Exemplul de credincioșie a recabiților
1Cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului în zilele lui Iehoiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda: 2„Du‑te la casa recabiților, vorbește cu ei și invită‑i într‑una din odăile din afara Casei Domnului. Apoi dă‑le să bea vin.“ 3L‑am luat pe Iaazania, fiul lui Ieremia, fiul lui Habaținia, pe toți frații săi și pe toți copiii săi – întreaga casă a recabiților – 4și i‑am adus în Casa Domnului, în odaia fiilor lui Hanan, fiul lui Igdalia, omul lui Dumnezeu. Aceasta era chiar lângă odaia conducătorilor și deasupra odăii ușierului Maaseia, fiul lui Șalum.
5Am pus înaintea casei recabiților niște vase pline cu vin și câteva cupe și le‑am zis:
– Beți vin!
6Dar ei au răspuns:
– Noi nu bem vin deoarece tatăl nostru Iehonadab, fiul lui Recab, ne‑a poruncit, zicând: „Să nu beți niciodată vin, nici voi, nici fiii voștri. 7De asemenea, să nu zidiți case, să nu însămânțați și să nu plantați vii. Să nu aveți nimic din toate acestea, ci să locuiți în corturi toată viața voastră. Astfel veți trăi multă vreme în țara în care sunteți străini!“ 8Noi am ascultat de toate poruncile pe care ni le‑a dat tatăl nostru Iehonadab, fiul lui Recab, astfel că nici noi, nici soțiile noastre, nici fiii și nici fiicele noastre nu bem vin, 9nu ne zidim case ca să le locuim și nu avem nici vii, nici terenuri însămânțate, 10ci locuim în corturi și ascultăm cu fapta de tot ce ne‑a poruncit tatăl nostru Iehonadab. 11Dar, când Nebucadnețar, împăratul Babilonului, s‑a suit împotriva țării, am zis: „Veniți! Să fugim în Ierusalim dinaintea oștirii caldeenilor și a oștirii Aramului!“ Și astfel, am locuit în Ierusalim.
12Cuvântul Domnului i‑a vorbit lui Ieremia, zicând: 13„Așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: du‑te și spune‑le oamenilor din Iuda și locuitorilor Ierusalimului astfel: «Nu vreți să primiți îndrumarea și să ascultați cuvintele Mele? zice Domnul. 14Cuvintele lui Iehonadab, fiul lui Recab, care a poruncit fiilor săi să nu bea vin, sunt păzite. Ei nu beau vin până în ziua aceasta, căci ascultă de porunca tatălui lor. Și Eu v‑am vorbit dis‑de‑dimineaţă, dar voi nu M‑ați ascultat. 15I‑am trimis la voi pe toți robii Mei, profeții, în fiecare zi dis‑de‑dimineață. Ei v‑au spus: ‘Întoarceți‑vă fiecare de la căile voastre rele, schimbați‑vă faptele și nu mai umblați după alți dumnezei ca să le slujiți, ca astfel să locuiți în țara pe care v‑am dat‑o vouă și părinților voștri!’ Voi însă nu ați luat aminte și nu M‑ați ascultat. 16Da, fiii lui Iehonadab, fiul lui Recab, păzesc porunca pe care le‑a dat‑o tatăl lor, dar poporul acesta nu Mă ascultă!»
17De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Iată, voi aduce peste Iuda și peste toți locuitorii Ierusalimului toate dezastrele pe care le‑am rostit împotriva lor, pentru că le‑am vorbit și nu M‑au ascultat, i‑am chemat, dar ei nu au răspuns.»“
18Atunci Ieremia a zis casei recabiților: „Așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Pentru că ați ascultat poruncile tatălui vostru Iehonadab, pentru că ați păzit toate instrucțiunile și ați împlinit tot ce v‑a poruncit, 19așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: Iehonadab, fiul lui Recab, nu va fi lipsit niciodată de un urmaș care să stea înaintea Mea!»“
الركابيون
1هَذِهِ هِيَ النُّبُوءَةُ الَّتِي أَوْحَى بِها الرَّبُّ إِلَى إِرْمِيَا، فِي عَهْدِ يَهُويَاقِيمَ بْنِ يُوشِيَّا مَلِكِ يَهُوذَا. 2«امْضِ إِلَى بَيْتِ الرَّكَابِيِّينَ وَخَاطِبْهُمْ، ثُمَّ أَدْخِلْهُمْ إِلَى هَيْكَلِ الرَّبِّ إِلَى إِحْدَى الْحُجْرَاتِ الدَّاخِلِيَّةِ، وَاسْقِهِمْ خَمْراً». 3فَأَخَذْتُ يَازَنْيَا بْنَ إِرْمِيَا بْنِ حَبْصِينِيَا وَإِخْوَتَهُ وَجَمِيعَ أَبْنَائِهِ وَكُلَّ أَفْرَادِ بَيْتِ الرَّكَابِيِّينَ، 4وَدَخَلْتُ بِهِمْ إِلَى هَيْكَلِ الرَّبِّ إِلَى مُخْدَعِ بَنِي حَانَانَ بْنِ يَجَدْلِيَا رَجُلِ اللهِ الْقَائِمِ إِلَى جُوَارِ مُخْدَعِ الرُّؤَسَاءِ، الَّذِي فَوْقَ مُخْدَعِ مَعْسِيَّا بْنِ شَلُّومَ حَارِسِ بَابِ الْهَيْكَلِ، 5ثُمَّ وَضَعْتُ أَمَامَ الرَّكَابِيِّينَ جِرَاراً مَلآنَةً بِالْخَمْرِ وَكُؤُوساً، وَقُلْتُ لَهُمْ: «اشْرَبُوا خَمْراً». 6فَأَجَابُوا: «نَحْنُ لَا نَشْرَبُ خَمْراً، لأَنَّ يُونَادَابَ بْنَ رَكَابَ أَبَانَا أَوْصَانَا: لَا تَشْرَبُوا خَمْراً أَنْتُمْ وَلا أَبْنَاؤُكُمْ إِلَى الأَبَدِ. 7وَلا تُشَيِّدُوا بَيْتاً، وَلا تَزْرَعُوا زَرْعاً، وَلا تَغْرِسُوا كُرُوماً، وَلا تَمْتَلِكُوا وَاحِداً مِنْهَا، بَلْ أَقِيمُوا فِي خِيَامٍ طَوَالَ حَيَاتِكُمْ، فَتَطُولَ أَيَّامُكُمْ عَلَى وَجْهِ الأَرْضِ الَّتِي أَنْتُمْ فِيهَا مُتَغَرِّبُونَ. 8فَأَطَعْنَا وَصِيَّةَ يُونَادَابَ أَبِينَا فِي كُلِّ مَا أَمَرَنَا بِهِ، فَلَمْ نَشْرَبْ خَمْراً طَوَالَ حَيَاتِنَا نَحْنُ وَنِسَاؤُنَا وَأَبْنَاؤُنَا وَبَنَاتُنَا، 9وَلَمْ نُشَيِّدْ بُيُوتاً نُقِيمُ فِيهَا، وَلَمْ نَمْلِكْ كَرْماً أَوْ حَقْلاً أَوْ زَرْعاً، 10إِنَّمَا سَكَنَّا فِي خِيَامٍ. لَقَدْ أَطَعْنَا وَعَمِلْنَا بِكُلِّ مَا أَوْصَانَا بِهِ أَبُونَا يُونَادَابُ. 11فَلَمَّا زَحَفَ نَبُوخَذْنَصَّرُ عَلَى الْبِلادِ قُلْنَا: تَعَالَوْا لِنَلْجَأْ إِلَى أُورُشَلِيمَ هَرَباً مِنْ جَيْشِ الْكَلْدَانِيِّينَ وَالأَرَامِيِّينَ، وَهَكَذَا أَقَمْنَا فِي أُورُشَلِيمَ».
12فَأَوْحَى الرَّبُّ بِهَذِهِ النُّبُوءَةِ إِلَى إِرْمِيَا: 13«هَذَا مَا يُعْلِنُهُ الرَّبُّ الْقَدِيرُ إِلَهُ إِسْرَائِيلَ: انْطَلِقْ وَقُلْ لِرِجَالِ يَهُوذَا وَلأَهْلِ أُورُشَلِيمَ: أَلا تَقْبَلُونَ تَأْدِيباً فَتَسْمَعُوا كَلامِي؟ 14هَا وَصِيَّةُ يُونَادَابَ بْنِ رَكَابَ الَّتِي أَوْصَى بِها أَبْنَاءَهُ قَائِلاً لَا تَشْرَبُوا خَمْراً، قَدْ نَفَّذُوهَا، فَلَمْ يَشْرَبُوا خَمْراً إِلَى هَذَا الْيَوْمِ، لأَنَّهُمْ أَطَاعُوا أَمْرَ أَبِيهِمْ. أَمَّا أَنَا فَقَدْ أَنْذَرْتُكُمْ مُنْذُ الْبَدْءِ فَلَمْ تَسْمَعُوا لِي، 15وَبَعَثْتُ إِلَيْكُمْ جَمِيعَ عَبِيدِي الأَنْبِيَاءِ، الْوَاحِدَ تِلْوَ الآخَرِ قَائِلاً: ’لِيَرْجِعْ كُلُّ وَاحِدٍ عَنْ طَرِيقِهِ الشِّرِّيرِ، وَقَوِّمُوا أَعْمَالَكُمْ، وَلا تَضِلُّوا وَرَاءَ آلِهَةٍ أُخْرَى لِتَعْبُدُوهَا، فَتَسْتَوْطِنُوا الأَرْضَ الَّتِي وَهَبْتُهَا لَكُمْ وَلِآبَائِكُمْ‘، فَلَمْ تَسْمَعُوا وَلَمْ تُطِيعُونِي. 16لَقَدْ نَفَّذَ أَبْنَاءُ يُونَادَابَ بْنِ رَكَابَ وَصِيَّةَ أَبِيهِمِ الَّتِي أَمَرَهُمْ بِها، أَمَّا هَذَا الشَّعْبُ فَلَمْ يَسْمَعْ لِي.» 17لِذَلِكَ هَكَذَا يَقُولُ الرَّبُّ الْقَدِيرُ إِلَهُ إِسْرَائِيلَ: «سَأُوْقِعُ عَلَى شَعْبِ يَهُوذَا وَعَلَى جَمِيعِ أَهْلِ أُورُشَلِيمَ كُلَّ مَا قَضَيْتُ بِهِ عَلَيْهِمْ مِنْ عِقَابٍ، لأَنِّي أَنْذَرْتُهُمْ فَلَمْ يَسْمَعُوا، وَدَعَوْتُهُمْ فَلَمْ يُجِيبُوا».
18وَقَالَ إِرْمِيَا لِبَيْتِ الرَّكَابِيِّينَ: «هَذَا مَا يُعْلِنُهُ الرَّبُّ الْقَدِيرُ إِلَهُ إِسْرَائِيلَ: بِمَا أَنَّكُمْ أَطَعْتُمْ وَصِيَّةَ أَبِيكُمْ يُونَادَابَ وَنَفَّذْتُمْ جَمِيعَ أَوَامِرِهِ وَعَمِلْتُمْ بِها، 19لِذَلِكَ هَكَذَا يَقُولُ الرَّبُّ الْقَدِيرُ إِلَهُ إِسْرَائِيلَ: لَا يَنْقَرِضُ مِنْ ذُرِّيَّةِ يُونَادَابَ بْنِ رَكَابَ رَجُلٌ يَمْثُلُ أَمَامِي كُلَّ الأَيَّامِ».
