Restaurarea lui Israel
1Cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului: 2„Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Scrie într‑un sul toate cuvintele pe care ți le‑am spus. 3Căci iată, vin zile, zice Domnul, când îi voi aduce înapoi pe captivii poporului Meu, Israel și Iuda. Îi voi aduce înapoi în țara pe care le‑am dat‑o părinților lor și o vor stăpâni.»“
4Acestea sunt cuvintele pe care Domnul le‑a rostit cu privire la Israel și Iuda: 5„Da, așa vorbește Domnul:
«Auzim un strigăt de spaimă,
de groază, și nu de pace.
6Întrebați și luați aminte!
Poate un bărbat să nască?
Atunci de ce‑i văd pe toți bărbații
cu mâinile pe coapse,
ca o femeie în durerile nașterii?
De ce au pălit?
7Vai, ce îngrozitoare va fi ziua aceea!
N‑a mai fost niciodată vreuna ca ea!
Va fi o vreme de necaz pentru Iacov,
dar Iacov va fi izbăvit din ea.
8În ziua aceea, zice Domnul Oștirilor,
voi sfărâma jugul de pe gâtul lor,
le voi rupe legăturile
și străinii nu îi vor mai înrobi.
9În schimb, vor sluji Domnului, Dumnezeul lor,
și împăratului lor David,
pe care li‑l voi ridica.
10Dar tu, robul Meu Iacov, nu te teme,
zice Domnul;
nu te înspăimânta, Israel!
Căci iată, te voi izbăvi din teritoriul îndepărtat
și‑ți voi izbăvi sămânța din țara în care este captivă.
Iacov se va întoarce, va avea odihnă și liniște
și nimeni nu‑l va mai îngrozi,
11căci Eu sunt cu tine ca să te izbăvesc
zice Domnul.
Voi mistui toate neamurile
printre care te‑am risipit,
dar pe tine nu te voi mistui.
Te voi disciplina însă cu dreptate;
nu pot să te las nepedepsit.»“
12Așa vorbește Domnul:
„Lovitura ta este de nevindecat
și rana ta este incurabilă.
13Nu este nimeni care să‑ți apere cauza,
nu este nicio doctorie pentru rana ta
și niciun mijloc de vindecare.
14Toți iubiții tăi te‑au uitat
și niciunuia nu‑i mai pasă de tine.
Te‑am lovit așa cum lovește un dușman
și te‑am disciplinat ca un om nemilos
pentru că nelegiuirea ta este așa de mare,
iar păcatele tale atât de numeroase.
15De ce te plângi de rana ta,
de durerea ta ce nu are vindecare?
Ți‑am făcut aceste lucruri
din cauză că nelegiuirea ta este atât de mare,
iar păcatele tale atât de numeroase.
16Totuși, toți cei ce te devorează vor fi devorați;
toți vrăjmașii tăi,
toți, vor fi duși în captivitate.
Cei ce te jefuiesc vor fi jefuiți
și pe toți cei ce te prădează îi voi da Eu ca pradă.
17Pe tine însă te voi vindeca
și‑ți voi lega rănile,
zice Domnul,
pentru că ești numit «Cel alungat»,
«Sionul de care nimănui nu‑i pasă.»“
18Așa vorbește Domnul:
„Iată, îi voi aduce înapoi pe exilații corturilor lui Iacov
și voi avea milă de locuințele lui.
Fiecare cetate va fi rezidită pe ruinele ei
și fiecare citadelă va sta din nou
în locul ei de odinioară.
19Din mijlocul lor se vor înălța mulțumiri
și strigăte de bucurie.
Îi voi înmulți
și nu se vor împuțina;
îi voi onora
și nu vor fi dezonorați.
20Fiii lor vor fi ca în vremurile de odinioară
și comunitatea lor va fi restabilită înaintea Mea;
îi voi pedepsi pe toți asupritorii lor.
21Liderul lor va fi unul de‑al lor
și conducătorul lor va ieși din mijlocul lor.
Îl voi apropia Eu de Mine și‑Mi va fi aproape,
căci altfel cine și‑ar putea dărui inima
pentru a fi aproape de Mine,
zice Domnul?
22Voi veți fi poporul Meu
și Eu voi fi Dumnezeul vostru.“
23Iată furtuna Domnului!
Mânia izbucnește
și vijelia se năpustește
asupra capului celor răi.
24Mânia aprigă a Domnului nu se va potoli
până nu va împlini
și înfăptui planurile inimii Sale.
Veți înțelege aceste lucruri în zilele de pe urmă.
Restauración de Israel
1Esta es la palabra que vino a Jeremías de parte del Señor: 2«Así dice el Señor, el Dios de Israel: “Escribe en un libro todas las palabras que te he dicho. 3Porque vienen días —afirma el Señor—, cuando yo haré volver del cautiverio a30:3 haré volver del cautiverio a. Alt. restauraré la fortuna de. mi pueblo Israel y Judá; los traeré a la tierra que di a sus antepasados y la poseerán”», afirma el Señor.
4Esto fue lo que el Señor dijo a Jeremías acerca de Israel y Judá: 5«Así dice el Señor:
»“Hemos escuchado un grito de espanto;
no hay paz, sino terror.
6Pregunten y vean
si acaso los varones dan a luz.
¿Por qué, pues, veo a todos los hombres
con las manos sobre el vientre,
como mujeres con dolores de parto?
¿Por qué han palidecido
todos los rostros?
7¡Ay! Será un día terrible,
un día sin comparación.
Será un tiempo de angustia para Jacob,
pero será librado de ella.
8»”En aquel día”, afirma el Señor de los Ejércitos,
“quebraré el yugo que mi pueblo lleva sobre el cuello,
romperé sus ataduras,
y ya no serán esclavos de extranjeros.
9Servirán al Señor su Dios,
y a David, a quien pondré como su rey.
10»”No temas, Jacob, siervo mío;
no te asustes, Israel”,
afirma el Señor.
“A ti, Jacob, te libraré de ese país lejano;
a tus descendientes los libraré del exilio.
Volverás a vivir en paz y seguridad
y ya nadie te infundirá temor.
11Porque yo estoy contigo para salvarte”,
afirma el Señor.
“Destruiré por completo a todas las naciones
entre las que te había dispersado.
Pero a ti no te destruiré del todo,
sino que te disciplinaré con justicia;
de ninguna manera quedarás impune”.
12»Así dice el Señor:
»“Tu herida es incurable,
tu llaga no tiene remedio.
13No hay quien defienda tu causa;
no hay remedio para tu mal
ni sanidad para tu enfermedad.
14Todos tus amantes te han olvidado;
ya no se ocupan de ti.
Por causa de tu enorme iniquidad,
y por tus muchos pecados,
te he golpeado como a un enemigo,
te di un castigo cruel.
15¿Por qué te quejas de tus heridas
si tu dolor es incurable?
Por causa de tu enorme iniquidad
y por tus muchos pecados,
yo te he tratado así.
16»”Pero, todos los que te devoren serán devorados;
todos tus enemigos serán deportados.
Todos los que te saqueen serán saqueados;
todos los que te despojen serán despojados.
17Porque yo restauraré tu salud
y sanaré tus heridas”,
afirma el Señor,
“porque te han llamado la desechada,
la pobre Sión, la que a nadie le importa”.
18»Así dice el Señor:
»“Restauraré la fortuna de las tiendas de campaña de Jacob
y tendré compasión de sus moradas.
La ciudad resurgirá sobre sus ruinas
y el palacio se asentará en el lugar debido.
19Surgirán de ellos cánticos de gratitud
y gritos de alegría.
Multiplicaré su descendencia
y no disminuirá;
los honraré y no serán menospreciados.
20Sus hijos volverán a ser como antes;
ante mí será restablecida su comunidad,
pero castigaré a todos sus opresores.
21De entre ellos surgirá su líder;
uno de ellos será su gobernante.
Lo acercaré hacia mí y él estará a mi lado,
pues ¿quién arriesgaría su vida por acercarse a mí?”,
afirma el Señor.
22“Ustedes serán mi pueblo
y yo seré su Dios”».
23La tempestad del Señor
ha estallado con furor;
una tempestad huracanada
se ha desatado sobre los malvados.
24La ardiente ira del Señor no pasará
hasta que haya realizado del todo
los propósitos de su corazón.
Todo esto lo comprenderán ustedes
al final de los tiempos.
