Supuneți‑vă lui Dumnezeu!
1De unde vin luptele și de unde vin conflictele între voi? Nu de aici, din plăcerile voastre care se luptă în mădularele voastre? 2Voi poftiți, dar nu aveți; ucideți și invidiați, dar nu puteți obține; vă certați și vă luptați, dar nu aveți, pentru că nu cereți. 3Sau cereți, dar nu primiți, pentru că cereți rău, ca să risipiți în plăcerile voastre. 4Adultere ce sunteți! Nu știți că prietenia cu lumea înseamnă dușmănie față de Dumnezeu? Așa că oricine vrea să fie prieten cu lumea se face dușman al lui Dumnezeu. 5Sau vi se pare că degeaba spune Scriptura: „El tânjește cu gelozie după duhul5 Sau: Duhul. pe care l‑a pus să locuiască în noi.“5 Sau: Duhul pe care El l‑a pus să locuiască în noi tânjește cu gelozie (cu referire la duhul omului). Nu există niciun citat ca acesta în VT.? 6Însă El dă un har și mai mare. De aceea Scriptura spune:
„Dumnezeu Se așază împotriva celor mândri,
dar celor smeriți El le dă har.“6 Vezi Prov. 3:34.
7Supuneți‑vă deci lui Dumnezeu! Împotriviți‑vă7 Verbul anthistemi este înrudit cu cel din v. 6 (antitasso). În cazul de față, împotrivirea are un aspect militar: luptați‑vă împotriva diavolului, așezați‑vă în linie de luptă împotriva lui. diavolului7 Gr.: diabolos, care înseamnă bârfitor, defăimător, calomniator., și el va fugi de la voi! 8Apropiați‑vă de Dumnezeu, și El Se va apropia de voi! Curățiți‑vă mâinile, păcătoșilor! Curățiți‑vă inimile, șovăielnicilor! 9Întristați‑vă, tânguiți‑vă și plângeți! Râsul vostru să se transforme în jale, iar bucuria în disperare! 10Smeriți‑vă înaintea Domnului, iar El vă va înălța!
11Fraților, nu vă vorbiți de rău unii pe alții! Cel care‑l vorbește de rău sau îl judecă pe fratele lui vorbește împotriva Legii și judecă Legea. Însă, dacă tu judeci Legea, atunci nu ești un împlinitor al Legii, ci un judecător. 12Unul singur este Dătătorul Legii și Judecătorul, și anume Cel Care poate să mântuiască și să distrugă. Dar tu cine ești să‑l judeci pe semenul tău?!
13Veniți acum voi, care spuneți: „Azi sau mâine ne vom duce într‑o anume cetate, vom sta acolo un an, vom face comerț și vom câștiga“, 14voi, care nu știți ce va aduce ziua de mâine! Ce este viața voastră? Căci sunteți doar un abur, care apare pentru puțin timp, apoi și dispare. 15Voi, în schimb, ar trebui să spuneți: „Dacă Domnul vrea, vom trăi și vom face aceasta sau cealaltă.“ 16Pe când acum vă mândriți cu lăudăroșeniile voastre! Orice astfel de laudă este rea. 17Așadar, cel care știe să facă ce este bine, dar nu face, este vinovat de păcat.
Ang Pagpakighigala sa Kalibotan
1Unsa ba ang hinungdan sa inyong mga away ug mga kasamok? Dili ba tungod man sa inyong daotan nga mga tinguha nga nagasamok sa inyong hunahuna? 2May mga butang nga inyong gipangandoy, apan dili ninyo maangkon, busa gusto ninyong mopatay sa inyong isigka-tawo. May mga butang nga naibgan gayod ninyo ug kon dili ninyo maangkon, mangaway kamo. Dili ninyo kadto maangkon tungod kay wala man kamo mangayo sa Dios. 3Ug kon mangayo kamo, dili kamo hatagan kay daotan man ang inyong katuyoan. Ang mga butang nga inyong gipangayo alang lang sa inyong kaugalingon nga kalipay. 4Dili kamo matinud-anon sa Dios. Sama kamo sa babayeng mananapaw. Wala ba kamo masayod nga kon palabihon ninyo ang mga butang dinhi sa kalibotan, kaaway kamo sa Dios? Busa gihimo ninyo ang inyong kaugalingon nga kaaway sa Dios kon gipalabi ninyo ang mga butang dinhi sa kalibotan. 5Ayaw kamo paghunahuna nga walay pulos ang gi-ingon sa Kasulatan, “Uban sa pagpangabugho gipangandoy sa Dios ang espiritu nga gipapuyo niya kanato.”4:5 gipangandoy sa Dios… kanato: Siguro ang buot ipasabot, gusto gayod sa Dios nga ang atong espiritu nga iyang gipapuyo kanato maghigugma lang kaniya. 6Apan gikaloy-an gayod kita sa Dios. Mao kana nga nagaingon ang Kasulatan, “Gisumpo sa Dios ang mapahitas-on, apan kaloy-an niya ang mapainubsanon.”4:6 Tan-awa usab ang Pan. 3:34.
7Busa pagpasakop kamo sa Dios. Sukli ninyo si Satanas ug magpahilayo siya kaninyo. 8Duol kamo sa Dios, ug ang Dios moduol kaninyo. Kamo nga mga makasasala, pagkinabuhi na kamo nga hinlo! Ug kamo nga maduhaduhaon, hinloi ninyo ang inyong mga kasingkasing. 9Pagsubo kamo, paghilak sa hilabihan tungod sa inyong mga sala. Inay nga mokatawa kamo ug maglipay, pagsubo hinuon kamo. 10Pagpaubos kamo diha sa Ginoo, ug iya kamong pasidunggan.
Pahimangno Batok sa Pagtamay ug Paghukom sa Isigka-tumutuo
11Mga igsoon, ayaw kamo pagsulti ug daotan batok sa usag usa. Ang nagasulti ug daotan batok sa iyang igsoon, o nagahukom kaniya, nagasulti batok sa Kasugoan, ug nagahukom usab niini. Busa kon ikaw na ang nagahukom sa Kasugoan, wala ka na magtuman niini kay ikaw na man ang nahimong maghuhukom. 12Apan ang Dios ang naghatag sa Kasugoan, busa siya lang gayod ang maghuhukom. Siya lang gayod ang makaluwas o makasilot sa tawo. Busa, kinsa ka man nga mohukom sa imong isigka-tawo?
Pahimangno Batok sa Pagpasigarbo
13Pamati kamo kanako, kamo nga nagaingon, “Karon o ugma moadto kami sa usa ka siyudad, ug didto kami mopuyo sa usa ka tuig. Magnegosyo kami ug magtigom ug daghang kuwarta.” 14Ang tinuod, wala gani kamo masayod kon unsa ang mahitabo kaninyo ugma. Kay ang atong kinabuhi sama lang sa gabon nga makita karon, ug sa dili madugay mawala. 15Mao hinuon kini ang angay ninyong isulti, “Kon itugot sa Ginoo, ug buhi pa kami, mao kini o mao kana ang among buhaton.” 16Apan karon, nagapasigarbo hinuon kamo ug nagpadayeg. Ang tanang mga pagpasigarbo nga sama niana daotan.
17Kon nasayran sa tawo kon unsa ang maayo nga angay unta niyang buhaton, apan wala niya kini buhata, nakasala siya.
