Ieremia este aruncat într‑un puț
1Șefatia, fiul lui Matan, Ghedalia, fiul lui Pașhur, Iehucal, fiul lui Șelemia și Pașhur, fiul lui Malchia, au auzit cuvintele pe care Ieremia le rostea înaintea întregului popor. El spunea:
2„Așa vorbește Domnul: «Cel care va mai rămâne în cetatea aceasta va fi ucis de sabie, de foamete și de molimă, dar cel care va ieși și se va duce la caldeeni va trăi. Prada lui va fi însăși viața lui și astfel el va trăi.»“ 3„Așa vorbește Domnul: «Această cetate va fi dată cu siguranță în mâinile oștirii împăratului Babilonului, care o va cuceri.»“
4Atunci conducătorii poporului i‑au zis regelui:
– Omul acesta ar trebui omorât, căci descurajează războinicii care au mai rămas în cetate și întreg poporul prin cuvântările pe care le ține. Omul acesta nu caută binele poporului, ci nenorocirea lui.
5Regele Zedechia le‑a răspuns:
– Iată, el este în mâinile voastre, căci nu este ceva ce regele ar putea să vă facă.
6Ei l‑au luat pe Ieremia și l‑au aruncat în puțul lui Malchia, fiul regelui, care era în curtea temniței. Ei l‑au coborât înăuntru cu niște funii. Acolo nu era apă, ci doar noroi, astfel că Ieremia s‑a afundat în noroi.
7Însă cușitul7, 10, 12 Vezi nota de la 13:23. Ebed-Melek, un demnitar de la palatul regelui, auzise că Ieremia fusese aruncat într‑un puț. În timp ce regele stătea la Poarta lui Beniamin, 8Ebed-Melek a ieșit din palat și i‑a zis:
9– O, rege, stăpânul meu, oamenii aceștia s‑au purtat cu răutate prin tot ce i‑au făcut profetului Ieremia. Ei l‑au aruncat într‑un puț și va muri de foame acolo, căci nu mai este pâine în cetate!
10Atunci regele a poruncit cușitului Ebed-Melek, zicând:
– Ia de aici treizeci de oameni cu tine și scoate‑l pe profetul Ieremia din puț, până nu moare!
11Ebed-Melek i‑a luat cu el pe oamenii aceia, s‑au dus într‑o odaie aflată sub vistieria palatului și au luat de acolo niște zdrențe vechi și niște haine purtate, pe care le‑au coborât apoi cu niște funii în puțul în care era Ieremia. 12Atunci cușitul Ebed-Melek i‑a zis lui Ieremia: „Pune‑ți, te rog, aceste zdrențe și aceste haine vechi sub subsuori și apoi leagă‑ți funia de jur împrejur.“ Ieremia a făcut așa, 13iar ei l‑au tras cu funiile și l‑au scos din puț. Ieremia a rămas în curtea temniței.
Zedechia îi cere iarăși sfatul lui Ieremia
14După aceea, regele Zedechia a trimis după profetul Ieremia și acesta a fost adus la intrarea a treia a Casei Domnului.
Regele i‑a zis lui Ieremia:
– Te voi întreba ceva, dar să nu ascunzi de mine nimic.
15Ieremia i‑a răspuns lui Zedechia:
– Dacă‑ți voi răspunde, oare nu mă vei omorî tu sigur? Iar dacă te voi sfătui, nu mă vei asculta.
16Regele Zedechia i‑a jurat lui Ieremia în secret, zicând:
– Viu este Domnul, Care ne‑a dat viață, că nu te voi omorî și nu te voi da în mâinile celor ce caută să‑ți ia viața!
17Atunci Ieremia i‑a zis lui Zedechia:
– Așa vorbește Domnul, Dumnezeul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „Dacă te vei preda conducătorilor împăratului Babilonului, vei rămâne în viață și cetății acesteia nu i se va da foc; astfel tu și familia ta veți trăi. 18Dar, dacă nu te vei preda conducătorilor împăratului Babilonului, cetatea aceasta va fi dată în mâinile caldeenilor, care îi vor da foc, iar tu nu vei scăpa din mâna lor!“
19Regele Zedechia i‑a zis lui Ieremia:
– Mi‑e frică de iudeii care s‑au dus de partea caldeenilor, ca nu cumva să fiu dat în mâinile lor, iar ei să mă maltrateze.
20Ieremia a răspuns:
– Nu te vor da. Ascultă, te rog, glasul Domnului în ceea ce‑ți spun. Atunci îți va merge bine și vei rămâne în viață. 21Dar, dacă refuzi să te predai, iată ce mi‑a descoperit Domnul: 22„Iată, toate femeile care au mai rămas în palatul regelui lui Iuda vor fi duse la conducătorii împăratului Babilonului. Ele îți vor zice:
«Prietenii tăi de încredere
te‑au ademenit și te‑au învins!
Acum că ți s‑au afundat picioarele în noroi,
prietenii tăi ți‑au întors spatele!»
23Toate soțiile și toți copiii tăi vor fi duși la caldeeni. Nici tu nu vei scăpa din mâna lor, căci vei fi prins de împăratul Babilonului, iar cetății acesteia i se va da foc.“
24Zedechia i‑a zis lui Ieremia:
– Să nu știe nimeni despre cuvintele acestea și nu vei muri. 25Iar dacă conducătorii vor auzi că am vorbit cu tine și dacă vor veni și îți vor zice: „Spune‑ne ce i‑ai zis regelui! Nu ne ascunde nimic și nu te vom omorî! Și ce ți‑a spus regele?“, 26să le răspunzi astfel: „L‑am rugat pe rege să nu mă trimită iarăși în casa lui Ionatan, ca nu cumva să mor acolo.“
27Toți conducătorii au venit la Ieremia și l‑au întrebat, iar el le‑a zis toate cuvintele pe care regele i‑a poruncit să le spună. Atunci ei nu i‑au mai spus nimic, căci niciunul nu auzise discuția cu regele.
28Ieremia a rămas astfel în curtea temniței până în ziua în care a fost cucerit Ierusalimul.
Ginhulog si Jeremias sa Buho nga Pulunduhan sang Tubig
1Nakabati sila ni Shefatia nga anak ni Matan, si Gedalia nga anak ni Pashur, si Jehucal nga anak ni Shelemia, kag si Pashur nga anak ni Malkia sa ginsiling ni Jeremias sa mga tawo. Amo ini ang ginsiling ni Jeremias, “Nagasiling ang Ginoo nga 2ang bisan sin-o nga magpabilin sa sini nga siyudad mapatay sa inaway, gutom, kag balatian. Pero ang bisan sin-o nga magsurender sa mga taga-Babilonia38:2 taga-Babilonia: sa literal, Kaldeanhon. Amo man sa bersikulo 18, 19 kag 23. indi mapatay kundi maluwas kag mabuhi. 3Nagasiling man ang Ginoo nga sigurado gid nga maagaw ini nga siyudad sang mga taga-Babilonia kag sakupon nila ini.”
4Gani ato nga mga opisyal nagsiling sa hari, “Dapat patyon ini nga tawo. Ginapaluya lang niya ang mga soldado nga nabilin sa sini nga siyudad, pati ang tanan nga tawo, tungod sang iya ginapanghambal sa ila. Wala siya nagahandom sang kaayuhan sang mga tawo kundi sang ila kalaglagan.” 5Nagsabat si Haring Zedekia, “Pagusto kamo kon ano ang himuon ninyo sa iya. Indi ako makapamalabag.”
6Gani ginkuha nila si Jeremias kag gintunton sa buho nga pulunduhan sang tubig didto sa lagwerta sang mga guwardya. Ini nga pulunduhan sang tubig ginapanag-iyahan ni Malkia nga anak sang hari. Wala ini sing tubig pero may lunang, kag halos nalubong didto si Jeremias.
7-8Pero sang mabatian ni Ebed Melec nga taga-Etiopia38:7-8 taga-Etiopia: sa Hebreo, taga-Cush., nga isa sa mga opisyal sang palasyo, nga ginsulod si Jeremias sa buho nga pulunduhan sang tubig, nagkadto siya sa hari didto sa palasyo. Nagapungko sadto ang hari sa Puwertahan ni Benjamin. Nagsiling siya sa hari, 9“Mahal nga Hari, malain ang ginhimo sang sina nga mga tawo kay Jeremias. Ginhulog nila siya sa buho, kag mapatay gid siya didto sa gutom kon maubos na ang pagkaon sa siyudad.” 10Dayon nagmando ang hari kay Ebed Melec, “Upda ang 30 sa akon mga tinawo kag kuhaa ninyo si Jeremias sa buho agod indi siya mapatay.”
11Gani gin-upod ni Ebed Melec ang mga tawo kag nagkadto sila sa bodega sang palasyo. Nagkuha si Ebed Melec didto sang mga lapat kag gintunton dayon nila ini upod sa lubid didto kay Jeremias sa buho. 12Nagsiling si Ebed Melec kay Jeremias, “Ihapin sa imo ilok ang mga lapat agod indi ka masakitan sang lubid.” Ginhimo ato ni Jeremias, 13kag dayon ginbatak nila siya paguwa sa buho. Kag nagpabilin nga priso si Jeremias didto sa lagwerta sang mga guwardya.
Ginpatawag Liwat ni Haring Zedekia si Jeremias
14Karon, ginpatawag ni Haring Zedekia si Jeremias didto sa ikatatlo nga puwertahan sang templo sang Ginoo. Nagsiling si Zedekia kay Jeremias, “May ipamangkot ako sa imo, kag gusto ko nga sugiran mo ako sing matuod.”
15Nagsiling si Jeremias kay Zedekia, “Kon sugiran ko ikaw sing matuod, ipapatay mo ako. Bisan laygayan ko pa ikaw, indi ka gihapon magpamati sa akon.” 16Pero nagsumpa sing sekreto si Haring Zedekia kay Jeremias. Siling niya, “Nagasumpa ako sa Ginoo nga buhi, nga naghatag sa aton sang kabuhi, nga indi ko ikaw pagpatyon ukon pag-itugyan sa gusto magpatay sa imo.”
17Nagsiling si Jeremias kay Zedekia, “Amo ini ang ginasiling sang Ginoong Dios nga Makagagahom, ang Dios sang Israel: Kon magsurender ka sa mga opisyal sang hari sang Babilonia, maluwas mo ang imo kabuhi kag indi pagsunugon ini nga siyudad. Ikaw kag ang imo panimalay mabuhi. 18Pero kon indi ka gani magsurender, itugyan ini nga siyudad sa mga taga-Babilonia, kag sunugon nila ini kag indi ka gid makapalagyo sa ila.” 19Nagsiling si Haring Zedekia, “Nahadlok ako sa mga Judio nga nagadampig sa mga taga-Babilonia. Basi kon itugyan ako sang mga taga-Babilonia sa ila kag sakiton nila ako.”
20Nagsabat si Jeremias, “Indi ka pag-itugyan sa ila kon tumanon mo lang ang Ginoo. Kon sundon mo ang akon ginasiling, maluwas ang imo kabuhi, kag wala sing may matabo sa imo. 21Pero kon indi ka gani magsurender, amo ini ang ginpahayag sang Ginoo sa akon nga matabo sa imo: 22Ang tanan nga babayi nga nabilin sa imo palasyo pagadal-on sang mga opisyal sang hari sang Babilonia. Ini nga mga babayi magasiling sa imo: ‘Gintunto ka lang sang imo suod nga mga abyan. Karon nga ang imo mga tiil nagalubong sa lunang, ginbayaan ka nila.’
23“Ang tanan mo nga asawa kag kabataan pagabihagon sang mga taga-Babilonia. Ikaw mismo indi makapalagyo sa ila; bihagon ka sang hari sang Babilonia, kag pagasunugon ini nga siyudad.”
24Dayon nagsiling si Zedekia kay Jeremias, “Indi ka gid magpanugid sang aton gin-estoryahan agod indi ka mapatay. 25Basi kon mabalitaan sang mga opisyal nga nag-estoryahanay kita kag mamangkot sila sa imo, ‘Ano ang inyo gin-estoryahan sang hari? Kon indi ka manugid patyon ka namon.’ 26Kon matabo ini, silingon mo sila, ‘Nagpakitluoy ako sa hari nga indi niya ako pag-ibalik sa balay ni Jonatan agod mapatay didto.’ ”
27Nagkadto matuod ang mga opisyal kay Jeremias kag ginpamangkot siya. Ginsabat niya sila suno sa ginsiling sang hari sa iya. Gani wala na sila magsagi pangusisa, kay wala man sing may nakabati sang pag-estoryahanay ni Jeremias kag sang hari.
28Nagpabilin nga priso si Jeremias didto sa lagwerta sang mga guwardya hasta sang adlaw nga naagaw ang Jerusalem.
