Necredincioasa Israel
1El zice: „Iată, când un bărbat se desparte de soția lui,
iar ea pleacă de la el și devine soția altui bărbat,
se va mai întoarce acesta la ea?
N‑ar fi chiar și țara aceea pângărită?
Și tu, care te‑ai prostituat cu mulți amanți,
să te mai întorci la Mine?
zice Domnul.
2Ridică‑ți ochii spre înălțimile pleșuve și privește:
este vreun loc unde nu te‑ai prostituat?
Stăteai pe drumuri pentru ei,
precum arabul în pustie.
Ai pângărit țara
prin necurățiile tale și cu răutatea ta.
3Chiar dacă ploile au fost oprite
și ploaia târzie3 Sau: de primăvară, ploile din martie și aprilie, vitale recoltei în Canaan. a lipsit,
totuși ți‑ai păstrat înfățișarea de prostituată
și ai refuzat să te rușinezi.
4Acum, nu‑i așa, strigi la Mine:
«Tatăl meu! Tu ești prietenul tinereții mele!
5Își va ține El mânia pe vecie?
O va păstra El pentru totdeauna?»
Iată, așa ai vorbit,
dar tot sporești în a săvârși răul.“
6În zilele regelui Iosia, Domnul mi‑a zis: „Ai văzut ce a făcut necredincioasa Israel? S‑a dus pe orice munte înalt și sub orice copac verde și s‑a prostituat acolo. 7Eu Îmi ziceam că, după ce a făcut toate aceste lucruri, se va întoarce la Mine, dar nu s‑a întors, iar sora ei, necredincioasa Iuda, a văzut lucrul acesta. 8Când am văzut toate lucrurile prin care necredincioasa Israel se prostitua, am izgonit‑o și i‑am dat cartea ei de despărțire. Totuși, sora ei, necredincioasa Iuda, nu s‑a temut, ci s‑a dus ea însăși să se prostitueze la fel. 9Astfel, prin necurăția ei strigătoare la cer, Israel a pângărit țara, prostituându‑se cu piatra și cu lemnul. 10Cu toate acestea, sora ei, necredincioasa Iuda, nu s‑a întors la Mine din toată inima, ci cu prefăcătorie, zice Domnul.“
Chemare la pocăință
11Domnul mi‑a zis: „Necredincioasa Israel pare nevinovată în comparație cu necredincioasa Iuda. 12Du‑te, strigă aceste cuvinte înspre nord și spune:
«Întoarce‑te, necredincioasă Israel, zice Domnul.
Nu Mă voi mai uita încruntat la voi,
căci Eu sunt îndurător, zice Domnul,
și nu țin mânie pe vecie.
13Numai recunoaște‑ți nelegiuirea,
recunoaște că te‑ai răzvrătit împotriva Domnului, Dumnezeul tău,
că ți‑ai irosit timpul cu dumnezeii străini,
sub orice copac verde,
și nu ai ascultat de glasul Meu,
zice Domnul.
14Întoarceți‑vă, fii răzvrătiți, zice Domnul, căci Eu vă sunt Stăpân.14 Sau: căci Eu vă sunt Soț. Eu vă voi lua, pe unul dintr‑o cetate, pe doi dintr‑o familie, și vă voi conduce în Sion. 15Vă voi da păstori după inima Mea, iar ei vă vor păstori cu pricepere și înțelepciune. 16În zilele acelea, când vă veți înmulți și veți rodi în țară, zice Domnul, nu veți mai vorbi de Chivotul Legământului Domnului. Nimeni nu se va mai gândi la el, nimeni nu‑și va mai aminti de el, nimănui nu‑i va lipsi și nici nu vor face un altul. 17În vremea aceea, Ierusalimul va fi numit Tronul Domnului. Toate neamurile se vor aduna la Ierusalim în Numele Domnului și nu‑și vor mai urma încăpățânarea inimilor lor rele.
18În zilele acelea, Casa lui Iuda va merge împreună cu Casa lui Israel și vor veni împreună din țara de nord, în țara pe care am dat‑o drept moștenire părinților voștri. 19Îmi spuneam:
‘O, cum te voi pune19 Sau: Cum să te pun în numărul fiilor Mei, / să‑ți dau drept moștenire o țară plăcută, / cea mai frumoasă moștenire dintre națiuni? în numărul fiilor Mei
și‑ți voi da drept moștenire o țară plăcută,
cea mai frumoasă moștenire dintre neamuri!’
Mă gândeam că Mă vei numi Tată
și nu te vei mai abate de la a Mă urma.
20Însă, așa cum o femeie este necredincioasă soțului ei,
tot așa Mi‑ai fost și tu necredincioasă, Casă a lui Israel,
zice Domnul.»“
21Un vuiet se aude pe înălțimile pleșuve:
sunt plânsetele rugăciunilor fiilor lui Israel,
din cauză că și‑au pervertit căile
și L‑au uitat pe Domnul, Dumnezeul lor.
22„Întoarceți‑vă, copii răzvrătiți,
și vă voi vindeca necredincioșiile!“
„Iată‑ne, venim la Tine,
căci Tu ești Domnul, Dumnezeul nostru!
23Într-adevăr, altarele de pe dealuri
și idolii de pe munții cei mulți
sunt o minciună!
Într-adevăr, numai în Domnul, Dumnezeul nostru,
este mântuirea lui Israel!
24Din tinerețea noastră, Lucrul Rușinos24 Lit.: Rușinea. Prin acest calificativ se face referire la Baal într‑un mod disprețuitor.
a devorat rodul muncii părinților noștri –
turmele și cirezile lor,
fiii și fiicele lor.
25Să ne culcăm în rușinea noastră
și să ne acoperim cu umilirea noastră.
Căci am păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeul nostru,
atât noi, cât și părinții noștri,
din tinerețea noastră și până în ziua aceasta,
și nu am ascultat de glasul Domnului, Dumnezeul nostru.“
L’appel au retour
Une épouse infidèle
1Que dire ? ╵Si un mari ╵répudie son épouse,
qu’elle le quitte ╵pour appartenir à un autre,
est-ce que son ancien mari ╵retournera vers elle3.1 Voir la loi de Dt 24.1-4. ?
Le pays n’en serait-il pas souillé ?
Or, toi, qui t’es prostituée ╵avec de nombreux partenaires,
tu reviendrais à moi !
déclare l’Eternel.
2Lève les yeux, regarde ╵les hauteurs du pays :
y a-t-il un endroit ╵où tu ne te sois pas ╵livrée à l’inconduite ?
Tu guettais tes amants, assise ╵sur le bord des chemins,
comme le Bédouin guette ses victimes ╵dans le désert.
Et tu as souillé le pays
par tes prostitutions ╵et actes mauvais !
3C’est pourquoi les averses ╵ont été retenues,
et les pluies de printemps ╵ont cessé de tomber.
Mais tu as eu le front ╵d’une prostituée
et tu as refusé ╵de rougir de ta honte3.3 Voir Am 4.7-8. !
4Maintenant, n’est-ce pas,
tu m’appelles : « Mon père,
tu es l’époux de ma jeunesse3.4 Voir 2.2, 27. ! »
5Et tu demandes même : ╵« Sera-t-il toujours en colère ?
Et son ressentiment, ╵le gardera-t-il à jamais ? »
Voilà ce que tu dis,
tout en continuant ╵à commettre le mal
autant que tu le peux !
Israël-l’infidèle et Juda-la-perfide
6L’Eternel me dit au temps du roi Josias3.6 Voir 1.2 et note. : As-tu vu ce qu’a fait Israël-l’infidèle ? Elle qui allait sur toute montagne élevée et sous tout arbre vert pour s’y prostituer. 7Et moi, je me disais : Après avoir fait tout cela, elle reviendra à moi. Mais elle n’est pas revenue, et sa sœur, Juda-la-perfide, en a été témoin. 8Elle a bien vu3.8 D’après plusieurs manuscrits de l’ancienne version grecque et la version syriaque. Le texte hébreu traditionnel a : j’ai vu que. que j’ai répudié Israël-l’infidèle et que je lui ai donné sa lettre de divorce à cause de tous les adultères qu’elle avait commis3.8 sa lettre de divorce: voir Dt 24.1, 3.. Mais sa sœur, Juda-la-perfide, n’en a ressenti aucune crainte ; au contraire, elle est allée se prostituer à son tour3.8 Allusion à la déportation des habitants du royaume du Nord par les Assyriens en 722 av. J.-C.. 9Par sa légèreté à se débaucher, Israël a souillé tout le pays, commettant l’adultère avec des idoles de bois et de pierre. 10Et malgré tout cela, sa sœur, Juda-la-perfide, n’est pas revenue à moi de tout son cœur : son retour n’était qu’un leurre, l’Eternel le déclare.
11Et l’Eternel me dit : Israël-l’infidèle paraît plus juste que Juda-la-perfide. 12Va, et crie ces paroles, en direction du nord3.12 Vers les pays où Israël a été déporté. :
Reviens, Israël-l’infidèle !
l’Eternel le demande.
Je n’aurai plus pour toi ╵un visage sévère,
car je suis bienveillant,
l’Eternel le déclare,
et je ne serai pas ╵en colère à toujours.
13Mais reconnais ta faute :
c’est contre l’Eternel ton Dieu
que tu t’es révoltée
et tu as prodigué ╵tes faveurs çà et là ╵à des dieux étrangers
sous tous les arbres verts.
Et tu ne m’as pas écouté,
l’Eternel le déclare.
Revenez, enfants rebelles !
14Revenez donc, enfants rebelles ! L’Eternel le demande, car c’est moi votre maître. Et je vous prends, un d’une ville et deux d’une famille, pour vous amener à Sion. 15Là, je vous donnerai des bergers à ma convenance, ils vous dirigeront avec compétence et discernement. 16Or, quand dans le pays, vous vous serez multipliés – l’Eternel le déclare – oui, lorsque vous aurez proliféré, alors on ne parlera plus du coffre de l’alliance de l’Eternel. On n’y pensera plus et l’on ne s’en souviendra plus. Il ne manquera à personne et l’on n’en fera pas un autre3.16 Pour le coffre de l’alliance, voir Ex 25.22 ; 1 S 4.3.. 17En ce temps-là, on nommera Jérusalem : « Trône de l’Eternel », et tous les peuples s’assembleront en elle au nom de l’Eternel, oui, à Jérusalem. Ils ne persisteront plus à suivre les penchants de leur cœur obstiné et mauvais3.17 Voir Ap 21.22.. 18En ces jours-là, la communauté de Juda rejoindra celle d’Israël et, du pays du nord, elles reviendront ensemble vers le pays que j’ai donné en patrimoine à vos ancêtres.
19Et moi, qui me disais :
Je voudrais vous traiter ╵comme des fils !
J’aimerais vous donner ╵un pays de délices,
le plus beau patrimoine ╵parmi ceux des nations.
Je me disais aussi :
Vous m’appellerez : « Père »
et vous ne cesserez pas de me suivre.
20Mais vous m’avez trahi ╵ô communauté d’Israël,
comme une femme ╵qui trompe son mari,
l’Eternel le déclare.
21Un cri se fait entendre ╵sur les lieux élevés :
ce sont les pleurs ╵et les supplications ╵des gens du peuple d’Israël,
car ils ont adopté ╵une conduite corrompue,
ils ont oublié l’Eternel leur Dieu.
22Revenez donc, ╵enfants rebelles,
et je vous guérirai ╵de vos égarements.
Le retour à Dieu
– Nous voici, nous voici, ╵nous revenons à toi
car toi, tu es ╵l’Eternel notre Dieu !
23Oui, on nous a trompés ╵là-haut sur les collines, ╵par le tapage ╵entendu sur les monts.
Mais, c’est l’Eternel notre Dieu
qui accomplit le salut d’Israël.
24Depuis notre jeunesse,
les idoles honteuses ╵ont dévoré, ╵tout ce qu’avait produit ╵le travail de nos pères,
leurs brebis et leurs bœufs,
ainsi que leurs fils et leurs filles3.24 Sur les sacrifices d’enfants à cette époque, voir 2 R 16.3 ; 17.17 ; 21.6 ; 23.10 ; cf. Jr 7.31 ; 19.5 ; 32.35. La loi les interdisait : Lv 18.21 ; Dt 18.10..
25Couchés dans notre honte,
nous avons l’infamie ╵pour couverture.
Car nous et nos ancêtres,
depuis notre jeunesse ╵et jusqu’à aujourd’hui,
nous avons tous péché ╵contre l’Eternel, notre Dieu,
et nous n’avons pas obéi
à l’Eternel, lui, notre Dieu.
