Vlăstarul Domnului
1Vai de păstorii care distrug și risipesc oile pășunii Mele, zice Domnul. 2De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, împotriva păstorilor care‑l pasc pe poporul Meu: «Voi Mi‑ați risipit oile, le‑ați izgonit și nu le‑ați îngrijit. Iată, vă voi pedepsi pentru răutatea faptelor voastre, zice Domnul. 3Eu Însumi voi aduna rămășița oilor Mele din toate țările în care le‑am izgonit și le voi aduce înapoi în pășunea lor, unde vor rodi și se vor înmulți. 4Voi pune peste ele păstori care le vor paște. Nu se vor mai teme, nu se vor înspăimânta și nu va mai lipsi niciuna din ele, zice Domnul.»
5Iată, vin zile, zice Domnul,
când îi voi ridica lui David un Vlăstar drept.
El va domni ca Împărat, va lucra cu înțelepciune
și va face judecată și dreptate în țară.
6În zilele Lui, Iuda va fi izbăvit
și Israel va locui în siguranță.
Va fi cunoscut sub Numele de
Domnul, Dreptatea noastră!
7De aceea, iată, vin zile, zice Domnul, când nu se va mai zice: «Viu este Domnul, Care i‑a scos pe fiii lui Israel din țara Egiptului», 8ci: «Viu este Domnul, Care a scos și a adus înapoi sămânța Casei lui Israel din nord și din toate țările în care o risipise!» Atunci ei vor locui în propria lor țară.“
Mesaj cu privire la profeți
9Cu privire la profeți:
Inima îmi este zdrobită înăuntrul meu;
toate oasele îmi tremură.
Sunt ca un om beat,
ca un bărbat biruit de vin,
din cauza Domnului
și a sfintelor Lui cuvinte.
10Căci țara este plină de cei ce comit adulter.
Din cauza blestemului țara s‑a uscat
și pășunile pustiei s‑au veștejit.
Alergarea lor este spre rău
și vigoarea lor nu este spre bine.
11„Căci atât profetul, cât și preotul sunt stricați.
Chiar și în Casa Mea le‑am găsit răutatea,
zice Domnul.
12De aceea, calea lor va fi precum alunecușul;
vor fi împinși în întuneric
și vor cădea în el,
căci voi aduce nenorocirea peste ei
în anul când îi voi pedepsi,
zice Domnul.
13Printre profeții Samariei
am văzut următoarea scârboșenie:
ei au profețit în numele lui Baal
și l‑au rătăcit pe poporul Meu, Israel.
14Printre profeții Ierusalimului
am văzut un lucru dezgustător:
ei comit adulter și trăiesc în minciună.
Ei întăresc mâinile răufăcătorilor,
astfel că niciunul nu se întoarce de la răutatea lui.
Toți sunt înaintea Mea ca Sodoma,
iar locuitorii cetății ca Gomora.“
15Așa vorbește Domnul Oștirilor despre profeți:
„Iată, îi voi hrăni cu pelin
și le voi da să bea ape otrăvite,
căci, prin profeții Ierusalimului,
s‑a răspândit stricăciunea în toată țara.“
16Așa vorbește Domnul Oștirilor:
„Nu ascultați cuvintele pe care vi le profețesc profeții voștri,
căci ei vă dau speranțe false;
vă spun viziuni inventate de mintea lor,
care nu sunt din gura Domnului.
17Ei spun celor ce Mă disprețuiesc:
«Domnul a zis: veți avea pace!».
Iar tuturor celor ce trăiesc după încăpățânarea inimii lor
le spun: «Nu va veni asupra voastră niciun rău!»
18Dar care dintre ei a fost prezent la sfatul Domnului
ca să vadă și să audă Cuvântul Lui?
Cine a luat aminte la Cuvântul Lui și l‑a ascultat?
19Iată, furtuna Domnului
izbucnește cu mânie,
vijelia se năpustește
și cade asupra capului celor răi.
20Mânia Domnului nu se va potoli
până când El nu Își va împlini în întregime
planurile inimii Sale.
În zilele de pe urmă,
veți înțelege limpede lucrul acesta.
21Nu Eu i‑am trimis pe acești profeți,
și totuși ei au alergat.
Nu Eu le‑am vorbit,
și totuși ei au profețit.
22Dacă ar fi fost prezenți la sfatul Meu,
ar fi vestit poporului Meu cuvintele Mele
și l‑ar fi întors de la calea lui cea rea,
de la răutatea faptelor lui.
23Sunt Eu numai un Dumnezeu de aproape, zice Domnul,
nu și un Dumnezeu de departe?23 În contextul politeismului antic, Dumnezeu afirmă că el nu este o simplă zeitate locală, ci este Dumnezeul întregului pământ.
24Se poate ascunde cineva în locuri secrete
fără ca Eu să‑l văd?
zice Domnul.
Nu umplu Eu cerurile și pământul?
zice Domnul.
25Am auzit ce spun profeții care profețesc minciuni în Numele Meu, zicând: «Am avut un vis! Am avut un vis!» 26Până când vor continua profeții aceștia să profețească minciunile și înșelătoriile minții lor? 27Ei plănuiesc să‑l facă pe poporul Meu să‑Mi uite Numele prin visele lor pe care și le povestesc unul altuia, tot așa cum părinții lor Mi‑au uitat Numele în favoarea lui Baal. 28Profetul care a avut un vis să istorisească visul, dar cel care are Cuvântul Meu, să spună Cuvântul Meu în adevăr. Ce‑au de‑a face paiele cu grânele? zice Domnul. 29Nu este Cuvântul Meu ca un foc și ca un ciocan care sfărâmă stânca? zice Domnul.
30De aceea, iată, zice Domnul, sunt împotriva profeților care fură cuvintele Mele unul de la altul. 31Iată, zice Domnul, sunt împotriva profeților care iau vorba lor și apoi spun «O rostire»! 32Iată, sunt împotriva celor ce profețesc vise mincinoase, zice Domnul. Ei le istorisesc și rătăcesc astfel poporul Meu cu minciunile și cu îndrăzneala lor. Nu Eu i‑am trimis și nu Eu le‑am poruncit. Ei nu sunt de niciun folos pentru poporul acesta, zice Domnul.
33Când poporul acesta, sau un profet, sau un preot te va întreba, zicând: «Care este rostirea Domnului?», să le spui: «Ce rostire? Vă voi părăsi!», zice Domnul. 34Iar pe profetul, preotul sau poporul care va zice: «O rostire a Domnului!», îl voi pedepsi Eu, atât pe acel om, cât și pe familia lui. 35Prin urmare, să ziceți astfel, fiecare prietenului său și fiecare fratelui său: «Ce a răspuns Domnul?» sau: «Ce a vorbit Domnul?» 36Dar să nu mai ziceți: «O rostire a Domnului!», căci rostirea devine pentru fiecare propriul lui cuvânt și astfel voi pervertiți cuvintele Dumnezeului cel Viu, Domnul Oștirilor, Dumnezeul nostru. 37Să zici profetului astfel: «Ce ți‑a răspuns Domnul?» sau: «Ce a vorbit Domnul?» 38Dacă însă veți mai zice: «O rostire a Domnului!», atunci așa vorbește Domnul: «Pentru că spuneți cuvintele acestea: ‘O rostire a Domnului!’, deși Eu am trimis la voi, zicându‑vă să nu mai spuneți: ‘O rostire a Domnului’, 39iată, vă voi uita și vă voi ridica din prezența Mea, atât pe voi, cât și cetatea pe care v‑am dat‑o vouă și părinților voștri. 40Voi pune peste voi un dispreț veșnic și o rușine veșnică și acestea nu vor fi uitate.»“
O Renovo Justo
1“Ai dos pastores que destroem e dispersam as ovelhas do meu pasto!”, diz o Senhor. 2Portanto, assim diz o Senhor, Deus de Israel, aos pastores que tomam conta do meu povo: “Foram vocês que dispersaram e expulsaram o meu rebanho e não cuidaram dele. Mas eu vou castigar vocês pelos seus maus procedimentos”, declara o Senhor. 3“Eu mesmo reunirei os remanescentes do meu rebanho de todas as terras para onde os expulsei e os trarei de volta à sua pastagem, a fim de que cresçam e se multipliquem. 4Estabelecerei sobre eles pastores que cuidarão deles. E eles não mais terão medo ou pavor, e nenhum deles faltará”, declara o Senhor.
5“Dias virão”, declara o Senhor,
“em que levantarei para Davi23.5 Ou levantarei da linhagem de Davi um Renovo justo,
um rei que reinará com sabedoria
e fará o que é justo e certo na terra.
6Em seus dias Judá será salva,
Israel viverá em segurança,
e este é o nome pelo qual será chamado:
O Senhor é a Nossa Justiça.
7Portanto, vêm dias”, diz o Senhor, “em que não mais se dirá: ‘Juro pelo nome do Senhor, que trouxe os israelitas do Egito’, 8mas se dirá: ‘Juro pelo nome do Senhor, que trouxe os descendentes de Israel da terra do norte e de todas as nações para onde os expulsou’. E eles viverão na sua própria terra”.
Profetas Mentirosos
9Acerca dos profetas:
Meu coração está partido dentro de mim;
todos os meus ossos tremem.
Sou como um bêbado,
como um homem dominado pelo vinho,
por causa do Senhor
e de suas santas palavras.
10A terra está cheia de adúlteros
e, por causa disso,23.10 Ou por causa da maldição a terra chora23.10 Ou a terra está ressequida
e as pastagens do deserto estão secas.
Seu modo de vida é perverso
e o seu poder é ilegítimo.
11“Tanto o profeta como o sacerdote são profanos;
até no meu templo encontro as suas iniquidades”,
declara o Senhor.
12“Por isso, o caminho deles
será como lugares escorregadios nas trevas,
para as quais serão banidos, e nelas cairão.
Trarei a desgraça sobre eles, no ano do seu castigo”,
declara o Senhor.
13“Entre os profetas de Samaria vi algo repugnante:
eles profetizaram por Baal
e desviaram Israel, o meu povo.
14E entre os profetas de Jerusalém vi algo horrível:
eles cometem adultério e vivem uma mentira.
Encorajam os que praticam o mal,
para que nenhum deles se converta de sua impiedade.
Para mim são todos como Sodoma;
o povo de Jerusalém é como Gomorra.”
15Por isso assim diz o Senhor dos Exércitos acerca dos profetas:
“Eu os farei comer comida amarga
e beber água envenenada,
porque dos profetas de Jerusalém
a impiedade se espalhou por toda esta terra”.
16Assim diz o Senhor dos Exércitos:
“Não ouçam o que os profetas estão profetizando para vocês;
eles os enchem de falsas esperanças.
Falam de visões inventadas por eles mesmos
e que não vêm da boca do Senhor.
17Vivem dizendo àqueles que desprezam a palavra do Senhor:
‘Vocês terão paz’.
E a todos os que seguem a obstinação dos seus corações dizem:
‘Vocês não sofrerão desgraça alguma’.
18Mas qual deles esteve no conselho do Senhor
para ver ou ouvir a sua palavra?
Quem deu atenção
e obedeceu à minha palavra?
19Vejam, a tempestade do Senhor!
A sua fúria está à solta!
Um vendaval vem sobre a cabeça dos ímpios.
20A ira do Senhor não se afastará
até que ele tenha completado os seus propósitos.
Em dias vindouros
vocês o compreenderão claramente.
21Não enviei esses profetas,
mas eles foram correndo levar sua mensagem;
não falei com eles,
mas eles profetizaram.
22Mas, se eles tivessem comparecido ao meu conselho,
anunciariam as minhas palavras ao meu povo
e teriam feito com que se convertessem
do seu mau procedimento e das suas obras más.
23“Sou eu apenas um Deus de perto”, pergunta o Senhor,
“e não também um Deus de longe?
24Poderá alguém esconder-se
sem que eu o veja?”, pergunta o Senhor.
“Não sou eu aquele que enche os céus e a terra?”,
pergunta o Senhor.
25“Ouvi o que dizem os profetas, que profetizam mentiras em meu nome, dizendo: ‘Tive um sonho! Tive um sonho!’ 26Até quando os profetas continuarão a profetizar mentiras e as ilusões de suas próprias mentes? 27Eles imaginam que os sonhos que contam uns aos outros farão o povo esquecer o meu nome, assim como os seus antepassados esqueceram o meu nome por causa de Baal. 28O profeta que tem um sonho, conte o sonho, e o que tem a minha palavra, fale a minha palavra com fidelidade. Pois o que tem a palha a ver com o trigo?”, pergunta o Senhor. 29“Não é a minha palavra como o fogo”, pergunta o Senhor, “e como um martelo que despedaça a rocha?
30“Portanto”, declara o Senhor, “estou contra os profetas que roubam uns dos outros as minhas palavras. 31Sim”, declara o Senhor, “estou contra os profetas que com as suas próprias línguas declaram oráculos. 32Sim, estou contra os que profetizam sonhos falsos”, declara o Senhor. “Eles os relatam e com as suas mentiras irresponsáveis desviam o meu povo. Eu não os enviei nem os autorizei; e eles não trazem benefício algum a este povo”, declara o Senhor.
Os Falsos Profetas
33“Quando este povo ou um profeta ou um sacerdote perguntar a você: ‘Qual é a mensagem pesada da qual o Senhor o encarregou?’, diga-lhes: Vocês são o peso! E eu os abandonarei”, declara o Senhor. 34“Se um profeta ou um sacerdote ou alguém do povo afirmar: ‘Esta é a mensagem da qual o Senhor me encarregou’, eu castigarei esse homem e a sua família. 35Assim dirá cada um de vocês ao seu amigo ou parente: ‘O que o Senhor respondeu? O que o Senhor falou?’ 36Nunca mais mencionem a expressão ‘Esta é a mensagem da qual o Senhor me encarregou’, senão essa palavra se tornará uma ‘carga’ para aquele que a proferir; porque vocês distorcem as palavras do Deus vivo, do Senhor dos Exércitos, do nosso Deus. 37É assim que vocês dirão ao profeta: ‘Qual é a resposta do Senhor para você?’ ou ‘O que o Senhor falou?’ 38Mas, se vocês disserem: ‘Esta é a mensagem da qual o Senhor me encarregou’ ”, assim diz o Senhor: “Vocês dizem: ‘Esta é a mensagem da qual o Senhor me encarregou’, quando eu os adverti de que não dissessem isso. 39Por isso eu me esquecerei de vocês e os lançarei fora da minha presença, juntamente com a cidade que dei a vocês e aos seus antepassados. 40Trarei sobre vocês humilhação perpétua, vergonha permanente, que jamais será esquecida”.
