat‑o.
21Suie‑te împotriva țării Meratayim21 Lit.: de două ori rebelă, nume simbolic pentru Babilon; joc de cuvinte cu mat marrati (Țara Râului Sălciu), denumire antică a sudului Babiloniei.
și împotriva celor ce locuiesc în Pekod21 Lit.: Pedeapsă; joc de cuvinte cu Pukdu, trib arameu din S‑E Babiloniei (vezi Eze. 23:23).
Urmărește‑i, ucide‑i și dă‑i spre nimicire21, 26 Vezi nota de la 25:9.,
zice Domnul!
Fă‑i tot ceea ce ți‑am poruncit!
22Zgomotul războiului este în țară
și prăpădul este mare.
23Cum s‑a rupt și s‑a sfărâmat
ciocanul întregului pământ!
Cum a ajuns Babilonul
o pricină de groază printre neamuri!
24Ți‑am întins o cursă, Babilonule,
și ai fost prins fără să te aștepți!
Ai fost găsit și cucerit,
căci te‑ai împotrivit Domnului.
25Domnul Și‑a deschis odaia cu arme
și a scos armele mâniei Lui,
căci Stăpânul, Domnul Oștirilor, are o lucrare de făcut
în țara caldeenilor.
26Veniți împotriva ei de departe,
deschideți‑i grânarele,
ridicați‑o ca pe niște snopi.
Dați‑o spre nimicire
și nu lăsați niciun supraviețuitor în ea.
27Ucideți‑i toți tăurașii!
Să se coboare la înjunghiere!
Vai de ei, căci le‑a venit ziua!
A sosit vremea pedepsei lor!
28Ascultați! Se aude glasul fugarilor
și al celor ce scapă din țara Babilonului
ca să proclame în Sion
răzbunarea Domnului, Dumnezeul nostru,
răzbunarea pentru Templul Său.
29Chemați arcașii împotriva Babilonului,
chemați‑i pe toți cei ce întind arcul.
Ridicați‑vă tabăra de jur împrejurul lui;
nu lăsați pe nimeni să scape!
Răsplătiți‑i după faptele lui;
faceți‑i potrivit cu tot ce a făcut și el,
căci s‑a îngâmfat față de Domnul,
față de Sfântul lui Israel.
30De aceea, tinerii lor vor cădea în piețe;
toți războinicii lor vor fi reduși la tăcere în ziua aceea,
zice Domnul.
31Iată, sunt împotriva ta, îngâmfatule,
zice Stăpânul, Domnul Oștirilor,
căci ți‑a sosit ziua,
ți‑a venit vremea să fii pedepsit!
32Îngâmfatul acela se va împiedica și va cădea
și nimeni nu‑l va ajuta să se ridice.
Voi aprinde un foc în cetățile lui,
care îi va mistui toate împrejurimile.“
33Așa vorbește Domnul Oștirilor:
„Fiii lui Israel sunt asupriți
și fiii lui Iuda la fel.
Toți cei care i‑au luat captivi îi țin strâns
și refuză să le dea drumul.
34Dar Răscumpărătorul lor este puternic,
Domnul Oștirilor este Numele Lui.
El le va apăra cauza
ca să aducă odihnă țării
și să facă pe locuitorii Babilonului să se agite.
35Sabie împotriva caldeenilor! zice Domnul –
împotriva celor ce locuiesc în Babilon,
împotriva conducătorilor și înțelepților lor.
36Sabie împotriva descântătorilor!
Ei vor deveni nebuni.
Sabie împotriva vitejilor lor!
Ei vor fi înspăimântați.
37Sabie împotriva cailor și carelor lor
și împotriva tuturor străinilor care sunt în mijlocul lor!
Ei se vor înfricoșa ca niște femei.
Sabie împotriva comorilor lor!
Ele vor fi prădate.
38Uscăciune38 Sau: sabie. peste apele lor!
Ele vor seca.
Căci este o țară de chipuri cioplite,
și au înnebunit de groaza idolilor lor38 Sau: idoli, / sunt înnebuniți după idolii lor; sau: idoli, / idoli care au înnebunit de teroare..
39De aceea, fiarele pustiei vor locui acolo împreună cu hienele,
și struții vor locui în ea.
Nu va mai fi locuit pentru totdeauna
și nu va mai fi sălășluit din generație în generație.
40Așa cum a distrus Dumnezeu Sodoma și Gomora
și cetățile vecine,
zice Domnul,
tot astfel niciun om nu va mai locui acolo
și niciun fiu al omului nu se va mai stabili în el.
41Iată, un popor vine din nord!
Un mare neam și regi mulți
au fost stârniți de la marginile pământului.
42Ei sunt înarmați cu arcuri și cu lănci;
sunt cruzi și fără milă.
Vuietul lor este ca marea învolburată
când vin călare pe cai;
sunt pregătiți de luptă
împotriva ta, fiică a Babilonului!
43Împăratul Babilonului a auzit vestea
și mâinile i‑au slăbit.
L‑a cuprins neputința,
durerea ca pe o femeie care naște.
44Iată, ca un leu care se suie din desișul Iordanului
împotriva unui staul trainic,
așa Mă voi repezi și‑l voi pune pe fugă din locul unde este.
Cine este cel ales de Mine ca să facă aceasta?
Cine este ca Mine și cine Mă va înfrunta?
Ce păstor Îmi poate sta împotrivă?
45De aceea, ascultați planul Domnului,
pe care l‑a hotărât împotriva Babilonului,
și gândurile pe care le are
împotriva țării caldeilor:
sigur îi vor târî pe cei mici ai turmei;
sigur El le va distruge staulul.
46La vuietul cuceririi Babilonului pământul se cutremură
și un strigăt se aude printre neamuri.“
Uthenga Wonena za Babuloni
1Uthenga umene Yehova anayankhula ndi mneneri Yeremiya wonena za mzinda wa Babuloni ndi anthu ake ndi uwu:
2“Lengeza ndi kulalika pakati pa anthu a mitundu ina,
kweza mbendera ndipo ulengeze;
usabise kanthu, koma uwawuze kuti,
‘Babuloni wagwa;
mulungu wawo Beli wachititsidwa manyazi,
nayenso Mariduku wagwidwa ndi mantha.
Milungu yake yagwidwa ndi mantha
ndipo mafano ake adzagwidwa ndi mantha.’
3Mtundu wa anthu wochokera kumpoto wadzathira nkhondo Babuloni
ndi kusandutsa bwinja dziko lake.
Kumeneko sikudzakhalanso
munthu kapena nyama.
4“Masiku amenewo, nthawi imeneyo,”
akutero Yehova,
“anthu a ku Israeli ndi anthu a ku Yuda
onse pamodzi adzabwera akulira. Adzafunitsitsa kuchita zimene Yehova Mulungu wawo akufuna.
5Adzafunsa njira ya ku Ziyoni
ndi kuyamba ulendo wopita kumeneko.
Iwo adzadzipereka kwa Yehova
pochita naye pangano lamuyaya
limene silidzayiwalika.
6“Anthu anga ali ngati nkhosa zotayika;
abusa awo
anawasocheretsa mʼmapiri.
Iwo anayendayenda mʼmapiri ndi mʼzitunda
mpaka kuyiwala kwawo.
7Aliyense amene anawapeza anawawononga;
adani awo anati, ‘Ife si olakwa,
chifukwa iwo anachimwira Yehova, amene ali mpumulo wawo weniweni
ndi amene makolo awo anamukhulupirira.’
8“Thawaniko ku Babuloni;
chokani mʼdziko la Ababuloni.
Muyambe inu kutuluka ngati atonde amene amatsogolera ziweto.
9Taonani, ndidzaukitsa gulu lankhondo lamphamvu la mitundu ina
ndi kubwera nalo kuchokera kumpoto
kudzamenyana ndi Babuloni.
Iwo adzandandalika ankhondo awo ndi kugonjetsa Babuloni.
Mivi yawo ili ngati ya ankhondo aluso,
yosapita padera.
10Motero Ababuloni adzafunkhidwa;
ndipo onse omufunkha adzakhuta,”
akutero Yehova.
11“Inu Ababuloni, munawononga anthu anga osankhika.
Ndiye pano mukukondwa, mukusangalala.
Mukulumphalumpha mokondwa ngati mwana wangʼombe wopuntha tirigu
ndiponso mukulira monyada ngati ngʼombe zazimuna.
12Koma mzinda wanu udzachititsidwa manyazi kwambiri.
Mzinda umene uli ngati mayi wanu udzanyazitsidwa.
Babuloni adzasanduka chitsirizira cha anthu onse.
Mzinda wawo udzakhala ngati thengo, ngati dziko lowuma lachipululu.
13Chifukwa cha mkwiyo wa Yehova Babuloni adzakhala wopanda anthu
ndipo adzakhala chipululu chokhachokha.
Onse odutsa kumeneko adzachita mantha ndipo azidzangotsonya
chifukwa cha chiwonongeko chake chachikulu.
14“Inu okoka uta,
konzekani kuti muthire nkhondo mzinda wa Babuloni mbali zonse.
Muponyereni mivi yanu yonse
chifukwa anachimwira Yehova.
15Mufuwulireni mbali zonse pakuti wagonja.
Nsanja zake zagwa.
Malinga ake agwetsedwa.
Kumeneku ndiko kulipsira kwa Yehova.
Mulipsireni,
mumuchite zomwe iye anachitira anthu ena.
16Chotsani ku Babuloni munthu wofesa mbewu aliyense,
ndiponso wodula tirigu ndi chikwakwa chake pa nthawi yokolola.
Poona lupanga la ozunza anzawo,
aliyense adzabwerera kwa anthu ake;
adzathawira ku dziko la kwawo.
17“Aisraeli ali ngati nkhosa zomwe zabalalika
pothamangitsidwa ndi mikango.
Mfumu ya ku Asiriya ndiye inayamba kuwapha Aisraeliwo.
Wotsiriza anali Nebukadinezara
mfumu ya ku Babuloni
amene anachita ngati kuphwanya mafupa ake.”
18Nʼchifukwa chake Yehova Wamphamvuzonse, Mulungu wa Israeli akuti,
“Ndidzalanga mfumu ya ku Babuloni pamodzi ndi dziko lake
monga momwe ndinalangira mfumu ya ku Asiriya.
19Koma ndidzabwezera Israeli ku msipu wake
ndipo adzadya mʼminda ya ku Karimeli ndi Basani;
adzadya nakhuta ku mapiri
a ku Efereimu ndi Giliyadi.
20Masiku amenewo, nthawi imeneyo,”
akutero Yehova,
“anthu adzafunafuna zolakwa za Israeli
koma sadzapeza nʼchimodzi chomwe,
ndipo adzafufuza machimo a Yuda,
koma sadzapeza ndi limodzi lomwe,
chifukwa otsala amene ndawasiya ndidzawakhululukira.
21“Lithireni nkhondo dziko la Merataimu
ndi anthu okhala ku Pekodi.
Muwaphe ndi lupanga ndi kuwawonongeratu,”
akutero Yehova.
“Chitani zonse monga momwe ndakulamulani.
22Mʼdziko muli phokoso la nkhondo,
phokoso la chiwonongeko chachikulu!
23Taonani mʼmene waphwanyikira ndi kuwonongekera
uja amati ndi nyundo ya dziko lonse lapansi.
Mzinda wa Babuloni wasanduka chinthu chochititsa mantha
pakati pa mitundu ina!
24Ndinakutchera msampha, iwe Babuloni,
ndipo wakodwamo iwe wosazindikira kanthu;
unapezeka ndiponso unakodwa
chifukwa unalimbana ndi Yehova.
25Yehova watsekula nyumba ya zida zake
ndipo watulutsa zida za ukali wake,
pakuti Ambuye Yehova Wamphamvuzonse ali ndi ntchito yoti agwire
mʼdziko la Ababuloni.
26Mumenyane naye Babuloni mbali zonse.
Anthu ake muwawunjike
ngati milu ya tirigu.
Muwawononge kotheratu
ndipo pasakhale wopulumuka ndi mmodzi yemwe.
27Iphani ankhondo ake onse.
Onse aphedwe ndithu.
Tsoka lawagwera
pakuti tsiku lawo lachilango lafika.
28Tikumva anthu othawa nkhondo ochokera ku Babuloni
akulengeza mu Yerusalemu
za kulipsira kwa Yehova Mulungu wathu.
Iye akulipsira chifukwa chowononga Nyumba yake.
29“Itanani anthu oponya mivi kudzathira nkhondo Babuloni.
Muyitanenso onse amene amakoka mauta.
Mangani misasa ya nkhondo momuzungulira;
musalole munthu aliyense kuthawa.
Muchiteni monga momwe
iye anachitira anthu ena.
Iyeyu ananyoza
Yehova, Woyera wa Israeli.
30Nʼchifukwa chake, anyamata ake adzaphedwa mʼmabwalo ake;
ankhondo ake onse adzaphedwa tsiku limenelo,”
akutero Yehova.
31“Taona, ndikukuthira nkhondo, iwe wodzikuzawe,”
akutero Ambuye Yehova Wamphamvuzonse,
“chifukwa tsiku lako lafika,
nthawi yoti ndikulange yakwana.
32Wodzikuzawe udzapunthwa nʼkugwa
ndipo palibe amene adzakudzutse;
ndidzayatsa moto mʼmizinda yake
umene udzanyeketsa onse amene amuzungulira.”
33Yehova Wamphamvuzonse akuti,
“Anthu a ku Israeli akuzunzidwa,
pamodzi ndi anthu a ku Yuda,
ndipo onse amene anawagwira ukapolo awagwiritsitsa,
akukana kuwamasula.
34Koma Mpulumutsi wawo ndi wamphamvu;
dzina lake ndi Yehova Wamphamvuzonse.
Iye adzawateteza molimba pa mlandu wawo
nʼcholinga choti abweretse mtendere mʼdziko lawo,
koma adzavutitsa okhala ku Babuloni.”
35Yehova akuti,
“Imfa yalunjika pa Ababuloni,
pa akuluakulu ake
ndi pa anthu ake a nzeru!
36Imfa yalunjika pa aneneri abodza
kuti asanduke zitsiru.
Imfa yalunjika pa ankhondo ake
kuti agwidwe ndi mantha aakulu.
37Imfa ilunjike pa akavalo ake ndi magaleta ake.
Ilunjikanso pa magulu ankhondo achilendo amene ali pakati pawo
kuti asanduke ngati akazi.
Chiwonongeko chilunjikenso pa chuma chake
kuti chidzafunkhidwe.
38Chilala chilunjike pa madzi ake
kuti aphwe.
Babuloni ndi dziko la mafano,
ndipo anthu afika poyaluka nawo mafanowo.
39“Nʼchifukwa chake nyama zakuthengo ndi afisi zidzakhala kumeneko
ndipo kudzakhalanso akadzidzi.
Kumeneko sikudzapezekako anthu,
ndithu anthu sadzakhalako pa mibado yonse.
40Monga momwe Mulungu anawonongera Sodomu ndi Gomora
pamodzi ndi mizinda yonse yozungulira,”
akutero Yehova,
“momwemonso palibe amene adzakhale kumeneko;
anthu sadzayendanso mʼmenemo.
41“Taonani! Gulu lankhondo likubwera kuchokera kumpoto;
mtundu wa anthu amphamvu pamodzi ndi mafumu ambiri,
wanyamuka kuchokera kumathero a dziko lapansi.
42Atenga mauta ndi mikondo;
ndi anthu ankhanza ndipo alibe chifundo.
Phokoso lawo likumveka ngati mkokomo wa nyanja.
Akwera pa akavalo awo,
ndipo akonzekera kudzakuthira nkhondo
iwe Babuloni.
43Mfumu ya ku Babuloni yamva za mbiri yawo,
ndipo yalobodokeratu.
Ikuda nkhawa,
ikumva ululu ngati wa mayi pa nthawi yake yochira.
44Taonani, monga mkango wochokera ku nkhalango ya ku Yorodani
kupita ku msipu wobiriwira,
momwemonso ine ndidzapirikitsa Babuloni mʼdziko lake mwadzidzidzi.
Pambuyo pake ndidzawayikira wowalamulira amene ndamufuna Ine.
Wofanana nane ndani ndipo ndani amene angalimbane nane?
Ndi mtsogoleri wa dziko uti amene anganditengere ku bwalo la milandu?”
45Nʼchifukwa chake imvani.
Izi ndi zimene Ine Yehova ndakonza zolangira anthu a ku Babuloni.
Ngakhale ana omwe adzatengedwa ukapolo
ndipo aliyense adzachita mantha chifukwa cha iwo.
46Akadzagwa Babuloni padzakhala mfuwu waukulu ndipo dziko lapansi lidzanjenjemera,
ndipo kulira kwawo kudzamveka pakati pa mitundu yonse ya anthu.
