Nouă Traducere În Limba Română

Ieremia 14

Secetă, foamete şi sabie

1Cuvântul Domnului spus lui Ieremia cu prilejul secetei:

„Iuda jeleşte
    iar porţile îi sunt slăbite;
ele se vaită pentru ţară,
    iar strigătul Ierusalimului se înalţă în văzduh.
Cei măreţi îi trimit pe cei neînsemnaţi[a] să aducă apă;
    ei se duc la fântâni,
        dar nu găsesc apă.
Se întorc cu vasele goale;
    ruşinaţi şi dezamăgiţi
        îşi acoperă capul.
Pământul este crăpat
    pentru că nu este ploaie în ţară.
Plugarii sunt dezamăgiţi
    şi îşi acoperă capul.
Chiar şi cerboaica de pe câmp
    naşte şi îşi părăseşte puii,
        pentru că nu găseşte iarbă.
Măgarii sălbatici stau pe înălţimi
    şi gâfâie ca şacalii;
li se topesc ochii
    căci nu este iarbă.

Chiar dacă păcatele noastre mărturisesc împotriva noastră,
    lucrează, Doamne, pentru Numele Tău!
Căci răzvrătirile noastre sunt multe;
    am păcătuit împotriva Ta.
O, Nădejde a lui Israel,
    Izbăvitorul lui în vreme de necaz,
de ce eşti ca un străin în ţară
    şi ca un trecător care se opreşte pentru o noapte?
De ce eşti ca un om înmărmurit,
    ca un viteaz care nu poate izbăvi?
Tu eşti în mijlocul nostru, Doamne,
    şi Numele Tău este chemat peste noi!
        Nu ne părăsi!“

10 Iată ce spune Domnul despre poporul acesta:

„Pentru că le place să hoinărească
    şi nu îşi ţin în frâu picioarele,
Domnul nu-Şi găseşte plăcerea în ei;
    acum El Îşi aduce aminte de fărădelegea lor
        şi îi pedepseşte pentru păcatele lor.“

11 Domnul mi-a zis:

– Nu mijloci pentru binele acestui popor, 12 căci, chiar dacă vor posti, tot nu le voi asculta strigătul. Chiar dacă vor aduce arderi de tot şi jertfe de mâncare, nu le voi primi. În schimb, îi voi nimici cu sabia, cu foametea şi cu molima.

13 Eu am răspuns:

– Ah! Stăpâne Doamne! Iată, profeţii lor le zic: „Nu veţi vedea sabie şi nu veţi avea parte de foamete, ci Domnul vă va da în locul acesta o pace trainică.“

14 Dar Domnul mi-a zis:

– Profeţii lor profeţesc minciuni în Numele Meu. Nu Eu i-am trimis, nu Eu i-am împuternicit şi nu Eu le-am vorbit. Ei vă profeţesc viziuni mincinoase, ghiciri, lucruri de nimic[b] şi înşelăciunile propriei lor inimi. 15 De aceea, aşa vorbeşte Domnul despre profeţii care profeţesc în Numele Meu: „Nu Eu i-am trimis să vă spună că sabia şi foametea nu vor fi în ţara aceasta. Profeţii aceştia vor pieri ucişi de sabie şi de foamete, 16 iar aceia cărora ei le profeţesc vor fi scoşi afară şi întinşi pe străzile Ierusalimului din cauza foametei şi a sabiei. Nu va fi nimeni să-i înmormânteze, nici pe ei, nici pe soţiile lor, nici pe fiii lor, nici pe fiicele lor. Voi turna astfel răutatea lor asupra capetelor lor.“

17 Spune-le cuvântul acesta:

„Ochii mei să verse lacrimi zi şi noapte
    şi să nu se oprească,
căci fecioara – fiica poporului meu –
    a suferit o rană cumplită,
        o lovitură dureroasă.
18 Dacă ies pe câmp,
    îi văd pe cei străpunşi de sabie.
Dacă intru în cetate,
    văd ravagiile făcute de foamete.
Chiar şi profetul şi preotul
        cutreieră ţara fără să ştie încotro merg[c].“

19 – Ai lepădat Tu de tot pe Iuda
    şi a urât sufletul Tău atât de mult Sionul?
De ce ne-ai lovit
    în aşa fel încât nu mai avem vindecare?
Noi aşteptam pacea,
    dar nimic bun nu a venit;
aşteptam un timp de vindecare,
    dar iată că a venit numai groaza!
20 Doamne, recunoaştem atât ticăloşia noastră,
    cât şi vina strămoşilor noştri,
        căci am păcătuit împotriva Ta.
21 Pentru Numele Tău, nu dispreţui
    şi nu necinsti tronul slavei Tale!
Aminteşte-Ţi de legământul pe care l-ai făcut cu noi
    şi nu-l rupe!
22 Este oare printre idolii de nimic ai neamurilor vreunul care să aducă ploaie?
    Sau poate cerul să dea averse?
Nu, ci Tu dai ploaie, Doamne, Dumnezeul nostru!
    De aceea, nădejdea noastră este în Tine,
        căci Tu eşti Cel Ce faci toate aceste lucruri.

Notas al pie

  1. Ieremia 14:3 Sau: Nobilii lui îi trimit pe servitorii lor
  2. Ieremia 14:14 Sau: ghiciri de nimic
  3. Ieremia 14:18 Sau: fără a avea cunoaştere; sau: preotul / merg într-o ţară pe care nu o cunosc

Nueva Versión Internacional (Castilian)

Jeremías 14

Sequía, hambre y espada

1Esta es la palabra del Señor, que vino a Jeremías con motivo de la sequía:

«Judá está de luto
    y sus ciudades desfallecen;
hay lamentos en el país,
    y sube el clamor de Jerusalén.
Los nobles mandan por agua a sus siervos,
    y estos van a las cisternas,
    pero no la encuentran.
Avergonzados y confundidos,
    vuelven con sus cántaros vacíos
    y cubriéndose la cabeza.
El suelo está agrietado,
    porque no llueve en el país.
Avergonzados están los campesinos,
    cubriéndose la cabeza.
Aun las ciervas en el campo
    abandonan a sus crías por falta de pastos.
Parados sobre las lomas desiertas,
    y con los ojos desfallecientes,
los asnos salvajes jadean como chacales
    porque ya no tienen hierba».

Aunque nuestras iniquidades nos acusan,
    tú, Señor, actúas por causa de tu nombre;
muchas son nuestras infidelidades;
    ¡contra ti hemos pecado!
Tú, esperanza y salvación de Israel
    en momentos de angustia,
¿por qué actúas en el país como un peregrino,
    como un viajero que solo pasa la noche?
¿Por qué te encuentras confundido,
    como un guerrero impotente para salvar?
Señor, tú estás en medio de nosotros,
    y se nos llama por tu nombre;
    ¡no nos abandones!

10 Así dice el Señor acerca de este pueblo:

«Les encanta vagabundear;
    no refrenan sus pies.
Por eso yo no los acepto,
    sino que voy a recordar sus iniquidades
    y a castigar sus pecados».

11 Entonces el Señor me dijo: «No ruegues por el bienestar de este pueblo. 12 Aunque ayunen, no escucharé sus clamores; aunque me ofrezcan holocaustos y ofrendas de cereal, no los aceptaré. En verdad, voy a exterminarlos con la espada, el hambre y la peste».

13 Pero yo respondí: «¡Ah, Señor mi Dios! Los profetas les dicen que no se enfrentarán con la espada ni pasarán hambre, sino que tú les concederás una paz duradera en este lugar».

14 El Señor me contestó: «Lo que están profetizando en mi nombre esos profetas es mentira. Yo no los he enviado, ni les he dado ninguna orden, y ni siquiera les he hablado. Lo que os están profetizando son visiones engañosas, adivinaciones vanas y delirios de su propia imaginación. 15 Por eso, así dice el Señor: “En cuanto a los profetas que profetizan en mi nombre sin que yo los haya enviado, y que además dicen que no habrá espada ni hambre en este país, ellos mismos morirán de hambre y a filo de espada. 16 Y el pueblo al que profetizan será arrojado a las calles de Jerusalén a causa del hambre y de la espada, y no habrá quien los entierre, ni a ellos ni a sus esposas, ni a sus hijos, ni a sus hijas; también les echaré encima su propia maldad”.

17 »Tú les dirás lo siguiente:

»“Que corran lágrimas de mis ojos
    día y noche, sin cesar,
porque la virginal hija de mi pueblo
    ha sufrido una herida terrible,
    ¡un golpe muy duro!
18 Si salgo al campo, veo los cuerpos
    de los muertos a filo de espada;
si entro en la ciudad, veo los estragos
    que el hambre ha producido.
Tanto el profeta como el sacerdote
    andan errantes en el país sin saber lo que hacen”».

19 ¿Has rechazado por completo a Judá?
    ¿Detestas a Sión?
¿Por qué nos has herido de tal modo
    que ya no tenemos remedio?
Esperábamos tiempos de paz,
    pero nada bueno recibimos.
Esperábamos tiempos de salud,
    pero solo nos llegó el terror.
20 Reconocemos, Señor, nuestra maldad,
    y la iniquidad de nuestros padres;
    ¡hemos pecado contra ti!
21 Por causa de tu nombre, no nos desprecies;
    no deshonres tu trono glorioso.
¡Acuérdate de tu pacto con nosotros!
    ¡No lo quebrantes!
22 ¿Acaso hay entre los ídolos falsos
    alguno que pueda hacer llover?
Señor y Dios nuestro,
    ¿acaso no eres tú, y no el cielo mismo,
    el que manda los aguaceros?
Tú has hecho todas estas cosas;
    por eso esperamos en ti.