Profeție împotriva Babilonului
1Acesta este cuvântul rostit de Domnul prin profetul Ieremia, cu privire la Babilon și la țara caldeenilor1 Caldeea (Babilonia) [peste tot în carte].:
2„Dați de știre și vestiți printre neamuri!
Înălțați un steag și vestiți!
Nu ascundeți nimic, ci spuneți:
«Babilonul va fi cucerit,
Bel va fi dat de rușine,
Marduk2 Cunoscut și sub numele simplu de Bel, era zeul suprem al Babilonului. va fi zdrobit!
Imaginile lui cioplite vor fi date de rușine
și idolii lui vor fi zdrobiți!»
3Căci un neam din nord se va sui împotriva lui
și îi va preface țara într‑un pustiu.
Nimeni nu va mai locui în ea!
De la oameni până la animale, toți vor fugi și vor pleca.
4În zilele acelea și în vremea aceea, zice Domnul,
fiii lui Israel împreună cu fiii lui Iuda
vor veni și vor umbla plângând
și‑L vor căuta pe Domnul, Dumnezeul lor.
5Vor întreba care este drumul Sionului
și își vor întoarce privirile spre el.
Vor veni și se vor alipi de Domnul
printr‑un legământ veșnic,
care nu va fi uitat niciodată!
6Poporul Meu era o turmă de oi pierdute.
Păstorii lor le făceau să rătăcească,
abătându‑le prin munți.
Umblau de pe munți pe dealuri.
Își uitaseră locul de odihnă.
7Toți cei ce le găseau le devorau.
Vrăjmașii lor ziceau: «Noi nu suntem vinovați,
căci ele au păcătuit împotriva Domnului, staulul dreptății,
împotriva Domnului, speranța părinților lor.»
8Fugiți din Babilon,
ieșiți din țara caldeenilor
și fiți ca niște țapi în fruntea turmei!
9Căci, iată, voi stârni și voi aduce împotriva Babilonului
o mulțime de neamuri mari din țara de nord.
Ele se vor înșira la luptă împotriva lui
și îl vor cuceri.
Săgețile lor sunt ca ale unui viteaz priceput
care nu se întoarce cu mâinile goale.
10Astfel, Caldeea va fi prada lor
și toți jefuitorii ei se vor sătura,
zice Domnul.
11Pentru că v‑ați bucurat și v‑ați veselit
când ați jefuit moștenirea Mea,
pentru că ați sărit ca o juncană pe pășune
și ați nechezat ca armăsarii,
12mama voastră va fi într‑o mare rușine;
cea care v‑a născut va fi făcută de rușine.
Iată, ea va fi cea mai de pe urmă dintre neamuri –
un pustiu, un pământ uscat și fără apă.
13Din cauza mâniei Domnului,
ea nu va mai fi locuită,
ci va deveni un pustiu.
Toți cei ce vor trece prin Babilon
se vor îngrozi și vor fluiera
din cauza tuturor rănilor lui.
14Așezați‑vă în linie de luptă împrejurul Babilonului,
voi toți cei ce întindeți arcul!
Trageți împotriva lui, nu vă cruțați săgețile,
căci a păcătuit împotriva Domnului.
15Strigați împotriva lui din toate părțile!
El se predă, întăriturile îi cad
și zidurile îi sunt dărâmate.
De vreme ce este răzbunarea Domnului,
răzbunați‑vă pe el
și faceți‑i cum a făcut și el!
16Nimiciți din Babilon pe semănător
și pe cel ce mânuiește secera la vremea secerișului!
Din cauza sabiei asupritorului,
fiecare să se întoarcă la poporul său,
fiecare să fugă în țara sa!
17Israel este o oaie rătăcită
pe care au vânat‑o leii.
Primul care a devorat‑o
a fost împăratul Asiriei,
iar ultimul care i‑a sfărâmat oasele
a fost Nebucadnețar, împăratul Babilonului.“
18De aceea, așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel:
„Iată, îl voi pedepsi pe împăratul Babilonului și țara lui,
așa cum l‑am pedepsit și pe împăratul Asiriei.
19Pe Israel însă îl voi aduce înapoi la pășunea lui;
el va paște pe Carmel și pe Bașan;
își va potoli foamea
pe dealurile Efraimului și Ghiladului.
20În zilele acelea și în vremea aceea, zice Domnul,
se va căuta nelegiuirea lui Israel,
dar aceasta nu va mai fi,
se va căuta păcatul lui Iuda,
dar el nu se va mai găsi,
căci voi ierta rămășița pe care am cruțat‑o.
21Suie‑te împotriva țării Meratayim21 Lit.: de două ori rebelă, nume simbolic pentru Babilon; joc de cuvinte cu mat marrati (Țara Râului Sălciu), denumire antică a sudului Babiloniei.
și împotriva celor ce locuiesc în Pekod21 Lit.: Pedeapsă; joc de cuvinte cu Pukdu, trib arameu din S‑E Babiloniei (vezi Eze. 23:23).
Urmărește‑i, ucide‑i și dă‑i spre nimicire21, 26 Vezi nota de la 25:9.,
zice Domnul!
Fă‑i tot ceea ce ți‑am poruncit!
22Zgomotul războiului este în țară
și prăpădul este mare.
23Cum s‑a rupt și s‑a sfărâmat
ciocanul întregului pământ!
Cum a ajuns Babilonul
o pricină de groază printre neamuri!
24Ți‑am întins o cursă, Babilonule,
și ai fost prins fără să te aștepți!
Ai fost găsit și cucerit,
căci te‑ai împotrivit Domnului.
25Domnul Și‑a deschis odaia cu arme
și a scos armele mâniei Lui,
căci Stăpânul, Domnul Oștirilor, are o lucrare de făcut
în țara caldeenilor.
26Veniți împotriva ei de departe,
deschideți‑i grânarele,
ridicați‑o ca pe niște snopi.
Dați‑o spre nimicire
și nu lăsați niciun supraviețuitor în ea.
27Ucideți‑i toți tăurașii!
Să se coboare la înjunghiere!
Vai de ei, căci le‑a venit ziua!
A sosit vremea pedepsei lor!
28Ascultați! Se aude glasul fugarilor
și al celor ce scapă din țara Babilonului
ca să proclame în Sion
răzbunarea Domnului, Dumnezeul nostru,
răzbunarea pentru Templul Său.
29Chemați arcașii împotriva Babilonului,
chemați‑i pe toți cei ce întind arcul.
Ridicați‑vă tabăra de jur împrejurul lui;
nu lăsați pe nimeni să scape!
Răsplătiți‑i după faptele lui;
faceți‑i potrivit cu tot ce a făcut și el,
căci s‑a îngâmfat față de Domnul,
față de Sfântul lui Israel.
30De aceea, tinerii lor vor cădea în piețe;
toți războinicii lor vor fi reduși la tăcere în ziua aceea,
zice Domnul.
31Iată, sunt împotriva ta, îngâmfatule,
zice Stăpânul, Domnul Oștirilor,
căci ți‑a sosit ziua,
ți‑a venit vremea să fii pedepsit!
32Îngâmfatul acela se va împiedica și va cădea
și nimeni nu‑l va ajuta să se ridice.
Voi aprinde un foc în cetățile lui,
care îi va mistui toate împrejurimile.“
33Așa vorbește Domnul Oștirilor:
„Fiii lui Israel sunt asupriți
și fiii lui Iuda la fel.
Toți cei care i‑au luat captivi îi țin strâns
și refuză să le dea drumul.
34Dar Răscumpărătorul lor este puternic,
Domnul Oștirilor este Numele Lui.
El le va apăra cauza
ca să aducă odihnă țării
și să facă pe locuitorii Babilonului să se agite.
35Sabie împotriva caldeenilor! zice Domnul –
împotriva celor ce locuiesc în Babilon,
împotriva conducătorilor și înțelepților lor.
36Sabie împotriva descântătorilor!
Ei vor deveni nebuni.
Sabie împotriva vitejilor lor!
Ei vor fi înspăimântați.
37Sabie împotriva cailor și carelor lor
și împotriva tuturor străinilor care sunt în mijlocul lor!
Ei se vor înfricoșa ca niște femei.
Sabie împotriva comorilor lor!
Ele vor fi prădate.
38Uscăciune38 Sau: sabie. peste apele lor!
Ele vor seca.
Căci este o țară de chipuri cioplite,
și au înnebunit de groaza idolilor lor38 Sau: idoli, / sunt înnebuniți după idolii lor; sau: idoli, / idoli care au înnebunit de teroare..
39De aceea, fiarele pustiei vor locui acolo împreună cu hienele,
și struții vor locui în ea.
Nu va mai fi locuit pentru totdeauna
și nu va mai fi sălășluit din generație în generație.
40Așa cum a distrus Dumnezeu Sodoma și Gomora
și cetățile vecine,
zice Domnul,
tot astfel niciun om nu va mai locui acolo
și niciun fiu al omului nu se va mai stabili în el.
41Iată, un popor vine din nord!
Un mare neam și regi mulți
au fost stârniți de la marginile pământului.
42Ei sunt înarmați cu arcuri și cu lănci;
sunt cruzi și fără milă.
Vuietul lor este ca marea învolburată
când vin călare pe cai;
sunt pregătiți de luptă
împotriva ta, fiică a Babilonului!
43Împăratul Babilonului a auzit vestea
și mâinile i‑au slăbit.
L‑a cuprins neputința,
durerea ca pe o femeie care naște.
44Iată, ca un leu care se suie din desișul Iordanului
împotriva unui staul trainic,
așa Mă voi repezi și‑l voi pune pe fugă din locul unde este.
Cine este cel ales de Mine ca să facă aceasta?
Cine este ca Mine și cine Mă va înfrunta?
Ce păstor Îmi poate sta împotrivă?
45De aceea, ascultați planul Domnului,
pe care l‑a hotărât împotriva Babilonului,
și gândurile pe care le are
împotriva țării caldeilor:
sigur îi vor târî pe cei mici ai turmei;
sigur El le va distruge staulul.
46La vuietul cuceririi Babilonului pământul se cutremură
și un strigăt se aude printre neamuri.“
Asɛm A Ɛfa Babilonia Ho
1Asɛm a Awurade nam odiyifoɔ Yeremia so ka faa Babilonia ne Babiloniafoɔ asase ho nie:
2“Mommɔ no dawuro na mompae mu nka wɔ amanaman mu.
Mompagya frankaa na mompae mu nka;
na momma wɔnte sɛ,
‘Wɔbɛfa Babilonia;
wɔbɛgu Bel anim ase,
na ehu bɛhyɛ Merodak ma.
Wɔbɛgu ne nsɛsodeɛ anim ase
na ehu bɛhyɛ nʼahoni ma.’
3Ɔman bi firi atifi fam bɛto ahyɛ ne so
na wɔbɛyɛ nʼasase amanfo.
Obiara rentena so;
nnipa ne mmoa bɛdwane afiri so.
4“Nna no mu ne saa ɛberɛ no,”
Awurade na ɔseɛ,
“Israelfoɔ ne Yudafoɔ bɛka abom
de nisuo akɔhwehwɛ wɔn Awurade, wɔn Onyankopɔn.
5Wɔbɛbisa ɛkwan a ɛkɔ Sion
na wɔde wɔn ani akyerɛ hɔ.
Wɔbɛba de wɔn ho abɛbɔ Awurade
wɔ daa apam a wɔn
werɛ remfiri mu.
6“Me nkurɔfoɔ ayɛ nnwan a wɔayera;
wɔn nnwanhwɛfoɔ ama wɔafom ɛkwan
ma wɔkyinkyinii mmepɔ so.
Wɔkyinkyinii bɛpɔ ne kokoɔ so
na wɔn werɛ firii wɔn ankasa homebea.
7Obiara a ɔhunuu wɔn no tetee wɔn mu;
wɔn atamfoɔ kaa sɛ, ‘Yɛn nni fɔ,
ɛfiri sɛ wɔyɛɛ bɔne tiaa Awurade, wɔn nokorɛ didibea no,
Awurade wɔn agyanom anidasoɔ no.’
8“Monnwane mfiri Babilonia;
momfiri Babiloniafoɔ asase so,
na monyɛ sɛ mpapo a wɔdi nnwankuo anim.
9Mɛkanyane amanaman akɛseɛ nkabom
afiri atifi fam asase so de wɔn abɛtia Babilonia.
Wɔbɛgyinagyina wɔn afa atia no,
wɔbɛfiri atifi fam ako afa no.
Wɔn agyan bɛyɛ sɛ nnɔmmarima a wɔakwadare akodie mu,
wɔn a wɔmmfa nsapan nsane wɔn akyi.
10Enti wɔbɛfom Babilonia;
wɔn a wɔfom no nyinaa bɛnya afodeɛ bebree,”
Awurade na ɔseɛ.
11“Esiane sɛ mo ani gye na modi ahurisie,
mo a mofom mʼagyapadeɛ,
sɛ mohurihuri anigyeɛ so te sɛ nantwiforo a ɔwɔ ɛserɛ frɔmm mu
na mosu te sɛ apɔnkɔnini enti,
12Wo maame ani bɛwu pa ara;
deɛ ɔwoo woɔ anim bɛgu ase.
Ɔbɛyɛ akumaa wɔ amanaman no mu,
ɛserɛ, asase wesee ne anweatam.
13Awurade abufuo enti, obiara rentena hɔ
na ɛbɛda mpan korakora.
Wɔn a wɔtwam wɔ Babilonia nyinaa ho bɛdwiri wɔn na wɔadi ne ho fɛ
ɛsiane nʼapirakuro nyinaa enti.
14“Monnyinagyina mo afa ntwa Babilonia ho nhyia,
mo a moto agyan nyinaa.
Monto no! Monnnya bɛmma biara,
ɛfiri sɛ wayɛ bɔne atia Awurade.
15Monteam ntia no wɔ afanan nyinaa!
Ɔma ne nsa so, nʼaban denden bubu,
wɔdwiri nʼafasuo gu fam.
Esiane sɛ yei yɛ Awurade aweretɔ no enti,
montɔ ne so were;
monyɛ no sɛdeɛ wayɛ afoforɔ no.
16Monyi ogufoɔ mfiri Babilonia,
ɔne ɔtwafoɔ a ɔkura ne kantankrankyi wɔ ɔtwa berɛ mu no.
Esiane ɔhyɛsofoɔ no akofena enti
obiara nsane nkɔ ne nkurɔfoɔ mu,
obiara nnwane nkɔ nʼankasa asase so.
17“Israel yɛ nnwankuo a wɔahwete
a agyata apam wɔn.
Deɛ ɔdii ɛkan tetee ne mu
yɛ Asiriahene;
na deɛ ɔdwerɛɛ ne nnompe akyire no
yɛ Babiloniahene Nebukadnessar.”
18Ɛno enti, yei ne deɛ Asafo Awurade, Israel Onyankopɔn seɛ:
“Mɛtwe Babiloniahene ne nʼasase aso
sɛdeɛ metwee Asiriahene aso no.
19Na mede Israel bɛsane aba nʼankasa adidibea.
Ɔbɛdidi wɔ Karmel ne Basan;
ɔbɛmee wɔ Efraim ne Gilead nkokoɔ so.
20Saa nna no ne saa ɛberɛ no,”
Awurade na ɔsɛ,
“Wɔbɛhwehwɛ Israel afɔbuo mu,
nanso wɔrennya bi,
wɔbɛhwehwɛ Yuda nnebɔne mu,
nanso wɔrenhunu bi,
ɛfiri sɛ, mede nkaeɛfoɔ a megyaa wɔn no bɔne bɛkyɛ wɔn.
21“Monto nhyɛ Merataim asase so
ne nnipa a wɔte Pekod.
Montaa wɔn, monkunkum wɔn
na monsɛe wɔn korakora,”
Awurade na ɔseɛ.
“Monyɛ biribiara a mahyɛ mo no.
22Ɔko mu gyegyeegye wɔ asase no so,
ɔsɛeɛ kɛseɛ nnyegyeɛ!
23Hwɛ sɛdeɛ wɔabubu na wɔabobɔ
asase nyinaa so asaeɛ!
Hwɛ sɛdeɛ Babilonia ada mpan
wɔ amanaman no mu!
24Mesum wo afidie Ao Babilonia,
na ɛyii wo ansa na worehunu;
wɔhunu wo kyeree wo
ɛfiri sɛ woko tiaa Awurade.
25Awurade abue nʼakodeɛ akoradan
na wayi nʼabufuhyeɛ akodeɛ de apue,
ɛfiri sɛ Otumfoɔ Awurade wɔ adwuma yɛ
wɔ Babiloniafoɔ asase so.
26Momfiri akyirikyiri mmra ne so.
Mommubu nʼasan no ani;
monhɔre no sie sɛ ayuo akuakuo.
Monsɛe no korakora
na monnnya no nkaeɛfoɔ biara.
27Monkunkum nʼanantwinini nyinaa;
momfa wɔn nkɔ ma wɔnkum wɔn!
Musuo nka wɔn! Ɛfiri sɛ wɔn da no aduru,
ɛberɛ a wɔde bɛtwe wɔn aso no.
28Montie akobɔfoɔ ne adwanefoɔ a wɔfiri Babilonia no
sɛ wɔreka wɔ Sion
sɛdeɛ Awurade, yɛn Onyankopɔn atɔ were
nʼasɔrefie ho aweretɔ.
29“Momfrɛ agyantofoɔ nkɔtoa Babilonia,
wɔn a wɔto agyan nyinaa.
Montwa ne ho nhyia;
momma obiara nnwane.
Montua ne nneyɛɛ so ka;
monyɛ no sɛdeɛ wayɛ.
Ɛfiri sɛ, wabu Awurade animtia,
Israel kronkronni no.
30Enti ne mmeranteɛ bɛtotɔ wɔ mmɔntene so;
wɔbɛtɔre nʼasraafoɔ nyinaa ase saa ɛda no,”
Awurade na ɔseɛ.
31“Hwɛ, mekyiri wo, Ao ɔhantanni.”
Awurade, Asafo Awurade na ɔseɛ,
“ɛfiri sɛ wo da no aduru
ɛberɛ a wɔde bɛtwe wʼaso no.
32Ɔhantanni no bɛsunti na wahwe ase
obiara rempagya no;
mɛto ne nkuro mu ogya
na ahye wɔn a atwa ne ho ahyia nyinaa.”
33Yei ne deɛ Asafo Awurade seɛ:
“Wɔhyɛ Israelfoɔ so,
na Yudafoɔ nso saa ara.
Wɔn nnommumfafoɔ no kura wɔn denden
a wɔmpɛ sɛ wɔgyaa wɔn ma wɔkɔ.
34Nanso, wɔn Gyefoɔ yɛ ɔhoɔdenfoɔ;
ne din ne Asafo Awurade.
Ɔbɛdi wɔn asɛm ama wɔn anibereɛ so
sɛdeɛ ɔde ahotɔ bɛba wɔn asase no so,
na wɔn a wɔte Babilonia no deɛ, wahyɛ wɔn ahometeɛ.
35“Akofena bi bɛsɔre atia Babiloniafoɔ!”
Awurade na ɔseɛ.
“Ɛbɛtia wɔn a wɔte Babilonia
na atia nʼadwumayɛfoɔ ne nʼanyansafoɔ!
36Akofena bi bɛsɔre atia nʼadiyifoɔ atorofoɔ!
Wɔbɛdane nkwaseafoɔ.
Akofena bi bɛsɔre atia nʼakofoɔ!
Ehu bɛhyɛ wɔn ma.
37Akofena bi bɛsɔre atia nʼapɔnkɔ ne ne nteaseɛnam
ne amanfrafoɔ a wɔwɔ wɔn mu nyinaa!
Wɔbɛdane mmaa.
Akofena bi bɛsɔre atia nʼademudeɛ!
Wɔbɛfom.
38Ɔweɛ wɔ ne nsuo ahodoɔ so!
Ɛbɛwewe.
Ɛfiri sɛ ɛyɛ ahoni asase,
ahoni a ehu bɛma wɔabobɔ adam.
39“Enti ɛserɛ so mmoa ne mpataku bɛtena hɔ,
na ɛhɔ na ɔpatuo bɛtena.
Obiara rentena so bio
ɛfiri awoɔ ntoatoasoɔ kɔsi awoɔ ntoatoasoɔ.
40Sɛdeɛ Onyankopɔn tuu Sodom ne Gomora
ne wɔn nkurotoɔ guiɛ no,”
Awurade na ɔseɛ,
“saa ara na obiara rentena hɔ;
onipa biara rentena mu.
41“Monhwɛ! Akodɔm bi firi atifi fam reba;
ɔman kɛseɛ ne ahemfo bebree,
wɔrehwanyane wɔn afiri nsase ano.
42Wɔkurakura bɛmma ne pea;
wɔn tirim yɛ den, na wɔnni ahummɔborɔ.
Wɔn nnyegyeeɛ te sɛ ɛpo a ɛrehuru soɔ.
Sɛ wɔtete wɔn apɔnkɔ so a,
wɔba sɛ mmarima a wɔrekɔ sa
abɛto ahyɛ wo so, Ao Ɔbabaa Babilonia.
43Babiloniahene ate wɔn ho nsɛm,
ne nsa sesa ne ho kwa.
Ahohiahia akyekyere no;
ɔyea a ɛte sɛ ɔbaa a ɔrekyem awoɔ so.
44Sɛdeɛ gyata a ɔfiri Yordan nkyɛkyerɛ mu
rekɔ adidibea frɔmfrɔm no,
saa ara na mɛtaa Babilonia so afiri nʼasase so wɔ ɛberɛ tiawa bi mu.
Hwan ne deɛ mayi no sɛ ɔnyɛ yei?
Hwan na ɔte sɛ me, na hwan na ɔbɛtumi ne me adi asie?
Na odwanhwɛfoɔ bɛn na ɔbɛtumi asɔre atia me?”
45Enti tie deɛ Awurade ahyehyɛ atia Babilonia,
deɛ wabɔ ne tirim sɛ ɔbɛyɛ de atia Babiloniafoɔ asase nie:
Nnwankuo no mu nkumaa no mpo, wɔbɛtwe wɔn akɔ;
wɔn enti ɔbɛsɛe adidibea no koraa.
46Babilonia nnommumfa nnyegyeeɛ bɛma asase awoso;
ne nteateam bɛgyegye wɔ amanaman no mu.
