Ieremia 22 – NTLR & NVI

Nouă Traducere În Limba Română

Ieremia 22:1-30

Mesaj către regii davidici

1Așa vorbește Domnul: „Coboară‑te la palatul regelui lui Iuda și vestește acolo cuvintele acestea: 2«Ascultă Cuvântul Domnului, rege al lui Iuda, care stai pe tronul lui David, tu, slujitorii tăi și poporul care intră pe aceste porți. 3Așa vorbește Domnul: ‘Faceți dreptate și judecată! Eliberați‑l din mâna asupritorului pe cel ce a fost jefuit! Nu nedreptățiți pe străin, pe orfan sau pe văduvă! Nu vărsați sânge nevinovat în locul acesta! 4Căci dacă veți împlini poruncile acestea, atunci pe porțile acestui palat vor intra regi care stau pe tronul lui David, suiți în care și călare pe cai, atât ei, cât și slujitorii și poporul lor. 5Dar dacă nu veți asculta de poruncile acestea, jur pe Mine Însumi, zice Domnul, că acest palat va ajunge o ruină.’»“

6Căci așa vorbește Domnul cu privire la palatul regelui lui Iuda:

„Deși ești pentru Mine ca Ghiladul,

ca piscul Libanului,

te voi face asemenea unui pustiu,

asemenea unei cetăți fără locuitori!

7Voi pune deoparte7 Lit.: voi sfinți., cu sensul de a pregăti. Verbul poate avea sensul de a pune pe cineva/ceva într‑o stare specială (fizic sau spiritual), a consacra, a pune deoparte pentru Dumnezeu sau pentru pedeapsă (uneori printr‑un ritual de ungere cu ulei sau sânge, spălare și/sau rugăciune ori declarație publică). împotriva ta niște distrugători,

fiecare cu armele lui.

Ei îți vor tăia cei mai frumoși cedri

și‑i vor arunca în foc.

8Multe neamuri vor trece pe lângă cetatea aceasta și se vor întreba unul pe altul: «De ce a făcut Domnul astfel acestei mari cetăți?» 9Și li se va răspunde: «Pentru că a părăsit legământul cu Domnul, Dumnezeul său, s‑a închinat altor dumnezei și le‑a slujit.»

10Nu‑l plângeți pe cel mort și nu‑l jeliți,

ci plângeți‑l mai degrabă pe cel ce merge în captivitate,

care nu se va mai întoarce

și nu‑și va mai vedea țara de naștere.“

Mesaj către Iehoahaz

11Căci așa vorbește Domnul despre Șalum11 Numit și Iehoahaz., fiul lui Iosia, regele lui Iuda, care a domnit în locul tatălui său Iosia și care a plecat din locul acesta: „Nu se va mai întoarce niciodată, 12ci va muri în locul în care l‑au dus în captivitate și nu va mai vedea țara aceasta.

13Vai de cel care‑și zidește palatul cu nedreptate

și odăile de sus cu injustiție,

care‑și pune semenul să lucreze degeaba,

fără să‑i dea plata.

14El își zice: «Îmi voi zidi un palat mare,

care să aibă odăile de sus spațioase!»

Și astfel el îi face ferestre largi,

îl plachează cu cedru

și îl vopsește în purpuriu.

15Te face să fii rege

faptul că aduni fără încetare cedru?

Oare tatăl tău nu mânca și nu bea și el?

Și totuși el făcea judecată și dreptate,

astfel încât toate îi mergeau bine.

16El a judecat cauza săracului și a celui nevoiaș

și toate îi mergeau bine.

Oare nu tocmai lucrul acesta înseamnă a Mă cunoaște?

zice Domnul.

17Dar tu nu ai ochi și inimă

decât pentru câștigul nedrept,

pentru a vărsa sânge nevinovat,

pentru a asupri și a tâlhări.“

Mesaj către Iehoiachim

18De aceea, așa vorbește Domnul despre Iehoiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda:

„Nu‑l vor jeli, zicând:

«Vai, fratele meu! Vai, sora mea

Nu‑l vor jeli, zicând:

«Vai, stăpâne! Vai, Maiestate!»,

19ci va fi înmormântat ca un măgar:

va fi târât afară și aruncat

dincolo de porțile Ierusalimului.

20Suie‑te pe Liban și strigă!

Înalță‑ți glasul în Bașan,

strigă de pe Abarim,

căci toți iubiții20, 22 Sau: aliații. tăi sunt zdrobiți.

21Ți‑am vorbit când îți mergea bine,

dar tu ai zis: «Nu voi asculta!»

Aceasta a fost calea ta încă din tinerețe,

căci nu ai ascultat de glasul Meu!

22Vântul îi va împrăștia pe toți păstorii tăi,

iar iubiții tăi vor merge în captivitate.

Atunci vei fi dat de rușine și umilit

din cauza întregii tale răutăți.

23Tu, care locuiești în Liban23 Este vorba de palatul din Ierusalim (vezi 1 Regi 7:2).,

care îți ai cuibul între cedri,

o, cum vei mai suspina când te vor ajunge durerile,

dureri ca ale unei femei în chinurile nașterii!

Mesaj către Iehoiachin

24Viu sunt Eu, zice Domnul, căci, chiar dacă tu, Iehoiachin, fiul lui Iehoiachim, regele lui Iuda, ai fi un inel cu sigiliu în mâna Mea cea dreaptă, și de acolo te‑aș scoate! 25Te voi da în mâinile celor ce caută să‑ți ia viața, în mâinile celor de care ți‑e frică, în mâinile lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și în mâinile caldeenilor. 26Te voi arunca împreună cu mama ta, care te‑a născut, într‑o altă țară, unde nu v‑ați născut, și acolo veți muri. 27Nu vă veți mai întoarce în țara în care doriți să vă întoarceți.“

28Este oare acest om, Iehoiachin,

un vas disprețuit și sfărâmat,

pe care nu‑l mai dorește nimeni?

De ce sunt aruncați oare, el și sămânța28 Termenul ebraic este un singular care se poate referi atât la un singur urmaș, cât și la toți descendenții din linia genealogică a unei persoane (colectiv). Este foarte probabil ca în cele mai multe cazuri termenul să exprime o ambiguitate intenționată. lui,

într‑o țară pe care n‑o cunosc?

29O, țară, țară, țară,

ascultă Cuvântul Domnului!

30Așa vorbește Domnul:

„Înscrieți‑l în sul pe omul acesta

ca pe unul lipsit de copii,

un om care nu va prospera

de‑a lungul zilelor lui,

căci niciun bărbat din sămânța lui nu va mai reuși

să șadă pe tronul lui David

sau să stăpânească în Iuda.

Nueva Versión Internacional

Jeremías 22:1-30

Juicio contra reyes malvados

1Así dice el Señor: «Baja al palacio del rey de Judá y proclama allí este mensaje: 2“Escuchen la palabra del Señor, tú, rey de Judá, que estás sentado sobre el trono de David, tus oficiales y tu pueblo, que entran por estas puertas. 3Así dice el Señor: ‘Practiquen el derecho y la justicia. Libren al oprimido del poder del opresor. No maltraten ni hagan violencia al extranjero, ni al huérfano ni a la viuda, ni derramen sangre inocente en este lugar. 4Si tienen cuidado de cumplir estos mandamientos, entonces por las puertas de este palacio entrarán reyes que ocuparán el trono de David; entrarán en carros y a caballo, acompañados por sus oficiales y su pueblo. 5Pero, si no obedecen estas palabras, tan cierto como que yo vivo, que este palacio se convertirá en un montón de ruinas. Yo, el Señor, lo afirmo’ ”».

6Porque así dice el Señor acerca de la casa real de Judá:

«Para mí, tú eres como Galaad

y como la cima del Líbano;

ciertamente te convertiré en un desierto,

en ciudades deshabitadas.

7Enviaré contra ti destructores,

cada uno con sus armas,

que talarán tus cedros más hermosos

y los echarán en el fuego.

8»Gente de muchas naciones pasará por esta ciudad y se preguntará: “¿Por qué habrá tratado así el Señor a esta gran ciudad?”. 9Y se le responderá: “Porque abandonaron el pacto del Señor su Dios, adorando y sirviendo a otros dioses”».

10No lloren por el que está muerto

ni hagan lamentaciones por él.

Lloren más bien por el exiliado,

por el que nunca volverá

ni verá más la tierra en que nació.

11Así dice el Señor acerca de Salún,22:11 También llamado Joacaz. hijo de Josías y rey de Judá, que comenzó a reinar después de su padre Josías y que salió de este lugar: «Nunca más volverá, 12sino que morirá en el lugar donde ha sido desterrado. No volverá a ver más este país.

13»¡Ay del que edifica su casa y sus habitaciones superiores

violentando la justicia y el derecho!

¡Ay del que obliga a su prójimo

a trabajar gratis y no le paga por su trabajo!

14¡Ay del que dice: “Me edificaré un gran palacio,

con habitaciones amplias en el piso superior”!

Y le abre grandes ventanas,

y la recubre de cedro y la pinta de rojo.

15»¿Acaso eres rey

solo por acaparar mucho cedro?

Tu padre no solo comía y bebía,

sino que practicaba el derecho y la justicia;

por eso le fue bien.

16Defendía la causa del pobre y del necesitado;

por eso le fue bien.

¿Acaso no es esto conocerme?»,

afirma el Señor.

17«Pero tus ojos y tu corazón

solo buscan ganancias deshonestas,

solo buscan derramar sangre inocente

y practicar la opresión y la violencia».

18Por eso, así dice el Señor acerca de Joacim, hijo de Josías, rey de Judá:

«Nadie lamentará su muerte ni gritará:

“¡Ay, mi hermano! ¡Ay, mi hermana!”.

Nadie lamentará su muerte ni gritará:

“¡Ay, señor! ¡Ay, Su Majestad!”.

19Será enterrado como un asno;

lo arrastrarán y arrojarán

fuera de las puertas de Jerusalén».

Juicio contra Jerusalén

20«¡Sube al Líbano y grita;

levanta tu voz en Basán!

¡Grita desde Abarín,

pues todos tus amantes han sido destruidos!

21Yo te hablé cuando te iba bien,

pero tú dijiste: “¡No escucharé!”.

Así te has comportado desde tu juventud:

¡nunca me has obedecido!

22El viento arrastrará a todos tus pastores

y tus amantes irán al cautiverio.

Por culpa de toda tu maldad

quedarás avergonzada y humillada.

23Tú, que habitas en el Líbano,22:23 el Líbano. Es decir, en el palacio en Jerusalén (véase 1R 7:2).

que has puesto tu nido entre los cedros,

¡cómo gemirás cuando te vengan los dolores,

dolores como de parturienta!

Juicio contra Jeconías

24»¡Tan cierto como que yo vivo —afirma el Señor—, aunque Jeconías22:24 Jeconías. Lit. Conías (variante de este nombre); también en v. 28., hijo de Joacim y rey de Judá, sea un anillo en mi mano derecha, aun de allí lo arrancaré! 25Yo te entregaré en manos de los que buscan matarte y en manos de los que tú más temes; es decir, en poder de Nabucodonosor, rey de Babilonia, y de los babilonios.22:25 Lit. caldeos. 26A ti y a la madre que te dio a luz los arrojaré a un país que no los vio nacer y allí morirán. 27Jamás volverán al país al que tanto anhelan volver».

28¿Es Jeconías una vasija despreciable y rota,

un objeto que nadie desea?

¿Por qué son arrojados él y su descendencia

y echados a un país que no conocen?

29¡Tierra, tierra, tierra!

¡Escucha la palabra del Señor!

30Así dice el Señor: «Anoten a este hombre

como si fuera un hombre sin hijos;

como alguien que fracasó en su vida.

Porque ninguno de sus descendientes

logrará ocupar el trono de David

ni reinar de nuevo en Judá».