Noul legământ
1„În vremea aceea, zice Domnul, Eu voi fi Dumnezeul tuturor clanurilor lui Israel, iar ei vor fi poporul Meu.“
2Așa vorbește Domnul:
„Poporul care a scăpat de sabie
a găsit bunăvoință în pustie.
Eu voi veni și îi voi da odihnă lui Israel.“
3Domnul i S‑a arătat de departe3 Sau: demult., zicându‑i:
„Te iubesc cu o iubire veșnică;
de aceea Îmi păstrez îndurarea față de tine!
4Te voi zidi din nou
și vei fi rezidită, fecioară Israel!
Te voi împodobi iarăși cu tamburine
și vei ieși la dans cu cei ce te înveselesc.
5Vei planta iarăși vii
pe dealurile Samariei,
iar cei ce le vor planta
se vor bucura de roadele lor,
6căci vine ziua când străjerii vor proclama
pe muntele lui Efraim astfel:
«Haideți să ne suim la Sion,
la Domnul, Dumnezeul nostru!»“
7Așa vorbește Domnul:
„Strigați de bucurie pentru Iacov!
Chiuiți de veselie pentru cel ce este fruntea neamurilor!
Faceți‑vă auziți, cântați laude și ziceți:
«Izbăvește, Doamne, pe poporul Tău,
pe rămășița lui Israel!»
8Iată, îi voi aduce înapoi din țara de nord
și îi voi aduna de la marginile pământului.
Între ei va fi și orbul și șchiopul,
și femeia însărcinată și cea în durerile nașterii.
O mare adunare se va întoarce.
9Vor veni plângând
și îi voi duce în mijlocul rugăciunilor lor.
Îi voi conduce la pâraie9 Lit.: ueduri; Vale sau albie de râu secată, situată într‑un ținut arid, care acumulează apele de pe versanți în timpul sezonului ploios, creând un pârâu temporar. de apă
și pe o cale dreaptă,
pe care nu se vor împiedica,
căci Eu sunt Tatăl lui Israel
și Efraim este întâiul Meu născut.
10Ascultați Cuvântul Domnului, neamuri,
și vestiți‑l în insulele de departe!
«Cel Ce l‑a risipit pe Israel îl va aduna
și Își va păzi turma ca un păstor!»
11Căci Domnul îl va răscumpăra pe Iacov
și îl va elibera din mâna unuia mai puternic decât el.
12Atunci vor veni și vor chiui de veselie pe înălțimile Sionului;
ei vor alerga la bunătățile Domnului:
la grâne, la must, la ulei,
la miei și la viței.
Sufletul lor va fi ca o grădină bine udată
și nu se vor mai osteni.
13Atunci fecioarele se vor veseli la dans,
iar tinerii și bătrânii la fel.
Le voi preface bocetul în veselie
și îi voi mângâia și le voi da bucurie,
după durerea lor.
14Voi sătura cu grăsime sufletul preoților,
iar poporul Meu se va sătura cu bunătatea Mea,
zice Domnul.“
15Așa vorbește Domnul:
„Un glas a fost auzit în Rama,
bocet și plânset mult.
Rahela își plânge copiii
și nu vrea să fie mângâiată pentru copiii ei,
căci ei nu mai sunt.“
16Așa vorbește Domnul:
„Oprește‑ți plânsul
și lacrimile din ochi,
căci munca îți va fi răsplătită,
zice Domnul;
ei se vor întoarce din țara dușmanului.
17Există speranță pentru viitorul tău,
zice Domnul.
Fiii tăi se vor întoarce în teritoriul lor.
18L‑am auzit într-adevăr pe Efraim văitându‑se:
«M‑ai disciplinat ca pe un vițel nedeprins la jug
și am fost disciplinat.
Întoarce‑mă Tu și mă voi întoarce,
căci Tu ești Domnul, Dumnezeul meu.
19După ce am rătăcit, m‑am căit;
ajungând să cunosc, mă bat pe coapsă.
Am fost făcut de rușine și umilit,
căci port disprețul tinereții mele.»
20Nu este Efraim fiul Meu cel scump,
copilul în care‑Mi găsesc plăcerea?
Căci deși vorbesc adesea împotriva lui,
tot Îmi aduc aminte de el.
Inima Îmi tânjește după el;
sigur voi avea milă de el,
zice Domnul.
21Ridică‑ți semne pe drum,
pune‑ți stâlpi
și ia seama la calea,
la drumul pe care‑l urmezi.
Întoarce‑te, fecioară Israel,
întoarce‑te în cetățile tale.
22Până când vei rătăci,
fiică necredincioasă?
Căci Domnul va crea un lucru nou în țară:
femeia va da târcoale22 Sensul ultimului vers este nesigur. Sau va proteja. bărbatului.“
23Așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: „Când le voi aduce înapoi captivii, cei din țara și din cetățile lui Iuda vor zice iarăși aceste cuvinte: «Domnul să te binecuvânteze, locuință a dreptății, munte sfânt!» 24Oamenii vor locui împreună în Iuda și în toate cetățile ei, atât plugarii, cât și cei ce le pasc turmele, 25căci voi sătura cu apă sufletul însetat și voi îndestula orice suflet flămând.“
26La aceste lucruri m‑am trezit și am privit în jur. Somnul îmi fusese plăcut.
27„Iată, vin zile, zice Domnul, când voi însămânța Casa lui Israel și Casa lui Iuda cu o sămânță de oameni și o sămânță de animale. 28Așa cum am vegheat asupra lor ca să‑i smulg, să‑i tai, să‑i dărâm, să‑i nimicesc și să le fac rău, tot așa voi veghea asupra lor ca să‑i zidesc și să‑i plantez, zice Domnul. 29În zilele acelea nu se va mai zice:
«Părinții au mâncat struguri necopți
și copiilor li s‑au tocit dinții»,
30ci fiecare va muri pentru propria lui nelegiuire. Fiecărui om care va mânca struguri necopți i se vor toci dinții.“
Noul legământ
31„Iată, vin zile, zice Domnul,
când voi încheia cu Casa lui Israel
și cu Casa lui Iuda
un nou legământ,
32nu ca legământul
pe care l‑am încheiat cu strămoșii lor,
în ziua când i‑am luat de mână
ca să‑i scot din țara Egiptului,
legământ pe care l‑au rupt,
cu toate că le eram Stăpân32 Sau: cu toate că le eram Soț.,
zice Domnul.
33Ci acesta este legământul
pe care‑l voi încheia cu Casa lui Israel,
după acele zile, zice Domnul:
voi pune Legea Mea înăuntrul lor
și o voi scrie în inimile lor.
Eu voi fi Dumnezeul lor,
iar ei vor fi poporul Meu.
34Și niciunul nu va mai învăța pe semenul
sau pe fratele său, zicând:
«Cunoaște‑L pe Domnul!»,
pentru că toți Mă vor cunoaște,
de la cel mai mic până la cel mai mare,
zice Domnul,
căci le voi ierta nelegiuirea
și nu‑Mi voi mai aminti de păcatul lor.“
35Așa vorbește Domnul,
Cel Care a pus soarele
să lumineze ziua,
Cel Care a rânduit luna și stelele
să lumineze noaptea,
Cel Care stârnește marea
și face să‑i urle valurile,
– Domnul Oștirilor este Numele Său:
36„Dacă vor dispărea aceste hotărâri dinaintea Mea,
zice Domnul,
atunci și sămânța36 Termenul ebraic pentru sămânță este un singular care se poate referi atât la un singur urmaș, cât și la toți descendenții din linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca în cele mai multe cazuri termenul să exprime o ambiguitate intenționată. În traducerea de față a fost redat fie literal, fie cu urmaș sau urmași, în funcție de contextul literal și de cel teologic. lui Israel va înceta pe vecie
să mai fie un neam înaintea Mea!“
37Așa vorbește Domnul:
„Dacă cerurile de sus vor putea fi măsurate
și temeliile de jos ale pământului vor putea fi cercetate,
atunci voi lepăda și Eu întregul neam al lui Israel
pentru tot ce a făcut, zice Domnul.
38Iată, vin zile, zice Domnul, când cetatea aceasta va fi rezidită pentru Domnul, de la Turnul lui Hananel până la Poarta Unghiului. 39Frânghia de măsurat va trece pe dinaintea ei până la dealul Gareb și apoi se va întoarce spre Goa. 40Toată valea, unde sunt aruncate cadavrele și cenușa și toate terenurile până la uedul40 Vale sau albie de râu secată, din ținuturile aride, care acumulează apele de pe versanți în timpul sezonului ploios, creând un pârâu temporar. Chidron, până la unghiul Porții Cailor, spre răsărit, vor fi dedicate Domnului. Cetatea nu va mai fi niciodată nimicită sau dărâmată.“
1„У оне дане – говори Господ – бићу Бог свим родовима Израиљевим, а они ће бити мој народ.“
2Овако каже Господ:
„Народ који је преживео мач
нашао је наклоност у пустињи,
када је Израиљ отишао да нађе свој починак.“
3Господ ми31,3 У Септуагинти стоји Господ му. Овде пророк говори у име свег народа. се издалека објавио:
„Ја те волим љубављу вечном
и зато те милошћу привлачим!
4Опет ћу те сазидати,
обновљена бићеш, о, девице израиљска.
Даирама ћеш се опет окитити,
играћеш у колу с радоснима!
5Опет ћеш да садиш винограде
на брдима Самарије.
А они који саде,
ти ће и да једу.
6Јер долази дан када ће звати стражари
по Јефремовом горју:
’Устаните! Идемо Господу,
нашем Богу на Сион!’“
7Овако каже Господ:
„Радосно кличите због Јакова!
Подврискујте кличући због главе народа!
Објављујте, прослављајте и говорите:
’О, Господе, спаси свој народ,
остатак Израиљев!’
8Ево, доводим их из северне земље,
окупљам их из најдаљих земљиних крајева.
И међу њима ће бити слепи и хроми,
трудница и породиља.
Баш велики збор ће се вратити овамо.
9Доћи ће с преклињањима,
довешћу их док буду вапили.
Водићу их на набујале потоке,
на путеве равне на којима се неће спотакнути.
Јер ја сам Израиљу отац
и Јефрем је мој првенац.“
10„Народи, чујте реч Господњу,
јавите по далеким острвима и реците:
’Онај који је раштркао Израиљ, тај ће га и сакупити
и чуваће их као пастир своје стадо.’
11Јер, Господ је откупио Јакова,
искупио га је из руку јачега од њега.
12А они ће доћи на брдо Сион кличући радосно.
Ликоваће због добра Господњег, због жита
и вина, због уља, јагањаца и телади.
Живот ће им бити као врт заливен
и више никад неће малаксати.
13Девојка ће се у колу радовати
заједно са младићима и старцима.
Преокренућу њихову жалост у радост.
Утешићу их и обрадовати их након туге њихове.
14Наситићу изобиљем душе свештеника
а и мој ће народ сит бити од добара мојих
– говори Господ.“
15Овако каже Господ:
„У Рами се глас чује,
јецај и лелек гласни:
то Рахиља за децом својом нариче,
и неће да се утеши,
јер њих више нема.“
16Овако каже Господ:
„Грло стегни да не плаче,
не дај оку да засузи!
Јер, ево награде за дело твоје
– говори Господ –
вратиће се они из земље непријатеља.
17За твоје сутра постоји нада
– говори Господ –
вратиће се деца у свој завичај.
18Јесам, чуо сам Јефрема што над собом жали:
’Казнио си ме
и био сам кажњен као теле неукроћено.
Поврати ме да могу да се вратим,
јер си ти, Господе, Бог мој!
19И кад сам ти се вратио,
покајао сам се;
и кад сам поучен био,
тукао сам се у бедра.
Срамота ме је и понижен сам
јер носим ругло своје младости.’
20Није ли Јефрем мој драги син
и дете најмилије?
Иако сам често говорио против њега,
стално мислим о њему.
Зато ми је за њим устрептала утроба
и стварно ћу да му се смилујем
– говори Господ.
21Постави себи путоказе.
Стави себи знакове
и срце усмери на пут,
на стазу којом си ишла.
Па се врати, о, девице израиљска,
врати се овим својим градовима!
22Докле ћеш да тумараш,
о, ћерко одметничка?!
Јер Господ је створио на земљи нешто ново,
као кад би жена приступила мушкарцу.“
23Овако каже Господ над војскама, Бог Израиља: „Људи ће опет говорити ову изреку у јудејској земљи и по њеним градовима, кад им вратим њихове изгнанике: ’Нека те Господ благослови Пребивалиште правде, светости горо!’ 24Пребиваће Јуда и сви њени градови заједно у њој, и ратари и они што иду за стадом. 25Напојићу душе малаксале, окрепићу сваког изнемоглог.“
26И тада сам се пробудио и погледао: мој је сан био тако сладак.
27„Ево, долазе дани – говори Господ – када ћу дом Израиљев и дом Јудин засејати људским семеном и сточним семеном. 28И као што сам бдео над њима да их чупам, да их обарам и рушим, да их разарам и кажњавам; тако ћу да бдим над њима да их градим и да их садим – говори Господ. 29У данима оним неће више говорити:
’Очеви су јели недозрело грожђе,
али зато зуби трну синовима!’
30Ипак, за своју кривицу свако ће да умре; утрнуће зуби сваком који грожђе недозрело једе!
31Ево, долазе дани – говори Господ –
када ћу склопити нови савез
с народом израиљским
и с народом Јудиним.
32То неће бити као кад сам
склопио савез са њиховим оцима,
онога дана кад сам их узео за руку
и извео из Египта.
Али нису били верни моме савезу,
а ја сам им био муж
– говори Господ.
33А ово је савез који ћу склопити
с народом израиљским након тих дана:
ставићу свој Закон у њих саме,
и уписаћу га у њихова срца.
Ја ћу бити њихов Бог,
а они ће бити мој народ
– говори Господ!
34Тада нико неће поучавати свога суграђанина
или брата говорећи: ’Упознај Господа’,
јер ће ме познавати сви од малог до великог
– говори Господ.
Јер опростићу њихове кривице,
и нећу се сећати њихових греха.“
35Овако каже Господ
који даје сунце да светли дању,
одредбе месецу и звездама да светле ноћну;
који море узбурка и таласи му кључају
и коме је име Господ над војскама:
36„Ако би ове одредбе и нестале преда мном
– говори Господ –
престаће и Израиљево потомство
да буде народ преда мном довека.“
37Овако каже Господ:
„Када би могла да се премере небеса горња,
и када би могли да се истраже темељи земљини доњи,
тако бих и ја могао да одбацим све потомке Израиља
због свега онога што су учинили
– говори Господ.
38Ево, долазе дани – говори Господ – када ће се обновити град за Господа, од Ананилове куле па до Угаоних врата. 39А уже за мерење ће се протегнути све до брда Гарив и назад према Гоаху. 40И сва долина лешева и пепела, сва поља долине Кидрон, до угла Коњских врата ка истоку биће света Господу. Град никад више и довека неће бити разваљиван и рушен.“
