Nenorociri și binecuvântări
1Cuvântul Domnului mi‑a vorbit, zicând: 2„Să nu‑ți iei soție și să nu ai în locul acesta nici fii, nici fiice! 3Așa vorbește Domnul despre fiii și fiicele care se vor naște în locul acesta, despre mamele care‑i vor naște și despre tații care‑i vor concepe în țara aceasta: 4«Ei vor muri de boli ucigătoare. Nimeni nu‑i va jeli, nici nu‑i va îngropa, ci vor deveni un gunoi pe fața pământului. Vor pieri de sabie și de foamete, iar cadavrele lor vor deveni hrană pentru păsările cerului și pentru fiarele pământului.»
5Căci așa vorbește Domnul: «Să nu intri în nicio casă de jale, să nu mergi să plângi și să jelești cu ei, fiindcă Eu Mi‑am retras de la poporul acesta pacea, îndurarea și mila, zice Domnul. 6Cei mari și cei mici vor muri în țara aceasta și nu vor fi îngropați. Nimeni nu‑i va jeli, nimeni nu‑și va face tăieturi din cauza lor și nimeni nu‑și va rade capul pentru ei. 7Nimeni nu va frânge pâine pentru ei în timpul bocetului, ca să‑i mângâie pentru cel mort, și nimeni nu le va da să bea din paharul mângâierilor pentru tatăl sau pentru mama lor.
8Să nu intri în nicio casă de petrecere ca să te așezi cu ei, să mănânci sau să bei.» 9Căci așa vorbește Domnul Oștirilor, Dumnezeul lui Israel: «Iată, înaintea ochilor voștri și în zilele voastre, voi face să înceteze în locul acesta strigătele de bucurie și de veselie, glasul mirelui și al miresei.»
10Când îi vei spune acestui popor toate aceste cuvinte, ei te vor întreba: «De ce a hotărât Domnul împotriva noastră toate aceste mari nenorociri? Care este nelegiuirea noastră? Ce păcat am săvârșit împotriva Domnului, Dumnezeul nostru?» 11Atunci să le răspunzi astfel: «Pentru că părinții voștri M‑au părăsit, zice Domnul, s‑au dus după alți dumnezei, le‑au slujit și li s‑au închinat. Ei M‑au uitat și nu au păzit Legea Mea. 12Iar voi ați făcut și mai rău decât părinții voștri. Iată, fiecare dintre voi umblă după încăpățânarea inimii lui rele și nu Mă ascultați. 13De aceea, vă voi arunca din țara aceasta într‑o țară pe care n‑ați cunoscut‑o, nici voi și nici părinții voștri. Acolo veți sluji altor dumnezei zi și noapte, căci nu vă voi arăta îndurare.»
14Iată, cu adevărat vin zile, zice Domnul, când nu se va mai zice: «Viu este Domnul, Care i‑a scos pe fiii lui Israel din țara Egiptului!», 15ci se va zice: «Viu este Domnul, Care i‑a scos pe fiii lui Israel din țara de nord și din toate țările unde îi izgonise!», căci îi voi aduce înapoi în țara lor, pe care le‑am dat‑o părinților lor.
16Iată, trimit o mulțime de pescari, zice Domnul, care îi vor pescui. După aceea, voi trimite o mulțime de vânători, care îi vor vâna pe toți munții, pe toate dealurile și în crăpăturile stâncilor, 17căci ochii Mei sunt asupra tuturor căilor lor; ele nu sunt ascunse dinaintea feței Mele, iar nelegiuirea lor nu este ascunsă de ochii Mei. 18Mai întâi le voi răsplăti dublu pentru nelegiuirea și păcatul lor, fiindcă Mi‑au întinat țara cu cadavrele spurcăciunilor lor18 Vezi Lev. 26:30. și mi‑au umplut moștenirea cu urâciunile lor.“
19Doamne, Tăria mea, Cetățuia mea
și Refugiul meu în ziua necazului!
Neamurile vor veni la Tine
de la marginile pământului și vor zice:
„Părinții noștri n‑au moștenit decât minciună,
lucruri fără valoare19 Probabil cu referire la idoli., care nu le‑au fost de niciun folos!
20Poate oare omul să‑și facă proprii lui dumnezei?
Poate, dar aceștia nu sunt Dumnezeu!“
21„De aceea, iată, îi voi învăța,
de data aceasta îi voi face
să cunoască mâna Mea și puterea Mea.
Atunci vor ști
că Numele Meu este Domnul!
Droevige dagen voorzegd
1Op een ander tijdstip sprak de Here opnieuw met mij en zei: 2‘U mag hier niet trouwen en kinderen krijgen. 3-4 Want zowel de kinderen die in deze stad geboren zijn, als hun ouders zullen aan ongeneeslijke ziekten sterven. Niemand zal om hen treuren of hen begraven, hun lijken zullen als mest op de grond blijven liggen. Zij zullen sterven door oorlog en hongersnood en hun lichamen zullen als aas dienen voor gieren en wilde dieren. 5Ga niet naar hun begrafenissen. Treur of huil niet om hen en ga ook niet condoleren, want Ik heb mijn bescherming en vrede van hen weggenomen, mijn liefdevolle zorg en genade teruggetrokken. 6Groot en klein zullen in dit land sterven, onbegraven en niet betreurd. Hun vrienden zullen zich als teken van rouw niet snijden of hun hoofdhaar afscheren als teken van rouw. 7Niemand zal de rouwenden troosten met een maaltijd of hun een beker wijn aanbieden als teken van verdriet om de dood van hun ouders. 8Als voorteken van de droevige dagen die zullen komen, mag u hun feesten en partijen niet meer bijwonen, u mag zelfs niet samen met hen de maaltijd gebruiken. 9Want de Here van de hemelse legers, de God van Israël, zegt: nog tijdens uw leven, voor uw eigen ogen, zal Ik een eind maken aan het gelach in dit land, aan de blijde liederen en het zingen van bruid en bruidegom. 10En als u de mensen dit alles vertelt en zij u vragen: “Waarom dreigt de Here ons met zulke vreselijke dingen? Waaraan hebben wij zoʼn behandeling verdiend? Welke zonde hebben wij tegen de Here, onze God, begaan?”, 11geef hun dan het antwoord van de Here: omdat uw voorouders Mij de rug hebben toegekeerd. Zij hebben andere goden aanbeden en gediend. Zij hebben zich niet aan mijn wetten gehouden. 12Maar u hebt zich nog erger misdragen dan uw voorouders! U volgt de slechte ingeving van uw zondige hart en weigert naar Mij te luisteren. 13Daarom zal Ik u uit dit land verdrijven en u naar een vreemd land jagen waar uw voorouders noch u ooit zijn geweest. Daar kunt u doen wat u wilt en alle afgoden aanbidden die er maar zijn, maar Ik zal u dan geen voorrechten en genade meer verlenen!
14-15 Maar,’ zegt de Here, ‘er zal ooit een dag komen waarop iedereen erover praat hoe God zijn volk heeft teruggebracht vanuit de landen in het noorden, waarheen Hij het als straf in slavernij had gestuurd. U zult het niet meer over Mij hebben als de God die u uit de slavernij in Egypte bevrijdde. Dat machtige wonder zal dan nog maar zelden worden genoemd. Ja, Ik zal u weer terugbrengen,’ zegt de Here, ‘naar ditzelfde land dat Ik uw voorouders gaf.
16Maar nu laat Ik vele vissers komen die u moeten opvissen uit de diepten, en Ik stuur jagers die u zullen opjagen als herten in de bergen en klipgeiten in onbegaanbare rotskloven. 17Want Ik houd u scherp in het oog en zie elke zonde. U hoeft niet te denken dat u zich voor Mij kunt verbergen. 18Ik zal u dubbel straffen voor al uw zonden, omdat u mijn land hebt verontreinigd met uw walgelijke afgodsbeelden.’
19Jeremia zegt daarop: ‘O Here, mijn sterkte en mijn burcht, mijn toevlucht in tijden van nood, alle volken uit de hele wereld zullen naar U toekomen en zeggen: “Onze voorouders zijn dom geweest, want zij aanbaden waardeloze afgoden!” 20Kan een mens zijn eigen god maken? Ja, alleen zijn zij geen echte goden.’ 21‘Als zij met die instelling en overtuiging bij Mij komen,’ zegt de Here, ‘zal Ik hun mijn kracht en macht laten zien en hen uiteindelijk laten begrijpen dat alleen Ik Here ben.’
