Stăpânirea limbii
1Frații mei, să nu fiți mulți învățători, deoarece știți că vom primi o judecată mai aspră1 Lit.: mai mare!! 2Căci toți ne împiedicăm în multe feluri. Dacă cineva nu se împiedică în vorbire, este un om desăvârșit2 Gr.: teleios, care înseamnă complet, finalizat, rafinat, ceva care funcționează perfect în conformitate cu scopul pentru care a fost creat., în stare să‑și înfrâneze și tot trupul. 3Dacă punem zăbale în gura cailor, ca să‑i facem să ne urmeze, le conducem tot trupul. 4Iată, chiar și corăbiile, deși sunt atât de mari și sunt duse de vânturi puternice, totuși ele sunt conduse de o cârmă foarte mică, oriunde dorește inima4 Sensul literal al termenului grecesc este acela de impuls, înclinație. cârmaciului. 5Tot astfel și limba: ea este un mădular mic, dar se laudă cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce pădure mare aprinde! 6Și limba este un foc. Limba, o lume a nedreptății, este așezată între mădularele noastre, fiind cea care pângărește tot trupul, aprinde roata vieții și este aprinsă de focul Gheenei6 Gr.: geenna, termen ce desemna Valea (Fiilor) lui Hinom (ebr.: ghe‑hinom), o vale situată la sud de Ierusalim, loc unde, în vremea lui Ahaz și Manase, îi erau aduse sacrificii umane zeului amonit Moleh (2 Cron. 28:3; 33:6). Iosia a profanat valea (2 Regi 23:10), care a devenit apoi un loc în care deșeurile ardeau continuu. Valea a devenit o imagine a locului pedepsei finale.. 7Căci orice fel de animale sălbatice, păsări, târâtoare7 Sau: animale care mișună; sau: animale care se târăsc. Termenul ebraic tradus în greacă face referire la toate celelalte animale mai mărunte, distincte de vite și de animalele sălbatice mari. De asemenea, termenul poate include și insectele (vezi Gen. 1:24 și nota). sau viețuitoare ale mării pot fi îmblânzite și au fost îmblânzite de neamul omenesc, 8dar nimeni nu poate îmblânzi limba unui om. Ea este un rău de neliniștit8 Unele mss conțin: de nestăpânit., plin de un venin aducător de moarte. 9Cu ea Îl binecuvântăm pe Domnul și Tatăl nostru și tot cu ea îi blestemăm pe oameni, care sunt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu. 10Din aceeași gură iese și binecuvântarea și blestemul. Frații mei, aceste lucruri n‑ar trebui să fie așa! 11Țâșnește din aceeași gură a izvorului apă dulce și apă amară? 12Frații mei, poate un smochin să facă măsline, sau o viță să facă smochine? Nici izvorul de apă sărată nu poate da apă dulce.
Două feluri de înțelepciune
13Cine este înțelept și priceput între voi? Să‑și arate, prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blândețea înțelepciunii! 14Însă, dacă în inima voastră aveți invidie amară și ambiție egoistă14, 16 Sau: interes personal; sau: rivalitate egoistă., nu vă lăudați cu aceasta și nu mințiți împotriva adevărului! 15Înțelepciunea aceasta nu vine15 Lit.: coboară. de sus, ci este pământească, firească, demonică. 16Căci acolo unde este invidie și ambiție egoistă, acolo va fi dezordine și răutate de orice fel. 17Însă înțelepciunea care vine de sus este, mai întâi, curată, apoi pașnică, blândă, ascultătoare, plină de milă și de roade bune, nepărtinitoare, fără ipocrizie. 18Iar rodul dreptății este semănat în pace de către18 Sau: printre; sau: pentru. cei ce fac pace.
Ang Dila
1Mga kaigsoonan ko, unta ang kadaghanan kaninyo dili mohandom nga mahimong magtutudlo, kay nasayran ninyo nga mas higpit ang paghukom sa Dios kanamo ingon nga mga magtutudlo. 2Tinuod nga kitang tanan makadaghan masayop. Apan ang tawo nga dili masayop sa iyang pagpanulti, hingpit siya ug makapugong sa iyang kaugalingon. 3Ang mga kabayo rendahan nato aron mosunod kon asa nato gusto paadtoon. 4Ug tan-awa usab gani ninyo ang barko: bisan dako ug gipadagan sa kusog nga hangin, kontrolado kini sa gamay nga timon. Busa bisan asa paadtoon sa timonil ang sakayan, didto kini moadto. 5Mao man usab ang atong dila. Gamay lamang kini nga bahin sa atong lawas apan makapanghinambog ug dagkong mga butang. Hunahunaa ninyo kon unsa kalapad nga kakahoyan ang masunog sa gamay lang nga kalayo. 6Ang dila sa tawo sama usab sa kalayo. Daghang daotan nga pulong ang mahaling sa dila, ug modalahig sa atong tibuok nga pagkatawo. Ang mga daotan nga pulong sa atong dila sama sa kalayo nga gikan sa impiyerno ug mao ang nagaguba sa tibuok natong pagkinabuhi.
7Ang tanang matang sa mga mananap: ang nagalakaw, ang nagalupad, ang nagakamang ug ang nagapuyo sa tubig, mahimong anaron sa tawo. 8Apan wala gayoy tawo nga makapugong sa iyang dila. Ang dila daotan ug dili mapugngan, ug puno sa hilo nga makapatay. 9Ang atong dila gigamit nato sa pagpasalamat sa atong Ginoo ug Amahan, apan mao usab ang atong gigamit sa pagdaot sa atong isigka-tawo nga gilalang nga susama sa Dios. 10Pagpasalamat ug pagpangdaot ang nagagawas sa usa lang ka baba. Mga igsoon ko, dili kini angay mahitabo. 11Dili mahimo nga mogawas ang tubig nga tab-ang ug parat sa usa lang ka tuboran. 12Ug ang kahoy nga igos dili mahimong mamunga ug olibo, ug ang tanom nga ubas dili mahimong mamunga ug igos. Dili ka usab makakuha ug tubig nga tab-ang diha sa dagat.
Ang Kaalam nga gikan sa Langit
13Aduna ba kaninyoy maalam ug masinabuton? Ipakita niya kini pinaagi sa iyang maayo nga pagkinabuhi nga may pagpaubos. Ang tawo dili maalam kon dili siya mapainubsanon. 14Apan kon may kasina kamo ug hinakog nga tinguha, ayaw kamo pagpasigarbo nga maalam kamo, kay gipanghimakak lang ninyo ang kamatuoran. 15Kana nga matang sa kaalam wala maggikan sa Dios kondili kalibotanon lang. Iya kana ni Satanas ug dili iya sa Espiritu Santo. 16Kay kon asa gani ang kasina ug pagkahakog atua usab ang kaguliyang ug ang tanang matang sa kadaotan. 17Apan kon may kaalam kita nga gikan sa Dios, una sa tanan, putli ang atong kinabuhi, ug unya maabiabihon kita, maaghop, maminaw sa katarungan, maluloy-on kaayo, maayo ang atong binuhatan, wala kitay pinalabi ug dili tigpakaaron-ingnon. 18Ang tawo nga nagapugas ug kalinaw moani ug pagkamatarong ug maayo nga relasyon sa usag usa.
