Avertizări pentru bogați
1Veniți acum voi, bogaților! Plângeți și jeliți‑vă din cauza nenorocirilor care vin peste voi! 2Bogățiile voastre au putrezit, iar hainele voastre au ajuns roase de molii. 3Aurul și argintul vostru au ruginit, iar rugina lor va fi o mărturie împotriva voastră și vă va mânca trupurile ca focul. Ați adunat bogății în zilele de pe urmă. 4Iată că plata pe care le‑ați oprit‑o lucrătorilor ce v‑au secerat câmpurile strigă, iar strigătele secerătorilor au ajuns la urechile Domnului Oștirilor4 Gr.: Kurios Sabaoth, care îl redă pe ebr.: YHWH Țebaot. Termenul ebraic pentru oștiri se poate referi la: (1) oștirile lui Israel (Ex. 7:4; Ps. 44:9); (2) corpurile cerești (Gen. 2:1; Deut. 4:19; Is. 40:26); (3) îngeri (Ios. 5:14; 1 Regi 22:19; Ps. 148:2). Acest titlu face referire, probabil, la suveranitatea lui Dumnezeu peste orice putere din univers.! 5Ați trăit pe pământ în lux și pentru plăceri. V‑ați hrănit inimile într‑o zi de măcel. 6L‑ați condamnat, l‑ați omorât pe cel drept, care nu vi se împotrivește.
Răbdare în suferință
7Prin urmare, fiți răbdători, fraților, până la venirea Domnului! Iată că fermierul așteaptă rodul prețios al pământului, fiind răbdător cu el, până când primește ploaie timpurie și târzie7 Sau: ploaie tomnatică și ploaie primăvăratică, sezonul ploios în Canaan începând în octombrie și sfârșindu‑se în aprilie.. 8Fiți și voi răbdători, întăriți‑vă inimile, pentru că venirea Domnului este aproape! 9Nu murmurați unii împotriva altora, fraților, ca să nu fiți judecați! Iată, Judecătorul stă chiar la uși! 10Fraților, luați‑i ca exemplu de suferință și îndelungă răbdare pe profeții care au vorbit în Numele Domnului. 11Iată, noi îi considerăm fericiți pe cei ce au perseverat. Ați auzit de perseverența lui Iov și ați văzut care a fost scopul Domnului, căci Domnul este plin de îndurare și milostiv.
12Mai presus de toate, frații mei, să nu jurați nici pe cer, nici pe pământ, nici printr‑un alt fel de jurământ, ci „Da“ al vostru să fie „Da“, iar „Nu“ să fie „Nu“12 Sau: ci din partea voastră să fie „Da! Da!“ și „Nu! Nu!“, în sensul că, repetând, afirmația este întărită fără a mai fi nevoie de jurământ., ca să nu cădeți sub judecată.
Rugăciunea făcută cu credință
13Este vreunul dintre voi în suferință? Să se roage! Este vreunul voios? Să cânte cântări de laudă! 14Este vreunul dintre voi bolnav? Să‑i cheme pe bătrânii14 Sau: prezbiterii. bisericii, iar ei să se roage pentru el, ungându‑l cu ulei în Numele Domnului. 15Rugăciunea15 În acest context, termenului tradus în general prin rugăciune îi corespund termeni mai specializați, mai detaliați: euche (rugăciune de închinare către Dumnezeu), deesis (rugăciune de mijlocire; vezi v. 16, multă putere are rugăciunea…celui drept), proseuche (rugăciune de implorare). credinței îl va salva pe cel bolnav, și Domnul îl va însănătoși, iar dacă a făcut păcate, i se va ierta. 16Așadar, mărturisiți‑vă păcatele unii altora și rugați‑vă unii pentru alții, ca să fiți vindecați. Rugăciunea fierbinte a celui drept este foarte puternică în lucrarea ei. 17Ilie era un om obișnuit ca și noi.17 Sau: om de aceleași suferințe [trăiri] ca noi. El s‑a rugat17 Lit.: s‑a rugat cu rugăciune. În ebraică, acest idiom nu scoate în evidență acțiunea propriu-zisă, ci pune accentul pe intensitatea acesteia. În greacă lucrurile stau exact invers: aici nu se subliniază faptul că Ilie s‑a rugat cu ardoare, ci faptul că pur și simplu a decis să se roage. să nu plouă și n‑a plouat peste țară timp de trei ani și șase luni. 18S‑a rugat apoi din nou și cerul a dat ploaie, iar pământul și‑a adus rodul.
19Frații mei, dacă vreunul dintre voi se rătăcește de la adevăr, iar cineva îl întoarce, 20să știe că acela care aduce înapoi un păcătos de pe calea lui rătăcită îi va salva sufletul de la moarte și va acoperi o mulțime de păcate.
Ahonya Ho Kɔkɔbɔ
1Afei, mo adefoɔ nso montie! Monsu na montwa agyaadwoɔ wɔ amanehunu a ɛreba mo so ho. 2Mo ahonya no aporɔ na nweweboa awe mo ntoma. 3Mo sika ne mo dwetɛ awe nnaakye na saa nnaakye no bɛdi adanseɛ atia mo, na ahye mo honam sɛ ogya. Moahyehyɛ agyapadeɛ nna a ɛdi akyire no mu. 4Nnipa a wɔyɛɛ adwuma wɔ mo mfuo mu no, montuaa wɔn ka enti wɔresi apinie. Na wɔn apinisie no aduru Onyankopɔn, Awurade Otumfoɔ no aso mu. 5Mo asetena wɔ asase so ha yɛ afɛfɛdeɛ ne anigyeɛ. Moadodɔre sradeɛ ama okum da. 6Moabu deɛ ɔnni fɔ kumfɔ akum no; ɔnsi mo ɛkwan.
Boasetɔ Ne Mpaeɛbɔ
7Me nuanom, monto mo bo ase kɔsi sɛ Awurade bɛba. Monhwɛ sɛdeɛ okuafoɔ nya boasetɔ twɛn asusɔberɛ. 8Ɛsɛ sɛ mo nso moto mo bo ase. Momma mo anidasoɔ mu nyɛ den ɛfiri sɛ, da a Awurade bɛba no abɛn. 9Anuanom, monnni nsekuro ntia mo ho mo ho, na Onyankopɔn ammu mo atɛn. Hwɛ, Ɔtemmufoɔ no gyina ɛpono no ano.
10Me nuanom, monkae adiyifoɔ a wɔde Awurade din kasaeɛ no. Momfa wɔn sɛ nhwɛsoɔ wɔ wɔn boasetɔ ne tumi a wɔtumi de tenaa amanehunu mu no. 11Yɛde anidie ma wɔn, ɛfiri sɛ, wɔnyaa boasetɔ. Moate Hiob boasetɔ no na monim deɛ Awurade de dom no awieeɛ no ɛfiri sɛ, Awurade yɛ ɔdomfoɔ ne mmɔborɔhunufoɔ.
12Ne nyinaa akyi no, anuanom, sɛ mohyɛ bɔ a, monnka ntam nsi so. Mommfa ɔsoro anaa asase anaa biribiara nnka ntam. Sɛ mopɛ sɛ moka “Aane” a, monka “Aane”. Sɛ nso mopɛ sɛ moka “Dabi” a, monka “Dabi” na mo amma Onyankopɔn atemmuo ase.
13Mo mu bi wɔ ɔhaw bi mu anaa? Ɛsɛ sɛ saa onipa no bɔ mpaeɛ. Mo mu bi wɔ ahotɔ mu anaa? Ɛsɛ sɛ ɔto ayɛyie nnwom. 14Mo mu bi yare anaa? Ɛsɛ sɛ saa onipa no frɛ asafo mpanimfoɔ na wɔde Awurade din bɔ mpaeɛ ma no na wɔsra no ngo. 15Sɛ wɔbɔ saa mpaeɛ no gyidie mu a, ɛbɛsa ɔyarefoɔ no yadeɛ, na Awurade bɛma no anya ahoɔden, na ne bɔne a wayɛ nyinaa, wɔde bɛkyɛ no. 16Enti afei, monkeka mo bɔne nkyerɛ mo ho mo ho, na mommobɔ mpaeɛ mma mo ho mo ho sɛdeɛ ɛbɛyɛ a, wɔbɛsa mo yadeɛ. Onipa tenenee mpaeɛbɔ tumi yɛ nneɛma bebree.
17Yɛte sɛ Elia a ɔbɔɔ mpaeɛ nokorɛ mu sɛ osuo nntɔ, na ampa ara osuo antɔ asase no so mfeɛ mmiɛnsa ne fa. 18Ɔsane bɔɔ mpaeɛ bio maa osuo tɔeɛ maa asase nyaa nnɔbaeɛ.
19Me nuanom, sɛ mo mu bi dwane firi nokorɛ ho na ɔfoforɔ de no ba bio a, 20Monkae sɛ, deɛ ɔdane ɔdebɔneyɛfoɔ firi nʼakwammɔne ho no gye no nkwa firi owuo mu ma wɔde ne bɔne dodoɔ no nyinaa kyɛ no.
