Ieremia 14 – Nouă Traducere În Limba Română NTLR

Nouă Traducere În Limba Română

Ieremia 14:1-22

Secetă, foamete și sabie

1Cuvântul Domnului spus lui Ieremia cu prilejul secetei:

2„Iuda bocește,

iar porțile îi sunt slăbite.

Ele sunt posomorâte din cauza țării.

Strigătul Ierusalimului se înalță.

3Cei măreți ai lor îi trimit după apă pe cei neînsemnați.3 Sau: Nobilii lui îi trimit pe servitorii lor.

Ei se duc la fântâni,

dar nu găsesc apă.

Se întorc cu vasele goale.

Rușinați și dezamăgiți

își acoperă capul.

4Din cauza pământului este spaimă,

pentru că nu este ploaie în țară.

Plugarii sunt dezamăgiți

și își acoperă capul.

5Chiar și cerboaica de pe câmp

naște și își părăsește puii,

pentru că nu găsește iarbă.

6Măgarii sălbatici stau pe înălțimi pleșuve

și gâfâie ca șacalii.

Li se topesc ochii

căci nu este iarbă.“

7Chiar dacă nelegiuirile noastre mărturisesc împotriva noastră,

lucrează, Doamne, pentru Numele Tău!

Căci necredincioșiile noastre sunt multe;

am păcătuit împotriva Ta.

8O, Speranță a lui Israel,

Salvatorul lui în vreme de necaz,

de ce ești ca un străin în țară

și ca un trecător care se oprește să înnopteze?

9De ce ești ca un om înmărmurit,

ca un viteaz care nu poate izbăvi?

Tu ești în mijlocul nostru, Doamne,

și Numele Tău este chemat peste noi!

Nu ne părăsi!

10Iată ce spune Domnul despre poporul acesta:

„Pentru că le place să hoinărească

și nu își țin în frâu picioarele,

Domnul nu‑Și găsește plăcerea în ei;

acum El Își aduce aminte de nelegiuirea lor

și îi pedepsește pentru păcatele lor.“

11Domnul mi‑a zis:

– Nu mijloci pentru binele acestui popor, 12căci, chiar dacă vor posti, tot nu le voi asculta strigătul. Chiar dacă vor aduce arderi‑de‑tot și daruri de mâncare, nu le voi primi. În schimb, îi voi mistui prin sabie, prin foamete și prin molimă.

13Eu am răspuns:

– Ah, Stăpâne Doamne! Iată, profeții lor le zic: „Nu veți vedea sabie și nu veți avea parte de foamete, ci Domnul vă va da în locul acesta o pace trainică.“

14Dar Domnul mi‑a zis:

– Profeții lor profețesc minciuni în Numele Meu. Nu Eu i‑am trimis, nu Eu i‑am împuternicit și nu Eu le‑am vorbit. Ei vă profețesc viziuni mincinoase, divinații14 Vezi nota de la Deut. 8:10., lucruri de nimic14 Sau: ghiciri de nimic. și înșelăciunea inimii lor. 15De aceea, așa vorbește Domnul despre profeții care profețesc în Numele Meu: „Nu Eu i‑am trimis să vă spună că sabia și foametea nu vor fi în țara aceasta. Profeții aceștia vor pieri uciși de sabie și de foamete, 16iar oamenii cărora ei le profețesc vor fi scoși afară și întinși pe străzile Ierusalimului din cauza foametei și a sabiei. Nu va fi nimeni să‑i înmormânteze, nici pe ei, nici pe soțiile lor, nici pe fiii lor, nici pe fiicele lor. Voi turna astfel răutatea lor asupra capetelor lor.

17Spune‑le cuvântul acesta:

«Ochii mei să verse lacrimi zi și noapte

și să nu se oprească,

căci fecioara – fiica poporului meu –

a suferit o rană cumplită,

o lovitură dureroasă.

18Dacă ies pe câmp,

iată‑i pe cei străpunși de sabie.

Dacă intru în cetate,

iată‑i pe cei bolnavi de foamete.

Chiar și profetul și preotul cutreieră țara

fără să știe încotro merg18 Sau: fără a avea cunoaștere; sau: preotul / merg într‑o țară pe care nu o cunosc..»“

19– Ai lepădat Tu de tot pe Iuda

și a detestat sufletul Tău atât de mult Sionul?

De ce ne‑ai lovit în așa fel

încât nu mai avem vindecare?

Noi așteptam pacea,

dar n‑a venit nimic bun;

așteptam un timp de vindecare,

dar iată că vine numai teroare!

20Doamne, recunoaștem atât răutatea noastră,

cât și nelegiuirea părinților noștri,

căci am păcătuit împotriva Ta.

21Pentru Numele Tău, nu disprețui

și nu necinsti tronul slavei Tale!

Amintește‑Ți de legământul pe care l‑ai făcut cu noi

și nu‑l rupe!

22Este oare printre idolii deșerți ai neamurilor vreunul care să aducă ploaie?

Sau poate cerul să dea averse?

Nu, ci Tu dai ploaie, Doamne, Dumnezeul nostru!

De aceea, noi nădăjduim în Tine,

căci Tu ești Cel Ce faci toate aceste lucruri.