Ieremia 39 – NTLR & CST

Nouă Traducere În Limba Română

Ieremia 39:1-18

Căderea Ierusalimului

(2 Regi 25:1-12; Ier. 52:4-16)

1În al nouălea an al lui Zedechia, regele lui Iuda, în luna a zecea, Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit împotriva Ierusalimului cu toată armata sa și l‑a asediat, 2iar în al unsprezecelea an al lui Zedechia, în ziua a noua a lunii a patra, a pătruns în cetate. 3Atunci, toți conducătorii împăratului Babilonului au venit și s‑au așezat lângă Poarta din Mijloc. Erau: Nergal-Șarețer, Samgar-Nebo, Sarsechim, care era Rab‑Saris3, 13 Sau: demnitar superior., Nergal-Sarețer, care era Rab‑Mag3, 13 Sau: comandantul magilor., și toți ceilalți conducători ai împăratului Babilonului. 4Când Zedechia, regele lui Iuda, și toți războinicii lui i‑au văzut, au fugit. Ei au ieșit din cetate în timpul nopții pe drumul grădinii regelui, prin poarta dintre cele două ziduri, și au luat‑o pe drumul spre Araba4 Denumirea, în Vechiul Testament, a riftului care se întinde de la Marea Galileei până la Marea Roșie. De obicei se referă la Valea Iordanului..

5Armata caldeenilor i‑a urmărit însă și l‑a ajuns pe Zedechia în câmpiile Ierihonului. L‑au capturat și l‑au dus la Nebucadnețar, împăratul Babilonului, la Ribla, în țara Hamatului. Acesta a rostit o sentință împotriva lui. 6Acolo, la Ribla, împăratul Babilonului i‑a înjunghiat pe fiii lui Zedechia înaintea ochilor lui. De asemenea, i‑a înjunghiat și pe toți nobilii lui Iuda, 7după care i‑a scos ochii lui Zedechia și l‑a legat cu lanțuri de bronz ca să‑l ducă în Babilon.

8Caldeenii au dat foc atât palatului regelui cât și caselor poporului și au dărâmat zidurile Ierusalimului. 9Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, a dus în captivitate în Babilon poporul care mai rămăsese în cetate, împreună cu toți cei care i se predaseră și cu toată rămășița poporului. 10Însă Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, i‑a lăsat în țara lui Iuda pe unii dintre cei mai săraci din popor, care nu aveau nimic. Tot atunci el le‑a dat vii și ogoare.

Eliberarea lui Ieremia

11Nebucadnețar, împăratul Babilonului, i‑a dat următoarea poruncă lui Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, cu privire la Ieremia, zicând: 12„Ia‑l și poartă‑i de grijă! Să nu‑i faci niciun rău, ci fă‑i tot ceea ce‑ți va cere!“ 13Astfel Nebuzaradan, căpetenia gărzilor, Nebușazban, care era Rab‑Saris, Nergal-Șarețer, care era Rab‑Mag, și toți ceilalți conducători ai împăratului Babilonului, 14au trimis să‑l aducă pe Ieremia din curtea temniței și l‑au încredințat lui Ghedalia, fiul lui Ahikam, fiul lui Șafan, ca să‑l ducă înapoi acasă. Și Ieremia a rămas în mijlocul poporului.

15Cuvântul Domnului îi vorbise astfel lui Ieremia atunci când era închis în curtea temniței: 16„Du‑te și spune‑i cușitului16 Vezi nota de la 13:23. Ebed-Melek astfel: «Așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ‘Iată, voi împlini cuvintele pe care le‑am rostit împotriva cetății acesteia și voi aduce asupra ei nenorocirea și nu bunăstarea. În ziua aceea, ele se vor împlini înaintea ochilor tăi. 17Pe tine însă te voi scăpa în ziua aceea, zice Domnul, și nu te voi da în mâinile celor de care ți‑e frică. 18Eu te voi scăpa și nu vei cădea lovit de sabie. Prada ta va fi însăși viața ta, pentru că te‑ai încrezut în Mine, zice Domnul.’»“

Nueva Versión Internacional (Castilian)

Jeremías 39:1-18

1En el mes décimo del año noveno del reinado de Sedequías en Judá, el rey Nabucodonosor de Babilonia y todo su ejército marcharon contra Jerusalén y la sitiaron. 2El día nueve del mes cuarto del año undécimo del reinado de Sedequías, abrieron una brecha en el muro de la ciudad, 3por la que entraron todos los jefes del rey de Babilonia, hasta instalarse en la puerta central: Nergal Sarézer de Samgar, Nebo Sarsequín,39:3 Nergal Sarézer de Samgar, Nebo Sarsequín. Alt. Nergal Sarézer, Samgar Nebo, Sarsequín. un oficial principal, Nergal Sarézer, también un alto funcionario, y todos los otros jefes del rey de Babilonia. 4Al verlos, el rey Sedequías de Judá y todos los soldados huyeron de la ciudad. Salieron de noche por el camino del jardín del rey, por la puerta que está entre los dos muros, tomando el camino del Arabá.39:4 del Arabá. Alt. del valle del Jordán.

5Pero el ejército babilónico los persiguió hasta alcanzarlos en las llanuras de Jericó. Capturaron a Sedequías y lo llevaron ante Nabucodonosor, rey de Babilonia, que estaba en Riblá, en el territorio de Jamat. Allí dictó sentencia contra Sedequías, 6y ante sus propios ojos hizo degollar a sus hijos, lo mismo que a todos los nobles de Judá. 7Luego mandó que a Sedequías le sacaran los ojos y le pusieran cadenas de bronce, para llevarlo a Babilonia.

8Los babilonios prendieron fuego al palacio real y a las casas del pueblo, y derribaron los muros de Jerusalén. 9Finalmente Nabuzaradán, el comandante de la guardia, llevó cautivos a Babilonia tanto al resto de la población como a los desertores, es decir, a todos los que quedaban. 10Nabuzaradán, comandante de la guardia, solo dejó en el territorio de Judá a algunos de los más pobres, que no poseían nada. En aquel día les asignó campos y viñedos.

11En cuanto a Jeremías, el rey Nabucodonosor de Babilonia había dado la siguiente orden a Nabuzaradán, el comandante de la guardia: 12«Vigílalo bien, sin hacerle ningún daño, y atiende a todas sus necesidades». 13Nabuzaradán, comandante de la guardia, Nebusazbán, un oficial principal, Nergal Sarézer, un alto funcionario, y todos los demás oficiales del rey de Babilonia 14mandaron sacar a Jeremías del patio de la guardia y se lo confiaron a Guedalías hijo de Ajicán, nieto de Safán, para que lo llevaran de vuelta a su casa. Así Jeremías se quedó a vivir en medio del pueblo.

15Aún estaba Jeremías preso en el patio de la guardia cuando la palabra del Señor vino a él: 16«Ve y dile a Ebedmélec, el etíope, que así dice el Señor Todopoderoso, el Dios de Israel: “Voy a cumplir las palabras que anuncié contra esta ciudad, para mal y no para bien. En aquel día, tú serás testigo de todo esto. 17Pero en ese mismo día yo te rescataré —afirma el Señor—, y no caerás en las manos de los hombres que temes. 18Porque ciertamente yo te libraré —afirma el Señor—, y no caerás a filo de espada; antes bien, tu vida será tu botín, porque has confiado en mí”».